Logo referatele carte







PROIECT ELECTRICIAN DE INTRETINERE SI REPARATII APARATURA ELECTROCASNICA - PANOU FUNCTIONAL CU CORPURI DE ILUMINAT






COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC

CLUJ-NAPOCA           

PROIECT

Pentru examenul de certificare a competentelor profesionale- nivel 2

PANOU   FUNCTIONAL  CU  CORPURI  DE ILUMINAT

CALIFICAREA: ELECTRICIAN DE INTRETINERE SI

            REPARATII APARATURA ELECTROCASNICA

1

Argument

         Corpurile de iluminat sunt componente ale instalatiilor electrice in care se monteaza lampi cu incandescenta, lampi fluorescente.

         Conditiile tehnice generale pe care trebuie sa le indeplineasca constructia corpurilor de iluminat sunt date in STAS 8114/89.

         Pentru realizarea tuburilor, in functie de necesitati, se au in vedere: materialul folosit, modul de racordare, protectia impotriva solicitarilor mecanice, aptitudinea de a fi indoite, compotrarea la temperature, caracteristici electrice (de izolare), protectia contra patrunderii corpurilor straine silode si lichidelor, rezistenta la substante corozive sau poluante, rezistente la actiunea radiatiilor solare.

        Corpul de iluminat este un aparat care serveste la distribuirea , filtrarea sau transformarea lampilor, construit din toate piesele necesare pentru fixarea si protejarea lampilor, precum si pentru conectarea acestora la circuitul de alimentare.

        Partile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate in doua parti, cu rol functional distinct: sistemul optic si armatura.

a)     Sistemul optic cuprinde urmatoarele elemente:

 -reflectoare, bazate pe fenomenul de reflectie

 -refractoare, bazate pe fenomenul de refractie

-ecrane difuzate din substante translucide, care avand suprafata mare, acopera lampile din corp, reducand luminanta prin difuzie;

-filtre colorate

 -gratare de ecrane din elemente opace sau translucide, dispuse  pentru a masca lampile de vederea directa, sub un unghi determinat.

b)     Armatura corpului-consta in ansamblul pieselor, in general metalice, care asigura:

   -fixarea lampii si a sistemului optic

 

2

1.Echiparea si montarea corpurilor de iluminat

  1. Corpuri de iluminat


         Corpul de iluminat este un aparat electric destinat in principal distributiei si transmisiei fluxului luminos emis de lampi.
Acesta cuprinde elemente de fixare, elemente de protectie si de alimentare cu energie electrica.
Corpul de iluminat are doua componente principale:
- sistemul optic: are ca scop redistribuirea fluxului luminos emis de lampi, astfel incat pe o suprafata sa se obtina o iluminare corespunzatoare. De asemenea, se va micsora luminanta exagerata a lampilor cu ajutorul unor ecrane, sa scoata lampa din campul vizual. Este constituit din elemente reflectante si transmitatoare de lumina.
- armatura: este confectionata din materiale metalice si are rolul de fixare a lampii si al sistemului optic, de protejare fata de mediu, de a alimenta lampa cu energie electrica sau de fixare a elementelor de aprindere si stabilizare a descarcarilor, daca este cazul.
         In general, corpurile de iluminat sunt simetrice. Acestea pot avea simetrie plana, in raport cu un plan sau cu 2 plane perpendiculare si simetrie cilindrica (axiala), in raport cu o axa.
         La sursele cu simetrie axiala avem urmatoarele elemente geometrice:
- axa longitudinala;
- plane paralele respectiv perpendiculare pe axa de simetrie.
         La sursele cu simetrie plana avem:
- axa longitudinala;
- plan transversal, perpendicular pe axa de simetrie;
- doua plane longitudinale: vertical si orizontal.
         La corpurile de iluminat mai intalnim:
- centrul luminos, care reprezinta un punct conventional ales in interiorul corpului de iluminat, ce serveste la calculul iluminarii si masurarii ei; este punctul cu cea mai mare luminanta;
- axa optica, care reprezinta o dreapta ce trece prin centrul luminos si poate avea una din urmatoarele directii: axa de simetrie (la sursele cu simetrie axiala), intersectia planelor de simetrie (la sursele cu simetrie plana in raport cu doua plane perpendiculare) sau o directie din planul de simetrie, dupa intensitatea luminoasa maxima a sursei (la sursele cu simetrie plana fata de un singur plan).

3

1.2 Corpurile de iluminat pentru lampi cu incandescenta

                      

         Sunt prevazute cu dulii la care se leaga conductoarele de alimentare. Pentru efectuarea legaturilor la dulia corpului de iluminat, se desizoleaza conductoarele pe o portiune de circa 10 mm., se curate si se pregatesc. Conductorul de faza se leaga la borna in legatura cu contactul din fundul duliei, iar conductorul de nul se leaga la borna in legatura cu armatura cu filet. Conductoarele de nul si faza au culori diferite. Dupa executarea legaturilor, suportul izolant pe care se afla bornele se introduce in interiorul carcasei metalice, apoi se blocheaza dulia cu surubul de fixare existent pe carcasa. Portiunile conductoarelor care ies din dulie se izoleaza.

         Corpul de iluminat se racordeaza la circuitul de lumina dupa suspendarea pe plafon, avand grija ca lungimea conductoarelor sa fie sufficient de mare pentru ca dupa tragerea prin tije sa permita efectuarea legaturilor correct si aceasta sa poata fi mascate cu o masca de protectie. Corpurile de iluminat sau chiar duliile nu se atarna de conductoare, deoarece acestea se pot deforma sau se pot rupe.

         Lampile cu incandescenta sau becurile se construiesc cu socluri filetate (socluri Edison) sau cu socluri baioneta. Soclurile baioneta nu se pot autodesface in conditiile existentei vibratiilor.

         Caracteristicile generale ale corpurilor de iluminat sunt: tipul, tensiunea nominala si puterea lampii, protectia, tipul de dulie, gabaritul, masa.

         In functie de tip deosebim corpurile de iluminat pentru instalatii interioare, cu armature impermeabile si etanse, portative de atelier si pentru constructii, plafoniere cu protectie antiexploziva.

         Pentru iluminatul portative se folosesc numai corpuri de iluminat prevazute cu manere si socluri din materiale electroizolante, neinflamabile, nehigroscopice, rezistente la solicitari mecanice si prevazute cu cosuri protectoare aplicate peste bloburi de sticla opace sau mate.

         Tensiunea de alimentare a lampilor folosite este de 24 V.

         Iluminatul cu lampi incandescente prezinta avantajul unor instalatii usor de executat, culori calde, dar randamentul luminos si durata de exploatare sunt scazute, ceea ce duce la la costuri de exploatare mari.

4

4.2 Corpuri pentru iluminat fluorescente

Lampile fluorescente emit radiatii luminoase convertite de catre luminofor din radiatii ultraviolete puternice care caracterizeaza descarcarea in vapori de mercur.

Lampile fluorescente se prezinta sub forma unor tuburi lungi, de diametru mic, cu axa dreapta sau, mai rar circulara, sau in forma de U.

Luminoforul este construit dintr-un amestec de substante de baza (fluorescenta), substanta activatoare si fondant.Substanta de baza, care transforma lungimea de unda a radiatiilor, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa absoarba intreaga energie ultravioleta si sa o converteasca  in energie lumunoasa cu randament cat mai mare; sa absoarba cat mai putina radiatie vizibila; sa aiba o inertie luminoasa mare, pentru a produce palpairea luminii (efectul stroboscopic); sa reziste bine efectelor ce au loc in cursul functionarii lampii; lumina emisa sa aiba o compozitie spectrala corespunzatoare. In prrezent, ca substante fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de: silicati de zinc si de culori

                                                       5

intermediare: wolframati de magneziu si de calciu care emit lumina albastra; borat de catmiu cu fluorescenta rosiatica. Halogenofosfati (fosfati de fluorum clor si brom) dau direct lumina alba, cu randament ridicat.

   SE executa intr-o gama larga, particularitatile de constructie, utilizare si montare, fiind simbolizata dupa cum urmeaza: C-         corp de iluminat;

I-                    pentru interior

R-          cu reflector din tabla;D- cu dispersor;

D-          un dispersor;

G-          gratar difuzant;

A-          pentru montaj apparent;

II-          pentru montaj interior ingropat;

S-                    pentru montaj suspendat;

SI-         pentru montaj semiangrosati;

P-                    protejat contra uminitatiisi a prafului.

 

  Simbolurile sunt insotite de doua grupe  de numere: primul (01,02, etc) indica varianta de fabricatie, iar al doilea numar este format din trei cifre, care indica: prima cifra -numarul de lampi din corpul de iluminat; a doua si a treia cifra - puterea nominala a unei lampi.   

Exemplu. Simbolul CI 140 are urmatoarea semnificatie: corp de iluminat interior, pentru o lampa cu puterea de 40 w. Nu exista mai multe variante constructive.

         In figura 8.80 este este aratat un corp de iluminat fluorescent pentru lampi tubulare de joasa presiune. Pentru mediul normal se asigura o protectie IP-20.

         Corpurile pentru iluminat fluorescent se echipeaza cu tuburi, ballast si staner.

         Tubul fluorescent contine doi electrozi executati sub forma de filament 2 si plasati pe o lopatica 3 din sticla. Pe peretele interior al tubului 4 se aplica o substanta 5 numita luminofor. Substantele numite luminofori sunt caracterizate de fenomenul de fluorescenta care consta in transformarea radiatiilor vizibile in radiatii invizibile. Tubul mai este prevazut la capete cu o zona umpluta cu material isolator

6 si o placa izolatoare 7 in care se fixeaza contactele 1 ale electrodului de aprindere.

         Pentru aprinderea tubului, corpurile de iluminat sunt prevazute cu dulii. In interiorul tuburilor se gasesc gaze ca: neon argon, krypton la presiune joasa.

         Pentru iluminatul general se folosesc tuburi de tip LFA, cu puteri de 14, 20, 40 si 65 W, cu lumina de diverse culori.

         Aprinderea lampii este asigurata de un starter (la varianta LFR lipseste starterul), iar functionarea stabile este asigurata cu ajutorul balastului.

         Starterul contine un bimetal introdus dintr-un tub de gaz inert. La punerea sub tensiune, bimetalul parcurs de current se deformeaza prin incalzire si deschide circuitul care a produs si incalzirea filamentului. Simultan, tubul se amorseaza.

         In figura 8.82 este aratat un starter, impreuna cu o dulie de starter. Starterele uzuale sunt de tip SLU 4-80, SLUA 4-20, sau SLA 40, SLA 65.

         Balasturile figura 8.83 utilizate sunt montate impreuna cu starterele in interiorul corpului de iluminat. Condensatorul are rolul de a compensa factorul de putere.

         Pentru iluminatul halelor industriale, dar si in spatii deschise (santiere, strazi, etc.)

                                                            6

se folosesc corpuri de iluminat care contin laloane fluorescente in care are loc o

descarcare electrica in atmosfera de vapori de mercur sau de sodium, de inalta presiune.Corpurile care sunt prevazute cu dulii, iar soclul baloanelor este mai mare decat al lampilor obisnuite.

1.3 Surse de lumina cu descarcari

         Acestea sunt sursele folosite la reclame luminoase sau in iluminatul special  (in platourile de televiziune, in tehnica de copiat etc.). Constau dintr-un tub de sticla la ale carui capete se afla electrozii. In interiorul tubului se gasesc fie gaze (neon, argon, cripton), fie vapori metalici (de sodium, de mercur).

         Calitatea senzatiilor luminoase (culoarea) depinde de metalul ce se afla in tub.

         Aceste lampi se leaga la retea prin intermediul unei bobine L numita si ballast, pentru a stabiliza descarcarea.

         Lampile pentru reclamele luminoase, datorita distantei mari dintre electrozi, sunt alimentate cu tensiune inalta prin intermediul unui transformator.

 

7

                               



                                 2.Sisteme de iluminat

Prin sistem de iluminat se intelege ansamblul corpurilor de iluminat, inclusiv lampile care echipeaza corpurile, amplasate intr-un anumit mod, fie pe considerente functionale, fie estetice, ansamblu care drept scop realizarea unui microclimat luminos confortabil in vederea desfasurarii unei activitati umane de munca fizica sau intelectuala.

Clasificare:

-         in functie de locul de amplasare al corpului de iluminat:

Ø      sisteme de iluminat interior: corpurile de iluminat sunt intr-o incinta inchisa;

Ø      sisteme de iluminat exterior: corpurile de iluminat sunt afara;

- in functie de natura surselor de lumina:

Ø      sisteme de iluminat cu lampi cu incandescenta;

Ø      sisteme de iluminat cu tuburi fluorescente;

Ø      sisteme de iluminat cu lampi cu vapori metalici de inalta presiune;

Ø      sisteme de iluminat realizate cu lampi speciale;

Ø      sisteme de iluminat normal care asigura desfasurarea in conditii normale a activitatilor umane atunci cand iluminatul natural este insuficient sau inexistent

                                               

Ø      sisteme de iluminat de siguranta care asigura fie continuitatea lucrului, fie evacuarea incintei sau alte functiuni;

8

Instalatia unui candelabru:

Intrerupator2.JPG (16673 bytes)

2.Conductori electrici

1.1 Definitii si clasificari

Materialele conductoare se caracterizeaza prin valori mari ale conductivitatii. Materialele conductoare cu conductibilitate electronica au valori ale conductivitatii: σ>105S/m. Conductia electrica rezulta prin deplasarea dirijata a electronilor din banda de conductie, sub influenta campului electric exterior. Astfel de materiale sunt metalele si grafitul.
         Materialele conductoare cu conductivitate ionica, sunt electrolitii sau solutiile de acizi, saruri sau hidrati. Conductia electrica este realizata prin deplasarea dirijata a ionilor

pozitivi si negativi sub influenta campului electric exterior, rezultand un proces

electrochimic cu schimbarea compozitiei electrolitului si separarea de electrozi a componentelor. Conductivitatea acestor materiale este mai redusa decat a celor cu conductibilitate electronica.
Dupa starea de agregare, materialele conductoare se clasifica in: conductoare solide (metalele), conductoare lichide (mercur, electroliti) si conductoare gazoase (gaze supuse la tensiuni superioare tensiunii de strapungere, sau plasma care prezinta atat conductibilitate ionica, cat si electronica).


1.2Functiile materialelor conductoare

Functia de conductie a curentului electric

        Pentru indeplinirea functiei de conductie, este necesar ca materialul sa posede rezistivitate scazuta, rezistenta mecanica si la coroziune si sa existe posibilitatea de prelucrare prin laminare, trefilare, lipire sau sudare. Materialele utilizate frecvent sunt Cu, Al, Ag, Au si aliaje Cu-Zn (alama) sau Cu-Be, care prezinta elasticitate si rigiditate mecanica.

   1.3Functia de limitare a curentului electric

         Pentru indeplinirea acestei functii, este necesar ca materialul (utilizat la fabricarea rezistoarelor bobinate de putere) sa prezinte rezistivitate ridicata, maleabilitate si ductilitate, astfel incat sa poata fi obtinute prin trefilare diametre reduse, invarianta a proprietatilor si dimensiunilor intr-un domeniu larg de temperaturi si potential electrochimic cat mai apropiat de cel al cuprului din care sunt confectionate terminalele rezistoarelor, astfel incat tensiunea termoelectromotoare de zgomot sa fie redusa. Sunt utilizate aliaje Cu-Ni (constantan), Cu-Ni-Mn (manganina), Cu-Ni-Zn (nichelina), sau Ni-Cr-Al-Co (Kantal).

10

   1.4. Starea de supraconductibilitate

         Starea de supraconductibilitate este o stare ordonata a electronilor de conductie, care consta in formarea unor perechi slab legate de electroni, denumite perechi Cooper. Natura si originea ordonarii a fost explicata de Bardeen, Cooper si Schrieffer. Teoria BCS, care prezinta un nivel intrinsec avansat, a devenit o baza importanta pentru dezvoltari ulterioare. Mai multe efecte au furnizat dovezi impresionante pentru descrierea starii fundamentale supraconductoare in baza teoriei BCS, printre care cuantificarea fluxului magnetic printr-un inel supraconductor.

     Teoria BCS a supraconductibilitatii

      O interactiune atractiva intre electroni (interactiunea neta este mai putin repulsiva pentru starea supraconductoare decat pentru starea normala - conductoare), poate conduce la o stare fundamentala a intregului sistem electronic, care este separata de starile excitate printr-un interval de energie interzis.

         In stare supraconductoare, spectrul energetic are o singura stare fundamentala separata de starile excitate printr-un interval de energie interzis ΔE 10-4EF; EF=nxeV.

            Procesul are loc astfel: un electron interactioneaza cu reteaua si o deformeaza, cedand energie si emitand un foton. Daca frecventa fotonului (si energia lui) este mult mai mare decat frecventa proprie, de rezonanta, a ionilor din nodurile retelei, fotonul este absorbit de alt electron.

            Se produce un schimb rapid de energie intre cei doi electroni, pentru ca al doilea electron "vede" reteaua deformata si se adapteaza pentru a "profita" de deformatie si a-si micsora energia. In modul acesta, cel de-al doilea electron interactioneaza cu primul electron prin intermediul deformatiei retelei. Daca micsorarea energiei corespunde unei interactiuni atractive intre cei doi electroni, superioara repulsiei electrostatice, se formeaza o pereche Cooper de electroni. Interactiunea este dinamica, iar frecventa fononului trebuie sa fie mult mai mare decat frecventa de rezonanta a ionilor din nodurile retelei, pentru ca energia sa nu fie absorbita de ionul din retea.

        Electronii supraconductori, grupati in perechi Cooper, au vectori de unda egali si de sens contrar, iar spinii sunt opusi. Energia potentiala, de atractie a starii BCS, actioneaza astfel incat micsoreaza energia totala a starii BCS fata de starea Fermi. Starile uniparticula sau unielectronice (ale starii normale conductoare) sunt caracterizate prin vectori de unda si spini orientati in doua sensuri diferite: , unde indicii vectorului k sunt valori particulare ale vectorului de unda, conform unui cod sau conventii arbitrare.
         Starile uniparticula sunt ocupate in perechi, formand stari multiparticula: daca o stare cu vectorul de unda este ocupata, atunci si starea este ocupata, iar daca prima stare este vacanta si a doua stare este vacanta.
         Modelul teoretic al supraconductibilitatii, cu bosoni ( , ), nu trebuie inteles intr-un sens prea strict, intrucat interactiunea dintre electroni este dinamica, iar in volumul

ocupat de o singura pereche Cooper, exista aproximativ 106 electroni. Teoria BCS se

aplica cel mai bine unui gaz de bosoni cu un numar foarte mare de bosoni pe acelasi orbital. Principiul de excluziune al lui Pauli, care stabileste ca doi electroni nu pot avea aceleasi valori pentru cele patru numere cuantice: azimutal, magnetic, principal si de spin, nu se aplica bosonilor, rezultand proprietatea fundamentala a starii BCS: se pot gasi

in aceeasi stare oricat de multi electroni supraconductori pe nivele energetice inferioare

                                                                        11

benzii interzise. Aceasta stare se caracterizeaza printr-un grad de ordine mai ridicat si o

valoare mai mare a entropiei, comparativ cu starea normala de conductie.
         Probabilitatea de imprastiere a electronilor in reteaua cristalina este foarte redusa, iar electronii circula prin retea fara ciocniri. Legatura de tip boson intre cei doi electroni din perechea Cooper, este foarte slaba si poate fi usor distrusa prin agitatie termica

Pentru T TSC, o parte din electronii supraconductori escaladeaza banda interzisa ΔEi, trecand in zona electronilor normali de conductie, iar pentru T>TSC, toti electronii sunt situati in tona "n", fiind distribuiti pe defectele din retea.
         In starea supraconductoare, repartitia electronilor este modificata in raport cu repartitia electronilor corespunzatoare starii conductoare, in sensul ca in vecinatatea nivelului Fermi EF se formeaza o banda interzisa de latime
ΔEi 4kTSC, unde k este constanta lui Boltzmann, iar TSC este temperatura la care este obtinuta starea supraconductoare. La temperaturi superioare, dar apropiate de TSC, in regiunea "n" se gasesc electroni normali de conductie, iar in regiunea "s" se gasesc electroni supraconductori grupati in perechi Cooper avand energii inferioare electronilor normali.

TIPURI DE CORPURI DE ILUMINAT:

                    

             

12

Bibliografie

1.Nicolae Mira, constantin Negus - Instalatii si echipamente electrice

2.Cartea electricianului instalator - Editura tehnica

3.Manual instalatii electrice - Editura didactica si pedagogica

13







Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani