Referate Meniu


 

referat diverse, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre:

Proiect TEHNICIAN IN AUTOMATIZARI - REGULATOR DE TENSIUNE ALTERNATIVA






GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ELECTROMURES

TG. MURES

             MEMORIU JUSTIFICATIV PENTRU LUCRAREA  

                          DE ATESTAT IN MESERIE

TEMA: REGULATOR DE TENSIUNE ALTERNATIVA

 SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN AUTOMATIZARI

Cuprins : 1.Consideratii teoretice

1.1    Elemente constructive de baza ale masinii asincrone

1.2    Tiristoare

1.3    Comutarea tiristorului

1.4    Aplicatii ale tiristorului

1.5    Amplificatoare de semnal mic

2. Prezentarea lucrarii

2.1 functionarea montajului

2.2 Realizarea practica

3. Bibliografie

4. Anexe

1.CONSIDERATII TEORETICE

1.1 ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE BAZA

ALE MASINII ASINCRONE

            Masina asincrona are doua parti constructive de baza (fig. 1):

            - statorul, parte imobila, care cuprinde miezul feromagnetic, carcasa cu talpile de prindere in fundatie, infasurarea statorica, scutirile cu lagare, cutia de borne, dispozitivul cu perii (numai la unele tipuri);

            - rotorul, parte mobila, care cuprinde miezul feromagnetic rotoric, infasurarea rotorica, inelele de contact (numai la unele tipuri).

            Miezul statoric este realizat din tole de otel electrotehnic, de grosime 0,5 mm, izolate cu lac, stranse in pachet rigid si prins in carcasa masinii. Miezul are forma cilindrica, la periferia interioara a acestuia fiind practicate crestaturi distribuite in mod uniform. In crestaturi sunt plasate bobinele unei infasurari trifazate.

            Infasurarea statorica (fig. 2) este alcatuita din trei infasurari de faza identice ca date constructive (conductor, numar de bobine si spire). Cele trei infasurari sunt decalate la periferia interioara cu un unghi geometric egal cu 2π / 3p fata de celelalte, ocupa acelasi numar de crestaturi si sunt conectate intre ele in stea sau in triunghi si legate la o retea trifazata de c.a. prin intermediul unei cutii de borne statorice. Conductorul utilizat este din cupru. Spirele bobinelor sunt izolate fata de peretii crestaturii, conductorul la randul sau fiind si el izolat. Infasurarile se impregneaza cu lac pentru rigidizare, o mai buna izolare si o mai buna conductie termica.

            Miezul rotoric are tot forma cilindrica si este realizat tot din tole de otel electrotehnic, de grosime de 0,5 mm, uneori izolate intre ele, fiindca frecventa de magnetizare a tolelor rotorice este foarte redusa in cazul functionarii ca motor si in consecinta pierderile de fier sunt neinsemnate. La periferia miezului sunt practicate in mod uniform crestaturi in care se plaseaza infasurarea rotorica. Miezul este strans rigid si solidarizat cu arborele rotoric (prin pana, de exemplu).


Fig. 1. Sectiunile longitudinala si transversala printr-un motor

asincron cu rotor bobinat.

            In fig. 1. Sunt prezentate componentele motorului asincron cu rotor bobinat: 1- inele colectoare; 2 – capac cutie inele colectoare;

3 – bara suport port – perii; 4 – ureche de ridicare; 5 – miezul statoric;

6 – carcasa; 7 – infasurare statorica; 8 – infasurare rotorica; 9 – suport cap bobina rotorica; 10 – ventilator; 11 – cutie inele colectoare; 12 – scut (cap tractiune); 13 – cablu de legatura a anfasurarii statorice; 14 – buton de legatura intre un inel si cablul rotoric; 15 – cutie borne rotor; 16 – sita de ptrotectie; 17 – miez rotoric; 18 – port – perii; 19 – crestatura stator;20-crestatura rotor ;21-cutie borne stator

1.2Tiristoare

  

     Tiristorul este o structura semiconductoare cu trei jonctiuni care    functioneaza ca un comutator electronic semicomandat (spre  deosebire de dioda care este un comutator automat).Astfel este  permis controlul trecerii unor curenti mari folosind semnale de comanda mici.Trecerea comutatorului din blocare in conductie (comutare directa) se face comandat,pe cand trecerea din conductie in blocare (comutare inversa) se face automat.

 Structura interna

  Structura tiristorului contine patru straturi semiconductoare p+ npn+, in serie (Fig. 1 a) formand trei jonctiuni notate  J1, J2 si J3.

     Tiristorul are trei terminale si anume: anodul (A) montat pe stratul extern  p+, catodul (K) montat pe stratul extern n+ si grila sau poarta (G) montata pe stratul intermediar. Grila este terminalul de comanda,pe cand anodul si catodul sunt terminalele de executie.In functie de comanda aplicata in grila tiristorul poate intra in conductie permitand trecerea unui curent de la anod la catod.

Fig 2. Tiristorul conventional

a)Structura interna ; b)Structura echivalenta cu diode ; c)Simbol

     In Fig. 1-b se vede ca tiristorul este echivalent cu trei diode semiconductoare inseriate D1 ,D2,D3,cu grila montata intre D2 si D3. Simbolul folosit pentru tiristor impreuna cu sensurile positive pentru curenti si tensiune sunt aratate in Fig 1-c.

Functionare.Caracteristici curent-tensiune

     Pentru punerea in functionare a tiristorului (prescurtat Th) se foloseste o sursa de polarizare a circuitului anodic (υAl) inseriata cu o rezistenta  R si o sursa de comanda in grila  iG ,dupa cum se precizeaza in Fig 2.

Fig 3. Conectarea in circuit a tiristorului

     Considerand iG=0 pentru  υAl  pozitiva jonctiunile J1 si J2 (diodele D1 si D3 din Fig. 1) sunt polarizate direct, pe cand jonctiunea J2 (dioda D2) este polarizata invers. Prin structura nu poate circula decat un curent foarte mic (curent de polarizare directa in stare blocata) si practic intreaga tensiune υAl  este transmisa asupra diodei D2  care este blocata.

     Daca se schimba polarizarea tensiunii aplicate υAl <0 se observa ca D1 si D3 sunt polarizate invers si D2 este polarizata direct, deci tiristorul va fi tot blocat. Prin urmare un tiristor blocheaza trecerea curentului in ambele sensuri atata timp cat in grila nu se injecteaza un current iG>0.

.     Amorsarea tiristorului

     Crescand tensiunea (in polarizarea directa υAK>0 ) pe tiristor la o anumita valoare υAK=VBO (BO-Break Over din limba engleza) tiristorul comuta in starea de conductie,prin el putand trece un curent oricat de mare (la o cadere de tensiune de ordinul 1V).De aceea intotdeauna in circuitul anodic al tiristorului trebuie sa existe un element de limitare al curentului (rezistenta R in Fig. 2).

     Fara a intra in detalii,amorsarea tiristorului are loc dupa cum urmeaza.In absenta curentului in grila (iG=0) la tensiuni υAk mici, curentul prin dispozitiv iA este foarte mic,fiind de fapt curentul invers al diodei D2 polarizata invers.Marind tensiunea anodica creste si curentul invers al jonctiunii,la atingerea valorii VBO are loc un process de multiplicare in avalansa a purtatorilor ce atrage dupa sine o crestere puternica a curentului anodic iA, simultan cu scaderea tensiunii pe jonctiunea J2. Deci amorsarea tiristorului poate avea loc fara comanda pe grila (iG=0) are efect cresterea curentului prin dioda D3 si declansarea multiplicarii in avalansa a purtatorilor (amorsarea tiristorului) la o valoare mai redusa a tensiunii. Cu cat iG este mai mare cu atat este necesara pentru amorsare o tensiune υAK mai mica.

     In utilizarea obisnuita tiristorul este adus in conductie prin injectarea unui current in grila permitand astfel controlul momentului in care are loc amorsarea.Intrarea in conductie prin atingerea tensiunii de autoamorsare VBO este considerata o aprindere parazita.

     Caracteristica curent-tensiune

     Caracteristica statica de functionare curent-tensiune a tiristorului reprezinta dependenta iA(υAK).Dupa cum se arata in Fig. 3 sunt evidentiate zonele de functionare ale tiristorului si marimile caracteristice. De fapt este prezentata o familie de caracteristici cu parametrul iG, pe care distingem mai multe regiuni.

     Regiunea (1)-Blocare la poalrizare directa

     Tiristorul este blocat, curentul anodic fiind foarte mic.Tiristorul ramane blocat pana cand υAK ajunge la o valoare de cot la care se intra in regiunea (2). VBO este tensiunea de autoamorsare pentru curentul de grila iGO=0. Pentru curenti de grila mai mari iG2>iGO tensiunea de cot corespunzatoare este mai mica VAK2<VAK1<VBO.

Fig 4. Caracteristica tiristorului

     Regiunea (2)-rezistenta diferentiala negativa

     Este o zona instabila de funtionare a tiristorului careia ii corespunde o rezistenta diferentiala negativa. La cresterea curentului anodic are loc o scadere a tensiunii anod-catod.Aceasta este regiunea de trecere a tiristorului din blocare in conductie.

     Regiunea (3)-conductie

     Aceasta este regiunea in care tiristorul ajunge dupa amorsare (aprindere).Valoarea curentului prin tiristor in momentul aprinderi fara comanda (iG=0), curentul notat IL, se numeste curent de acrosaj al tiristorului. Se observa ca daca iG>0, curentul anodic in momentul amorsarii este mai mic decat IL. Dupa amorsare daca se suprima comanda (iG=0), tiristorul ramane in conductie doar daca iA>IL sau iA=IL. Curentul de acrosaj este curentul anodic minim pentru care tiristorul ramane (agatat) in conductie dupa suprimarea comenzii in grila.

     Dupa amorsare grila isi pierde rolul de comanda (adica nu se poate actiona pentru blocarea tiristorului), ea reluandu-si acest rol dupa blocarea dispozitivului.

     In regiunea de conductie pentru iA>IL,  iA variaza aproape liniar cu tensiunea, cu o panta foarte mare.In aceasta regiune valoarea curentului este determinata de elementele din exteriorul circuitului. De exemplu pentru Fig 2 caderea de tensiune pe tiristor (aproximativ 1V)poate fi neglijabila fata de υAL.

                                

     Scazand valoarea curentului iA (si implicit a tensiunii υAK) tiristorul se mentine in conductie si sub curentul de acrosare IL, pana la punctual de mentinere de coordonate (VH, IH) .La scaderea in continuare a curentului tiristorului se blocheaza (se stinge). IH si VH se numesc curent,respectiv tensiune de mentinere. Trecerea din conductie in blocare se face automat prin scaderea sub valorile de mentinere a tensiunii si curentului la terminalele de executie.

     Regiunea (4)-blocare la polarizare inversa

     In aceasta regiune tiristorul este polarizat invers cu υAK<0. Tiristorul este blocat si nu poate fi amorsat indiferent de marimea curentului de comanda aplicat grilei. Prin tiristor circula un curent invers dar foarte mic ca valoare,putand fi neglijat.

     La marirea tensiunii inverse aplicate pana la valoarea VBR (BR-Break Reverse , tensiunea de strapungere) se produce strapungerea tiristorului si acesta intra in conductie in sens invers. Aceasta situatie trebuie evitata in practica deoarece poate conduce la distrugerea tiristorului prin puterea prea mare disipata.

 

              1.3 Comutarea tiristorului

A.       Comutarea directa

In functionarea obisnuita tiristorul este adus din blocare in conductie (comutare directa) prin injectarea unui curent in grila. Aceasta poate fi curent continuu sau impulsuri positive de curent (Fig. 4).

Fig 5. Comanda amorsarii tiristorului prin impulsuri de curent

     Metoda cu impulsuri de curent este cel mai des folosita avand avantajul unui control mai bun al aprinderii tiristorului (la momentele de timp in care se aplica impulsurile) si a unui consum mai mic de putere pentru comanda. Pentru a se asigura intrarea in conductie impulsul trebuie sa aiba o durata minima,numita pentru mentinere pe poarta,sub care comutarea nu are loc. De asemenea pentru amorsare este necesar ca in momentul aplicarii impulsului de curent in grila, tensiunea υAK sa fie suficient de mare (Fig. 3).

     De exemplu se considera o tensiune de cot υAKl=20V pentru un curent iGl=100mA. Pentru circuitul din Fig. 2 VAl=20V(tensiune continua) iar iG (t) este cel din Fig. 5.

Fig 6. Comanda in grila

     Tiristorul se va amorsa doar la momentul de timp t2 cand curentul de comanda este mai mare de 100mA. La momentul de timp t1 amplitudinea curentului este prea mica pentru a aprinde tiristorul cae are υAK=20V.

    In practica este bine sa ne asiguram ca la momentul dorit pentru aprindere impulsul de curent are durata si amplitudinea suficient de mari pentru amorsare.

     Tiristorul se poate amorsa si necomandat prin amorsari parazite care sunt periculoase pentru tiristor si trebuie evitate. Dintre fenomenele care pot duce la amorsari parazite enumeram:

-         cresterea tensiunii υAK pana la tensiunea de autoaprindere VBO

-         variatia foarte rapida a tensiunii υAK (effect dυ/dt)

-         cresterea temperaturii (duce la micsorarea valorii VBO)

B.        Comutarea inversa

         Blocarea tiristorului se realizeaza automat cand tensiunea si

 curentul scad sub valorile de mentinere. Este necesar fie sa se intrerupa calea curentului anodic, fie sa se reduca tensiunea υAK la zero (Fig. 6) folosind intrerupatoarele electronice S comandate.Intrerupatoarele S pot fi realizate practice cu alte tiristoare sau tranzistoare. Cand tiristorul este utilizat in curent alternativ blocarea lui se face natural cand tensiunea de intrare trece pe alternanta negativa avand astfel υAK< sau = cu zero.

Fig 7. Metode de blocare a tiristorului

a) intreruperea curentului anodic  b) reducerea tensiunii υAK la zero

1.4Aplicatii ale tiristorului

Montajul de mai jos prezinta un circuit simplu de reglare a turatiei unui motor:

Fig. 8 Variator de turatie pentru motoare de curent alternativ5.1 Variator de lumina

    In figura 9 este prezentata o varianta cu tranzistoare unijonctiune a unui variator de turatie pentru motoare de current alternative monofazat.

Fig. 9. Variator de turatie pentru motoare de curent alternativ.

1.5AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC

 Amplificatore cu colector comun

Configuratia de amplificatoare cu colectorul comun (CC) mai este denumita si  “repetor de emitori”. Semnalul de intrare se aplica pe baza prin intermediul unui condensator de cuplaj, iar semnalul de iesire se culege din emitor. Castigul in tensiune al unui amplificator in CC este aproximativ 1, principalele avantaje ale acestei configuratii fiind rezistenta de intrare mare si castigul mare in curent.

In figura 10 este prezentat un repertor pe emitor cu polarizare prin divizor de tensiune. Se observa ca intrarea este cuplata capacitiv cu baza, iesirea este cuplata capacitiv cu emitorul, iar colectorul sa afla la masa de c.a.

Figura 10.

Repetor pe emitor cu polarizare

prin divizor de tensiune.

Castigul in tensiune

Ca la orice amplificator, castigul in tensiune se defineste ca   Av=Vout / Vin .Se presupune ca reactantele condensatoarelor sunt neglijabile la frecventa de lucru.In cazul repetorului pe emitor, cum se observa si din schema echivalenta de c.a. din figura 2. sunt valabile relatiile:

Vout= IeRe                  si        Vin=Ie (re + Re)

Prin urmare, castigul de tensiune este:          Av=(Ie Re) / (Ie (re + Re))

Rezistenta de intrare

Repetorul de emitor este caracterizat de o rezistenta de intrare foarte mare; de aceea este o configuratie atat de mult utilizata. Datorita rezistentei sale de intrare, poate fi utilizat drept circuit tampon pentru minizarea efectelor de neadaptare in cazul in care sarcina unui circuit are o valoare prea mica. Expresia rezistentei de intrare in baza amplificatorului cu colector comun se deduce similar celei aferente configuratiei cu emitorul comun. Insa intr-un cicuit cu colector comun rezistorul din emitor nu se decupleaza niciodata deoarece semnalul de iesire se culege de pe Re.

Rin(baza)= Vin / Iin = Vb / Ib = (Ie(re + Re)) / Ib

Deoarece Ie= Ic =  βc.a. Ib

Rin(baza) = (βc.a. Ib (re + Re)) / Ib (cu aproximatie)

Factorul Ib se simplifica; prin urmare:

Rin(baza) = βc.a (re + Re) (cu aproximatie)

Daca Re >> re expresia rezistentei de intrare in baza se simplifica astfel:

Rin(baza) = βc.a Re

Rezistoarele de polarizare din figura 1, privite dinspre sursa de semnal, apar in paralel cu Rin(baza) si la fel ca in cazurile circuitului cu emitor comun, rezistenta totala de intrare este:

Rin(tot) = R1 || R2 || Rin(tot)

Rezistenta de iesire

In absenta sarcinii, rezistenta de iesire, privita dinspre iesire spre emitor, se aproximeaza prin expresia:

Rout = (Rg /  βc.a) || RE

Rg este rezistorul sursei de semnal de la intrare. Deducerea acestei expresii este destul de laborioasa si s-a lucrat cu cateva ipoteze simplificatoare. Rezistenta de iesire este foarte mica, repertorul pe emitor fiind, din acest motiv, foarte util pentru atacarea etajelor cu sarcina redusa.

Amplificatoare cu mai multe etaje

Castigul in tensiune al unui lant de mai multe etaje

Castigul de tensiune total AV, al unor amplificatoare conectate in cascada este produsul ampificarilor in tensiune aferente fiecarui etaj in parte.

Av = Av1 Av2 Av3 ……… Avn

Unde n este numarul etajelor.

Castigul in tensiune exprimat in decibeli

Castigul in tensiune al unui amplificator se exprima deseori in decibeli (dB), astfel:

Av(dB) = 20 log Av

Utilizarea dB ca unitate de masura a castigului constitue un avantaj in cazul amplificatoarelor cu mai multe etaje deoarece castigul total in tensiune, exprimat in dB, este suma castigurilor in tensiune ale fiecarei amplificator, exprimat in dB.

Av(dB) = Av1(db) + Av2(dB) +…….+ Avn(dB)

Amplificatoare cu mai multe etaje cuplate direct

In figura 11 este prezentat un amplificator elementar cu doua etaje cuplate direct. Se observa ca in circuit nu exista condensatoare de cuplaj sau de decuplare. Tensiunea continua din colectorul primului etaj asigura si polarizarea bazei celui de-al doilea etaj. Datorita cuplajului direct, acest tip de amplificator are un raspuns mai buna la frecvante joase decat cel cu cuplaj capacitiv, la care reactantele condensatoarelor de cuplaj si de decuplare pot deveni supradimensionate la frecvente foarte joase.Reactanta marita a condensatoarelor la frecvente joase duce la scaderea castigului amplificatoarelor cu cuplaj capacitiv.


Fig 11.Amplificator elementar cu doua etaje

Amplificatoarele de cuplaj direct mai pot fi folosite pentru amplififcarea frecventelor joase pana la curent continuu (0 Hz) fara micsorarea castigului in tensiune, deoarece circuitul nu contine reactante capacitive. Dezavantajul lor este faptul ca orice mica variatie a tensiunii de polarizare, din cauza temperaturii sau a variatiilor sursei de alimentare, este amplificata succesiv de toate etajele ceea ce poate duce la o alunecare semnificativa a nivelurilor de c.c. din circuit.

2.PREZENTAREA LUCRARII

2.1Functionarea montajului

Acest circuit electronic este folosit la reglarea turatiei motoarelor de curent alternative monofazat sau la reglarea intensitatii luminoase a unei lampi cu incandescenta.

Montajul este format din doua tipuri de circuite electronice :

1.Circuit de forta care este alimentat direct de la retea adica cu 230 de volti curent alternativ si folosit pentru alimentarea consumatorului.

2.Circuit de comanda ce foloseste o tensiune continua stabilizata de 12 volti obtinuta din tensiune alternativa rederesata si stabilizata.

1.Circuitul de forta

                   

                                   

                                         Fig. 12. Circuit de forta

Este format dintr-o punte redresoare bialternanta realizata din patru diode de tip 1N4007 si un tiristor de tip TIC 106.

Tensiunea alternativa a retelei intra in puntea redresoare si la iesirese obtine tensiune pulsatorie.Pe o diagonala a puntii este legat tiristorul si consumatorul respectiv in cazul de faza lampa cu incandescenta.

Atunci cand tiristorul este in stare de conductie prin el trece un curent electric.Consumatorul este legat de asemeneain serie cu tiristorul.

Daca prin tiristor va trece un curent care poate varia atunci consumatorul este alimentat la tensiunea retelei prin puntea redresoare.

Valoarea tensiunii electrice care ajunge la bornele consumatorului depinde de momentul intrarii in conductie a tiristorului.Modificand durata de conductie a tiristorului se modifica valoarea tensiuni care alimenteaza consumatorul.

In acest fel putem modifica turatia motorului sau intensitatea luminoasa a unei lampi cu incandescenta.

2.Circuitul de comanda

Fig. 13. Circuit de comanda

Este un circuit electronic care are rolul de a da impulsuri de comanda pe poarta tiristorului.

Alimentarea acestui circuit se face cu o tensiune continua obtinuta din tensiunea redresata a retelei.Aceasta scadere a tensiunii se obtine cu ajutorul rezistetei de putere R1(30k/3W).Valoarea rezistentei si puterea ei depinde de consumul si tensiunea de care avem nevoie pentru alimentarea circuitului de comanda.

Dioada Zener PL12DZ impreuna cu rezistenta R1 formeaza un stabilizator parametric care da la iesire o teniune de 12 volti.

Impulsurile pe poarta tiristorului se obtin cu ajutorul circuitului T1-T2 format din tranzistorul T1 si tranzistorul T2,condensatorul C1 si potentiometrul P1.

Cele doua tranzistoare unul de tip PNP si celalalt de tip NPN prin modul legarii acestora imita functionarea unui tranzistor unijonctiune (TUJ).

Impulsurile se formeaza astfel :tensiunea de 12 volti se aplica la bornela potentiometrului P1 iar rezistenta R5 condensatorului C1.Acesta incepe sa se incarce.Timpul de incarcare a unui condensator τ=R٠C.

In acest caz τ=(R5+Rp1)٠C1,in acest fel timpul de incarcare depinde de valoarea rezistentei potentiometrului P1.

Cand tensiunea la bornele condensatorului devine egala cu tensiunea de deschidere a sumei dintre tranzistoarele T1+T2,aceste doua tranzistoare intra in stare de conductie.In acel moment se descarca pe cele doua tranzistoare si rezistenta R4.In emitorul tranzistorului T2 respectiv la bornele rezistentei R4 apare o tensiune electrica sub forma de impuls (de durata foarte mica).Acest impuls ajunge pe poarta tiristorului si il aduce in stare de conductie.

Cand tranzistorul T2 intra in conductie tensiunea de la bornele condensatorului C1 scade ducand la bocarea tranzistoarelor.

Fenomenul de incarcare al condensatorului repetandu-se se obtine un nou impuls pe poarta tiristorului.

Este nevoie de impulsuri noi deoarece tiristorul se blocheaza natural cand tensiunea la bornele acestuia este 0.

2.2 Realizarea practica

        

 Am ales cablaj placat cu cupru cu grosimea de 1mm.Dupa ce am ales placa am taiat-o la dimensiuniile dorite si anume 12 cm lungime si 8,5 cm latime.

Pentru urmatoarea operatie am adica de slefuire a cablajului am ales un smirghel de 640 nu prea dur pentru a nu se subtia prea tare stratul de cupru.

De asemenea pentru a prevenii orice accident (taierea sau ranirea cu colturile cableajului)am slefuit marginile cablajului de data aceasta cu o hartie abraziva mai dura si anume de 320.

Curatirea cablajului am facut-o cu detergent pentru a elimina grasimile.dupa aceasta am executat gaurile unde uramu sa fie plantate piesele cu burghiu de 0,8 mm folosind o bormasina.

Dupa executarea gaurilor se mai slefuieste inca odata placa pentru eliminarea bravurilor rezultate in urma gauririi cablajului.

Urmatoarea etapa este cea a desenarii schemei pe cablaj cu o vopsea rezistanta la agentul de corodare si in cazul de fata am folosit oja (lac de unghii)desenand numai pe o parte a cablajului.

Corodarea placii am facut-o intr-o solutie concentrata de clorura feerica (FeCl3)si ajutand la corodarea mai rapida a placii am incalzit prima data solutia.Dupa corodarea placii am spalat placa in apa curenta pentru a elimina orice urma de clorura feerica.Dupa ce placa s-a uscat am indepartat oja(lacul de unghii)cu acetona.

Odata ce am indepartat oja(lacul de unghii)de pe placa am facut o solutie obtinuta prin dizolvarea de colofoniu (sacaz) in alcool etilic concentrat urmand ca mai apoi sa pensulez placa cu acea solutie deoarece ajuta la lipirea mai usoara a pieselor,impiedica oxidarea cablajului si in plus este o solutie electro-izolanta.

Urmatoarea etapa pe care am facut-o a fost aceea de a-mi procura poiesele necesare schemei si anume:

-un potentiometru liniar de 200KΩ

-4 diode cu siliciu de tip 1N4007

-un condensator fix nepolarizat de 0,1μF/250V

-un tranzistor (TUS) de tip NPN BC 546

-un tranzistor (TUS) de tip PNP BC 556

-o dioda Zener de 12V

-o rezistenta de 4,7kΩ/0,5W

-2 rezistente de 2,4KΩ/0,5W

-o rezistenta de 510Ω/0,5W

-o rezistanta de 33KΩ/5W

-un bec de 40W

In total aceste piese au costat 10 RON achizitionate de la magazinul ALPROD de pe strada Lapusna.

Odata procurate,am masurat piesele pentru a nu exista probleme deoarece piesele pot fi arse (starpunse).

Dupa verificarea pieselor am plantat piesele in locurile corespunzatoare schemei urmand ca mai apoi sa le lipesc.La lipirea pieselor am folosit un pistol de lipit,cositor si colofoniu pentru a fi sigur ca lipitura s-a produs corect.

Apoi dupa ce am lipit toate piesele  a am incercat montajul prin aplicarea tensiunii la intrarea acestuia.Alimentarea am facut-o direct de la priza adica cu 220V.

Timpul acordat proiectului a fost de o saptamana.

 

3. Bibliografie

  1. Theodor Danila – “Dispozitive si circuite electronice”, EDP Bucuresti 1982
  2. Adrian Bitoiu – “Practica electronistului amator”, Ed. Albatros Bucuresti 1984
  3. Emil Simion – “Montaje electronice cu circuite integrate analogice”, Ed. Dacia Cluj-Napoca 1986
  4. Iulian Ardelean – “Circuite integrate CMOS”, Ed. Tehnica Bucuresti 1986
  5. Nicolae Dragulanescu – “Agenda radioelectronistului”, Ed. Tehnica Bucuresti 1990
  6. Colectia revistelor CONEX, 1999 - 2002
  7. Gabriel Oltean – “Dispozitive si circuite electronice’’, Ed. Risoprint Cluj – Napoca 2004

 

4. Anexe :


    Fig. 1. Regulator de tensiune alternativa

Fig. 8 Variator de turatie pentru motoare de curent alternativ

Fig. 14 Schema realizata practic

Fig. 15 Schema realizata practic



Copyright © Contact | Trimite referat