Logo referatele carte




Problemele privind populatia in dreptul international






Problemele privind populatia in dreptul international

            

                 1Consideratii introductive

                 Populatia unui stat cuprinde totalitatea persoanelor (cetateni,straini, apatrizi) care traiesc pe teritoriul unui stat si sunt supuse jurisdictiei sale.

                 Statutul juridic al diferitelor categorii de persoane fizice este stabilit prin legile interne ale statului respectiv, cu exceptia anumitor categorii asupra carora jurisdictia statului este limitata, cum sunt de exemplu persoanele cu statut diplomatic.

                  Unele probleme privind populatia sau unele categorii ale ac esteia constituie, totodata, obiectul cooperarii internationale, intre acestea, sunt:drepturile omului, protectia diplomatica, apatridia, bipatridia, regimul juridic al strainilor s.a.

                

                1.1Definitia cetateniei

                Cetatenia reprezinta legatura politica si juridica permanenta dintre o persoana fizica si un stat, care genereaza si exprima totalitatea drepturilor si obligatiilor reciproce dintre o persoana si statul al carui cetatean este. Cetatenia reprezinta apartenenta unei persoane la un stat si este pastrata si prelungita oriunde s-ar afla persoana respectiva:

·        in statul de origine;

·        in alt stat;

·        pe mare sau in aer( la bordul unor nave sau aeronave);

·        in spatiul extraatmosferic.

              

             1.2Dobandirea si pierderea cetateniei

Criteriile si modalitatile pentru dobandirea si pierderea cetateniei sunt prevazute in

legile interne ale statelor. Cetatenia se poate dobandi,in principal, prin doua modalitati:

                                                                 principiul,,dreptului sangelui"(jus sanginis)

·        prin nastere urmandu-se fie

                                                                              principiul,,dreptului solului"(jus soli)

                                                                                    casatoriei

·        prin naturalizare fie urmarea                   sederii prelungite pe teritoriul altui stat

           ( la cerere si pe baza unui act              adoptiei

            al autoritatilor statului )

Ca principiu,potrivit dreptului international statul este liber sa stabileasca criteriile

si modalitatile de dobandire a cetateniei sale, exceptand cazul in care legislatia privind dobandirea cetateniei s-ar intemeia pe criterii rasiale, religioase sau politice, ceea ce ar duce la nesocotirea normelor internationale din domeniul drepturilor omului. Normele dreptului international determina conditiile opozabilitatii cetateniei fata de alte state. Intr-o speta solutionata in 1955, Curtea Internationala arata ca pentru a fi opozabila, cetatenia trebuie sa fie efectiva si nu fictiva.

              In concluzie, dreptul international respinge orice opozabilitate cetateniilor de complezenta acordate abuziv de unele state anumitor indivizi care nu au legaturi efective si afective cu acele state.

              Potrivit practicii dintr-o serie de state cetatenia se poate pierde prin renuntare sau retragere. In prezent se tinde tot mai mult sa se limiteze cazurile de apatridie.

            Constitutia Romaniei prevede:

·        cetatenia romana se dobandeste;se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea organica(legea nr. 21/1991 cu modificarile ulterioare,s.a.);

·        cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.

    

   1.3 Protectia diplomatica

Strainul care se afla pe teritoriul unui stat este supus jurisdictiei acestuia. In

acelasi timp el mentine insa legaturile sale cu statul a carui cetatenie o are. In virtutea  legaturii de cetatenie, in cazul in care un cetatean sufera un prejudiciu in timp ce se afla pe

teritoriul unui alt stat, el este indreptatit la protectie diplomatica din partea statului de cetatenie.

             Dreptul de protectie diplomatica este unul din drepturile suverane ale statului, care se poate exercita daca se intrunesc urmatoarele trei conditii:

         a)existenta legaturii de cetatenie;

         b)epuizarea cailor interne pentru solutionarea cauzei pentru care se solicita protectie;

         c)persoana lezata sa nu fi savarsit fapte cu caracter infractional impotriva statului reclamant ori fapte de incalcare a dreptului international.

               Exista si situatii in care un stat poate prelua protectia cetatenilor altui stat, de exemplu in caz de razboi sau de rupere a relatiilor diplomatice. Protectia este in sarcina misiunilor diplomatice.

         

1.4   Regimul juridic al strainilor si al apatrizilor

Problemele privind intrarea pe teritoriul national, statutul strainilor  in timpul

sederii si conditiile de iesire din teritoriu, ca si statutul unor categorii de straini (cum sunt muncitorii migranti) sunt reglementate pe baza unor conventii bilaterale si multilaterale.

              In lipsa unor asemenea conventii, statul de resedinta rezolva astfel de  probleme prin legi interne, intrucat strainii aflati pe teritoriul unui stat trebuie sa beneficieze de un ,,standard minim" de drepturi.

              De exemplu, potrivit art. 18 din Constitutia Romaniei, straini( si apatrizi) se bucura de protectia generala a persoanelor si averilor, garantata de Constitutie si alte legi.

             In practica internationala se intalnesc urmatoarele tipuri de regim juridic:

  • regimul national, prin care se recunosc strainilor aceleasi drepturi ca si propriilor cetateni, exceptand drepturile politice;
  • regimul special, prin care se acorda numai anumite drepturi;
  • regimul clauzei natiunii celei mai favorizate, potrivit caruia strainilor li se aplica un tratament la fel de avantajos ca acela acordat prin tratate strainilor unor state terte;
  • regimul mixt, care este o combinatie intre regimul national si regimul special                                                                     

              Apatrizii sunt persoanele care nu au cetatenia nici unui stat, situatia lor juridica

depinzand de statul pe teritoriu careia se afla. Apatrizii sunt lipsiti de protectia diplomatica a oricarui stat. Ei se bucura totusi de anumite drepturi si au unele obligatii pe teritoriul statului de resedinta.

          In ce priveste apatrizii s-au adoptat doua conventii:

·        Conventia privind statutul apatrizilor (New York, 1954, care recomamda statelor sa acorde apatrizilor de pe teritoriul lor acelasi tratament pe care il acorda strainilor;

·         Conventia pentru reducerea cazurilor de apatridie (New York,1961).

1.5 Refugiatii si persoanele stramutate

Refugiatul este persoana care in urma unor temeri bine intemeiate de a fi

persecutata pe motiv de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un grup social sau opinie politica si-a parasit tara sa de origine si, din cauza acestor temeri, nu poate sau nu doreste sa se reintoarca in aceasta tara.

              Aceasta definitie este cuprinsa in :

              art. 1A(2) din Conventia din 1951 privind statutul refugiatilor(la care Romania a aderat prin Legea nr. 46/4 iulie 1991);

              art. 1 din Protocolul din 1967 privind statutul refugiatilor, care este un instrument juridic independent.

             Atat Conventia cat si protocolul prevad ca statele parti trebuie sa acorde anumite drepturi refugiatilor, in conformitate cu tratamentul acordat strainilor in general.

            In 1947 s-a creat, pe langa O.N.U.,Organizatia Internationala pentru Problemele refugiatilor, transformata in 1951 in Inaltul Comisariat O.N.U. pentru refugiati.

            

              1.6. Dreptul de azil

             Dreptul de azil poate fi definit ca un drept suveran al unui stat de a acorda intrarea si stabilirea pe teritoriul sau unor persoane straine, urmarite in tara lor pentru activitati politice, stiintifice, religioase,etc., care sunt considerate de acest stat ca fiind contrare ordinii de drept.

                 Dreptul de a acorda azil teritorial este un drept exclusiv al statului (si nu al persoanei care il solicita). Fiind bazat pe motive umanitare, el nu poate fi considerat ca un act inamical fata de statul de origine al azilantului.

             Dreptul persoanei de a solicita azil teritorial este prezazut in :

·        Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 1948(art.14);

·        Declaratia din 1967 a Adunarii Generale a O.N.U. privind azilul teritorial,care recunoaste principiul nereturnarii, dar precizeaza ca azilul nu trebuie acordat celor care au comis crime contra pacii,crime de razboi sau impotriva umanitatii(art.2 si 3).

            Totusi, dreptul de a solicita azil nu a fost preluat in nici unul din cele doua pacte internationale din 1966 privind drepturile omului, ceea ce inseamna ca acordarea lui ramane un drept suveran al statului si nu o obligatie. Totodata, acordarea dreptului de azil implica si dreptul de a nu fi expulzat sau extradat, ca si alte drepturi.

In afara azilului teritorial,exista si azilul diplomatic care consta in primirea si

protectia acordata in localurile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare dintr-un stat a unor cetateni ai acestui stat urmariti de propriile autoritati sau a caror viata este pusa in pericol de anumite evenimente interne.

          Spre deosebire de azilul teritorial a carui acordare ramane la dispozitia statelor, azilul diplomatic se acorda numai pe baza unor conventii cu caracter regional(mai ales in tari din America Latina).

1.7    Expulzarea si extradarea

Expulzarea este actul prin care un stat constrange unul sau mai multi straini care se

afla pe teritoriul sau sa-l paraseasca, atunci cand acestia devin indezirabili,pentru savarsirea unor fapte de incalcare a legii ori intereselor statului de resedinta.

Extradarea este actul prin care un stat preda la cererea altui stat si in anumite

conditii, o persoana aflata pe teritoriul sau, prezumata a fi autoarea unei infractiuni, pentru a fi judecata ori pentru executarea unei pedepse, la care a fost condamnata anterior.

                      1. Intrebari, exercitii

                     1)Enumerati 4 probleme privind populatia care constituie nu numai obiect al 

                      legilor interne, ci si al dreptului international.

                     2)Definiti cetatenia.

                     3)Care sunt modalitatile de dobandire a cetateniei?

                     4)Care sunt conditiile in care se poate exercita dreptul de protectie

                     diplomatica?

                     5)Care sunt tipurile(formele) de regim juridic pentru straini?

                     6)Ce inseamna,,apatrid",dar ,,bipatrid"?

                     7)Definiti notiunea de refugiat.

                     8)Definiti dreptul de azil.

                     9)Ce diferentiaza azilul teritorial de azilul diplomatic?

                    10)Completati urmatoarele enunturi:

                    -Intr-o speta Curtea Internationala arata ca pentru a fi opozabila cetatenia

                     trebuie  sa fie

                     -Dreptul de protectie diplomatica este unul din drepturile suverane

                      ale..

                      -In ce priveste apatrizii s-au adoptat doua conventii:Conventia privind.

                        si Conventia pentru reducerea cazurilor de..

                      -Atat Conventia din 1951, cat si Protocolul din 1967 prevad ca statele parti

                      trebuie sa acorde anumite drepturiin conformitate cu tratamentul

                      acordat

                      -Dreptul de a acorda azil teritorial este un dreptal statului. Fiind                  

                       bazat pe motive.,el nu poate fi considerat ca un act.fata de statul de

                       origine.

2. Rezolvati urmatoarele teste-grila

                      1)Cetatenia reprezinta apartenenta unei persoane la un stat si nu este

                              pastrata cand persoana se afla:

                      a)in alt stat;

                      b)pe mare sau in aer;

                      c)in spatiul extraatmosferic.

                      2)Apatrizii sunt lipsiti de :

                      a)cetatenie;

                      b)protectie diplomatica;

                      c)drepturi si obligatii.

                      3)Dreptul persoanei de a solicita azil teritorial este prevazut in:

                      a)DeclaratiaUniversala a Drepturilor Omului;

                      b)cele doua pacte internationale privind drepturile omului din    

                         1966;

                      c)Declaratia Adunarii Generale a O.N.U. din 1967.

                      4)Acordarea dreptului de azil nu implica si:

                      a)dreptul de a nu fi expulzat;

                      b)dreptul de a nu fi extradat;

                      c)alte drepturi.  

     







Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















Cauta referat
Scriitori romani