Contextul general al reformei contabilitatii publice referat





Contextul general al reformei contabilitatii publice

      Dupa 1990, Romania s-a caracterizat prin reforme politice si economice semnificative. In decembrie 1991 s-a adoptat o noua Constitutie, care pune bazele unui sistem politic democratic. Recent, in ul timii ani, Romania a demarat reforme puternice ale sectorului public in domenii de activitate importante, cum ar fi: invatamantul, sanatatea, administra



tia locala si serviciile publice.

      Dupa primii ani de tranzitie, reformele din domeniul economic si juridic nu s-au distins prin calitate si transparenta, deoarece Romania incerca sa creeze un nou sistem avand la baza originile franceze din perioada interbelica. Ca urmare, rezultatele nu au fost semnificative. Dupa 1996 a aparut posibilitatea ca Romania sa devina membru al Uniunii Europene (UE) si membru NATO. In 2002, Romania a fost invitata sa devina membru NATO, astfel ca procesul de reforma s-a accelerat. Elementele-cheie ale programului de reforma in Romania sunt reprezentate de actiuni eficiente pentru indepartarea surselor economice de coruptie, masuri asupra conflictului de interese, adoptarea declaratiei fiscale, accesul la informatii si transparenta marita.

      Procesul de reforma in Romania a mai inclus, de asemenea, reforma sectorului public si a contabilitatii institutiilor publice. Aceasta reforma a contabilitatii s-a bazat pe proceduri contabile similare utilizate de tarile Europei Occidentale. Pentru institutiile publice, reforma este mai dificila din cauza vechii structuri si a deficitului de personal calificat pentru acest domeniu. Scopul Romaniei a fost de a obtine calitatea de membru al Uniunii Europene in anul 2007, ceea ce s-a si intamplat.

      Reconstructia intregii infrastructuri legale a fost principalul mecanism folosit pentru reforma sistemului institutional.

      O noua Constitutie a fost adoptata printr-un referendum in decembrie 1991, lege fundamentala care pune bazele unui sistem politic democratic.

      Parlamentul este organul suprem reprezentativ al poporului roman si unica autoritate legislativa a tarii. Parlamentul consta in Camera Deputatilor si Senatul. Membrii Camerei Deputatilor sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber, in conformitate cu Legea electorala.

      Presedintele este si el ales prin vot direct. Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de prim - ministru dupa consultarea partidului politic ce a obtinut majoritatea in Parlament. Guvernul este insarcinat cu implementarea politicii interne si externe conform programului acceptat de catre Parlament si cu gestionarea sistemului administratiei publice.

      Reforma intreprinderilor a fost printre primele schimbari radicale de reglementat. Dupa colapsul din decembrie 1990 al vechiului reg



im, intregul sistem al relatiilor economice bazat pe planificare si impunere administrativa s-a dezintegrat. Legea nr. 15/1991, privind reorganizarea intreprinderilor de stat, a reprezentat o piatra de temelie a reformei economice, adoptata in 1990, care a schimbat statutul juridic al "intreprinderilor socialiste" de stat. Astfel, au fost create doua tipuri de entitati economice: "regiile autonome" si "societatile comerciale".

      Privatizarea a fost urmarea logica a reformei intreprinderilor, care a demarat odata cu Legea nr. 15/1990. Conceptele adoptate atunci au fost dezvoltate in Legea privatizarii nr. 58/1991.

      Reforma intreprinderilor agricole merita o mentiune speciala in acest context. Reforma din agricultura a fost declansata prin adoptarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, care prevede restituirea terenurilor detinute de fermele cooperative catre vechii proprietari sau mostenitorii acestora. Astfel, a avut loc un transfer de 80% de teren arabil in tara si circa cinci milioane de proprietari si cooperative au fost dizolvate.

      Reforma pietei a evoluat independent pentru diverse piete. Pietele pentru bunuri si servicii au fost liberalizate primele in anul 1990, insa abia in anul 1996, cand a fost adoptata Legea 21 - Legea concurentei - s-a realizat si cadrul institutional. Cea mai semnificativa masura de liberalizare a pietelor a fost liberalizarea preturilor, care a fost graduala si ezitanta.

      Reforma sistemului bancar a rezultat prin crearea unui sistem pe doua trepte la nivelul anului 1991 si demonopolizarea activitatilor bancare. Conform Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancara, bancile comerciale au permisiunea de a functiona ca banci universale sub supravegherea Bancii Nationale a Romaniei.

      Incepand cu 1 iulie 2005, ca urmare a denominarii monedei nationale, veniturile din salarii, precum si cele asimilate salariilor, pensiile si alte drepturi de asigurari sociale, indiferent de sursa de finantare, indemnizatiile si alte drepturi prevazute de legi speciale, indemnizatiile de somaj, ajutoarele si prestatiile sociale, inclusiv alte drepturi de natura celor mentionate mai sus, acordate potrivit legii, se stabilesc in moneda noua, leu nou, denumita in continuare leu.

      Se apreciaza ca procesul de denominare a monedei nationale a constituit un pas important in adoptarea monedei unice europene, EURO.






ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor

Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Adrian Suciu
   - Primara
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Opere romantice - autori si opere reprezentative Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, Richard Wagner
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian











Scriitori romani