GLOBALIZAREA ECONOMIEI - argumente pro si contra
1. Globalizarea este noul sistem, care a luat locul Razboilui Rece
Thomas L. Friedman, Lexus si maslinul, Editura Fundatiei Pro, Bucuresti, 2001
pg. 29 " .Razboiul Rece, ca sistem international,
isi avea propria sa structura de putere: echilibru l dintre Statele Unite si
URSS. Razboiul Rece isi avea propriile sale reguli: in plan extern, nici o
superputere nu va viola sfera de influenta a alteia; in domeniul economic,
tarile mai putin dezvoltate se vor concentra asupra cresterii propriilor
industrii nationale, tarile in curs de dezvoltare asupra cresterii orientate
spre export, tarile comuniste asupra autarhiei si economiile occidentale asupra
comertului regulat. Razboiul Rece avea ideile sale dominante: conflictul dintre
comunism si capitalism, destindere, nealiniere si perestroika. Razboiul Rece
avea propriile tendinte demografice: miscarea persoanelor dinspre Est spre Vest
a fost in mare masura inghetata de Cortina de Fier, dar miscarea de
Actuala era a globalizarii este un sistem international similar, cu propriile sale atribute unice, care contrasteaza violent cu cele ale Razboiului Rece. In primul rand, Razboiul Rece era caracterizat de o trasatura unificatoare: divizarea. Acest sistem era simbolizat de un singur cuvant: zidul. .. Sistemul globalizarii este putin diferit. Si el are o trasatura unificatoare - integrarea. Lumea a devenit un loc tot mai interconectat. . Acest sistem al globalizarii este caracterizat de un singur cuvant: WEB. Globalizarea are propriul set de reguli economice, reguli care graviteaza in jurul deschiderii, dereglementarii si privatizarii economiilor nationale, pentru a le face mai atractive pentru investitiile straine. In 1975, la apogeul Razboiului Rece, numai 8% din tarile lumii aveau regimuri liberale, de piata libera, iar investitiile straine directe totalizau, potrivit Bancii Mondiale 23 miliarde de dolari. In 1997, numarul tarilor cu regimuri liberale reprezenta 28%, iar investitiile straine totalizau 644 miliarde de dolari.
Spre deosebire de sistemul
Razboiului Rece, globalizarea are propria ei cultura dominanta, care este si
cauza actiunii ei omogenizatoare. . Globalizarea inseamna, din punct de vedere
cultural, extinderea ampla, chiar daca nu totala a americanizarii globului - de
Globalizarea are propriile ei tehnologii definitorii: comuterizarea, miniaturizarea, digitalizarea, comunicarea prin satelit, fibrele optice si Internetul. Globalizarea are, de asemenea, propriul ei model demografic: accelerarea rapida a deplasarii oamenilor din mediul rural si din stilul de viata agrar in mediul urban care este mai strans legat de tendintele globale din moda, alimentatie, piete si divertisment.
Globalizarea are prorpia structura de putere: sistemul globalizarii este construit pe trei echilibre de forta, care se intersecteaza si se influenteaza reciproc. Primul este echilibrul traditional dintre statele nationale. In sistemul globalizarii, Statele Unite sunt singura superputere dominanta si toate celelalte natiuni ii sunt subordonate intr-un grad sau altul. Cel de-al doilea echilibru din sistemul globalizarii este cel dintre statele nationale si pietele globale. Aceste piete globale se compun din milioane de investitori care ruleaza bani de jur imrejurul lumii printr-un simplu clic pe mouse. Statele Unite va pot distruge aruncand bombe asupra tarii dumneavoastra, iar superpietele va pot distruge scazand dobanzile la obligatiuni. Cel de-al treilea echilibru este cel dintre individ si statele nationale. . Globalizarea confera indivizilor puterea de a influenta deopotriva pietele si statele nationale. .. Osama bin Laden a declarat razboi Statelor Unite la sfarsitul anilor '90, iar US Air Force a trebuit sa lanseze un atac cu rachete de croaziera impotriva lui ca si cand ar fi fost un alt stat national. Ganditi-va! Statele Unite au lansat 75 de rachete de croaziera, fiecare costand 1 milion de dolari impotriva unui individ!" (+ 11 septembrie)
"Jonathan Galassi, editorul primei editii a acestei carti, m-a sunat intr-o zi si mi-a zis: le-am spus catorva prieteni ai mei ca scrii o carte despre globalizare si ei au replicat: Ah, Friedman, astuia ii place globalizarea!. I-am raspuns lui Jonathan ca imi reprezint globalizarea asa cum imi reprezint rasaritul. In general vorbind, cred ca e foarte bine ca soarele rasare in fiecare dimineata. Face mai mult bine decat rau, mai ales daca folosesti ecran solar si ochelari de soare. Si chiar daca nu prea mi-ar pasa de rasarit nu as putea schimba ceva la el. Nu eu am declansat globalizarea si nu eu pot s-o stopez "
2. Globalizarea
implica numeroase riscuri, printre care somajul, crizele financiare globale,
adancirea decalajelor intre bogati si saraci, de - culturalizarea,
americanizarea, etc.
Hans - Peter Martin, Harald Schumann, Capcana globalizarii: atac la democratie si bunastare, Editura Economica, 1999
Pg. 13
"20% din populatia apta de munca ar fi suficienta in secolul urmator pentru a asigura avantul economiei mondiale. .. O cincime din cei care cauta de lucru vor fi de ajuns pentru a produce toate marfurile si a furniza serviciile de inalta calitate pe care si le poate permite societatea mondiala. ..
Dar ce se va intampla cu ceilalti? 80% dintre cei ce doresc sa munceasca vor ramane fara slujbe? . Problema viitorului este "to have lunch or to be lunch", a avea mancare sau a fi mancat".
George Soros, Criza capitalismului global, Editura Polirom, 1999 Pg.105
"Sistemul este favorabil capitalului financiar, care are libertatea de a se misca acolo unde este mai bine recompensat, ceea ce a dus la rapida dezvoltare a pietelor financiare globale. Rezultatul este aparitia unui sistem circulator gigantic, care absoarbe capital prin pietele si institutiile financiare de la centru, dupa care il pompeaza catre periferie, fie in mod direct, sub forma de credite si investitii de portofoliu, fie indirect, prin corporatiile multinationale. . Sistemul este insa profund deficient . castigul banilor are prioritate asupra tuturor celorlalte considerente sociale. Dezvoltarea economiei globale nu se sincronizeaza cu dezvoltarea societatii globale.
Critica pe care o aduc sistemului capitalist global are doua directii principale: defectele mecanismului de piata (instabilitatile de pe pietele financiare internationale) si deficientele aparute in sectorul ce nu apartine relatiilor de piata (non - market sector)."
David C. Korten, lumea post - corporatista, Editura Antet, 1999
"Cartea mea precedenta, Cand corporatiile conduc lumea, impartasea opinii din constientizarea mea personala a realitatii unei lumi conduse de speculanti financiari si afaceri la nivel inalt. De la publicarea ei in 1995, tendintele ingrijoratoare pe care le descria s-au agravat puternic. .. Sistemul financiar global este astazi atat de instabil incat pana si marii speculanti care au facut averi de pe urma acestei instabilitati lanseaza semnale de alarma.
Lumea post - corporatista porneste de la amenintarea reprezentata de un colaps ecologic si social, provocat de excesele unui sistem economic orb fata de nevoile umane. . Ea este scrisa pentru a sfida povestea ce a devenit o mantra a discursului public si care suna cam asa:
Ca ne place sau nu - odata cu prabusirea socialismului - fortele globalizarii economice si noul capitalism global sunt imuabile si ireversibile. Nu exista alternativa. Trebuie sa ne adancim devotamentul fata de consumerism, liber - schimbism si crestere economica, chiar in timp ce induram incercarile distrugerii creatoare provocate de capitalism. Intre timp, cei care vor supravietui si vor prospera trebuie sa invete sa castige in competitia nemiloasa generata de economia globala.
Pentru cei dintre noi care considera ca viata inseamna mai mult decat goana dupa bani si achizitionarea din megamall-uri a unor produse despre care aflam ca ne trebuie abia dupa ce vedem reclama la televizor, acest discurs este un indemn dezumanizant la disperare si resemnare."
