Delimitari conceptuale privind reteaua Internet referat






Delimitari conceptuale privind reteaua Internet

In acest subcapitol voi prezenta delimitarile fizice ale retelei Internet si impactul socio-uman asupra populatiei cat si cel economic asupra intreprinderilor in conformitate cu legislatia existenta impusa de organismele coordonatoare ale acestei retele.

1. Universul retelelor: Internet, Intranet, Extranet.

Internet-ul reprezinta o:

Ø     Cale de comunicare foarte rapida si atractiva intre oamenii acestei lumi.

Ø     Modalitatea prin care oamenii aflati oriunde pe Glob pot comunica si schimba informatii cu multa usurinta.

Ø     Retea de retele. O retea este un grup de calculatoare care au fost conectate incat sa poata comunica intre ele (sa faca schimb de informatii). Ele isi pot transmite mesaje unul altuia si pot folosi in comun informatiile sub forma de fisiere.

Ø     Internet[1] asigura legatura intre peste 21.000 de astfel de retele si, in permanenta, la acestea se adauga tot mai multe retele. Unele dintre retele sunt administrate de institutii guvernamentale, altele de universitati, firme, biblioteci, scoli, etc.

Internet-ul este o retea formata din mii de LAN-uri, WAN-uri si noduri de retele (calculatoare si alte dispozitive atasate retelelor), permitand comunicarea intre milioane de calculatoare conectate din intreaga lume. Retelele pot fi de mai multe feluri:

Ø     LAN (Local Area Network) - calculatoarele sunt plasate in interiorul aceleiasi cladiri sau campus universitar;

Ø     MAN (Metropolitan Area Network) - retea extinsa la nivelul unui oras;

Ø     WAN (Wide Area Network) - retea nationala.

Internet este o interconectare de LAN-uri, MAN-uri si WAN-uri prin legaturi rapide (satelit, circuite de comunicatii digitala etc.). Informatiile sunt transmise de la PC-urile client ale caror utilizatori solicita servicii unui server care detine informatiile si aplicatiile economice care ofera raspunsurile la solicitari. Internet-ul reprezinta un sistem tip client/server de dimensiuni foarte mari. PC-urile client sunt conectate la Internet prin intermediul unui ISL local (Internet Service Provider – Provider de Servicii Internet), care, la randul sau, este legat la un ISP mai mare cu conexiune la infrastructura de baza nationala sau internationala. Toate calculatoarele dintr-o retea trebuie sa comunice intre ele pe baza unui set de reguli fixe (limbaj), denumit protocol. Protocolul folosit s-a standardizat si se numeste TCP/IP (Transmission  Control Protocol / Internet Protocol)[2].

Pentru a beneficia de facilitatile Internet, un utilizator trebuie sa conecteze calculatorul sau la una dintre subretelele precizate mai sus. In acest mod calculatorul sau devine un nod in Internet si utilizand protocolul TCP/IP va putea folosi diverse programe cu rol de client pentru a pute a transfera informatii de la alte calculatoare cu rol de server conectate la randul lor la Internet. Nu exista vreo companie care sa impuna o serie de reguli. Singurele reguli care guverneaza Internet-ul sunt cele ale bunului simt. Exista totusi o organizatie a utilizatorilor Internet-ului numita ISOC (INTERNET SOCIETY), care are obligatia sa gestioneze din punct de vedere tehnic Internet-ul si sa standardizeze tehnologia folosita. Exista patru moduri principale de conectare la Internet:

Ø     Legatura permanenta (permanent connection).

Sunt folosite de marile organizatii de genul universitati, scoli, corporatii. Cheltuielile pentru instalarea si functionarea unei astfel de legaturi dedicate sunt de mii de dolari.

Ø     Legatura directa prin modem (dial-in direct connection).

Acest gen de legatura este cel mai bun, dupa legatura permanenta. Este accesibil persoanelor individuale si firmelor mici, deoarece cheltuielile pentru instalare si functionare sunt de aproximativ 50 dolari.

Ø     Legatura prin modem si terminal (dial-up terminal connection)

Acest gen de legatura va permite conectarea prin modem la furnizorul de servicii si, dupa stabilirea legaturii, calculatorul functioneaza ca un terminal.

Ø     Legatura prin posta electronica – acest gen de legatura va permite transmiterea / receptionarea de mesaje e-mail in Internet.

 In tara noastra, serviciile Internet sunt asigurate in principal de catre Institutul Central de Informatica (ICI) si ROMTELECOM, costurile implicate fiind suportate la nivel regional si local. Guvernul plateste factura de la ICI spre Internet, iar fiecare abonat suporta costul liniei telefonice inchiriate sau comutate, prin care se conecteaza la nodul ICI.

In ultimii ani, din ce in ce mai multe companii particulare, din lume si din Romania au descoperit in Internet un suport foarte eficient si profitabil pentru a difuza gratuit sau contra cost, diverse informatii. Majoritatea serviciilor Internet sunt disponibile oricarei firme si oricarui consumator care are acces la Internet. Totusi, multe aplicatii ale comertului electronic care folosesc date speciale ale firmelor solicita un acces limitat pentru persoane sau terti cu drept de acces. Astfel, apar celelalte doua sisteme ce permit comunicarea, respectiv Intranet-ul si Extranet-ul.

Un Intranet este un Internet privat ce apartine unei organizatii sau firme. Folosesc standardele tehnologiei Internet pentru a oferi o larga varietate de informatii salariatilor. Diferenta dintre cele doua tipuri de retele consta in faptul ca Intranet-ul ofera acces numai in interiorul firmei, fara a permite utilizatorilor externi sa acceseze informatiile acesteia. John Desborough considera ca „prin Intranet se intelege utilizarea tehnologiei Internet in vederea legarii intr-un tot unitar a resurselor informationale ale unei organizatii: de la text la baze de date vechi, la fluxul de munca si la gestiunea documentelor”.

Intranet-ul deriva din Internet: este o retea de calculatoare bazata pe protocoale Internet. Intranet-ul este raspunsul momentan pentru nevoile legate de gestiunea informatiilor si lucrul in grup al unei organizatii, reprezinta o modalitate de structurarea si accesare mai facila a informatiilor disponibile in reteaua interna a unei organizatii, oferind totodata si o interfata atractiva, de tip pagina Web. Intranet-ul faciliteaza comunicarea intre oamenii unei organizatii, concretizandu-se in infrastructura tehnologica necesara unei bune si eficiente colaborari. Similitudinea dintre cele doua concepte Internet si Intranet face dificila trasarea unei granite de demarcatie. Totusi cea mai importanta diferenta se afla nu atat la nivel tehnologic, cat mai ales la cel semantic. Internet-ul este zona informatiilor publice, iar Intranet-ul este cu predilectie zona informatiilor cu caracter privat.

Avantajele Intranet-ului

Ø     Utilizarea browser – „rasfoitor” ca interfata cu utilizatorul;

Ø     „dizolvarea” distantelor geografice;

Ø     Costul scazut de mentinere si intretinere a unui sistem Intranet;

Ø     Facilitati eficiente de comunicare in grup;

Ø     Favorizarea integrarii tehnologiilor bazelor de date cu tehnologia Intranet-ului;

Ø     Asigurarea securitatii informatiilor gestionate (in special securitatea accesului);

Ø     Ciclul de viata al produsului pentru ca informatiile despre dezvoltarea produsului si campaniile de promovare sunt rationalizate pentru a oferi produsul pe piata mult mai repede;

Ø     Reducerea costurilor prin cresterea productivitatii;

Ø     Servirea mai buna a clientilor prin sprijin personalizat si responsabil;

Ø     Distribuirea informatiilor pentru toate birourile, indiferent de localizare, la nivel national si international.

Dezavantaje:

Ø     Defectele Intranet-ului sunt deja cunoscute piratilor care constituie un pericol potential la adresa securitatii informatiilor;

Ø     Inexistenta unor sisteme evaluate de gestiune a fisierelor;

Ø     Deoarece evolueaza rapid unele tehnologii (ca orice tehnologie noua) presupun costuri ridicate de achizitie.

Extranet

Definind intr-un mod simplu, o retea Extranet este o aplicatie bazata pe protocolul retelei Internet, IP, ce se deruleaza intre o companie si partenerii sai, deseori utilizand tehnologiile Web sau alte tehnologii IP. In unele cazuri, extranet-ul foloseste alte tehnologii IP: posta electronica sau aplicatiile generate prin fluxuri de lucru. Extranet-ul este un Intranet extins. El ofera posibilitatea accesarii externe a Intranet-ului. Astfel, folosind un browser Web, angajatii, partenerii de afaceri pot sa obtina accesul la date si aplicatiile interne ale unei organizatii, pe baza unui protocol stabilit de cei care au nevoie de impartirea informatiilor. Multi dintre utilizatorii Extranet-ului acceseaza un Intranet prin intermediul Internet-ului.

O foarte buna cale de a beneficia de particularitatile din Extranet este identificarea unui tip sau model care se potriveste cel mai bine cu obiectivele proprii si cu necesitatile partenerului de afaceri pe care se doreste sa fie alaturi. Un model[3] este definit ca o combinatie tipica de alternative pentru asigurarea securitatii si dezvoltarii unei relatii specifice de afaceri, in functie de partenerii si de obiectivele firmei. In literatura de specialitate pot fi delimitate patru modele de retele Extranet:

Ø     Modelul de acces protejat in Intranet: o cale foarte sigura care le permite partenerilor de afaceri accesul direct la Intranet-ul firmei, fara a implica reteaua Internet; necesita, de obicei, utilizarea retelelor virtuale private (VPN). Restrictiile de acces sun asigurate in diverse forme, permitand, spre exemplu, servicii diferite in cazul clientilor, furnizorilor sau pentru diversii cumparatori;

Ø     Modelul comertului electronic: util pentru a controla problemele tehnice speciale, legate de tranzactiile electronice pentru transferul datelor; este dezvoltat in special pentru tranzactii de tip business-to-business. Utilizeaza acelasi sistem de arhitectura a retelei si de securitate ca si site-urile de comert electronic. Prin urmare, protectia si securitatea este asigurata prin protocoale speciale in criptarea si decriptarea mesajelor (exemplu: protocolul Secure Sockets Layers);

Ø     Modelul aplicatiilor specializate: dedicat afacerilor cu parteneri numerosi, in care problema securitatii devine acuta. Reteaua Extranet restrictioneaza accesul prin protocoale si metode de autentificare speciale. Desi in acest caz costul asigurarii securitatii sistemului este foarte mare, beneficiile sunt pe masura: clientii afla preturile in intervale de timp mici (mai putin de 1 minut), lanseaza comenzi si verifica stadiul acestora, fara ca firma sa plateasca un angajat care sa preia toate aceste tipuri de mesaje;

Ø     Modelul site-ului protejat cu o simpla parola: se poate folosi atunci cand parolarea nu este tocmai necesara, usor de creat cu o investitie minima in privinta securitatii. Acest lucru il face insa sa fie si mai putin sigur.

                                      Tabel nr.1   Criterii:Internet, Intranet, Extranet

Criterii

Internet

Intranet

Extranet

Tip de acces

Deschis

Privat

Controlat

Categorii de utilizatori

Public

Membrii organizatiei

Parteneri de afaceri

Tipul informatiei

General

Proprietar

Partajare selectiva

2. Organismele coordonatoare si legislatia existenta

Reteaua Internet este tocmai opusul retelelor specializate, private si inchise. De natura deschisa si nespecializata, aceasta retea de retele se confrunta evident cu probleme de securitate a transportului si secretului informatiilor.

Reteaua este originala prin faptul ca nici o entitate – persoana fizica, guvern, societate sau organizatie – nu detine controlul asupra sa. Totusi au fost create cateva organisme care cauta modalitati de administrare si reglementare a activitatilor pe retea[4].

Ø     Internet Society (ISOC) este o agentie non-guvernamentala, formata din guverne, societati, persoane fizice si organizatii, fara scop lucrativ. Agentia (mai mult de 7800 de membri in 125 de tari) asigura coordonarea activitatilor legate de normele tehnice, globalizarea comunicatiilor, de stabilirea procedurilor administrative, invatamant, formare profesionala, etc. ISOC este condus de un consiliu de administratie IAB (Internet Architecture Board). IAB este un organism tehnic, consultativ care se ocupa cu supervizarea normelor tehnice, procesele de normalizare si toate protocoalele si arhitecturile utilizate pe Internet. IAB asigura si legatura cu alte organizatii nationale si internationale de normalizare cum ar fi: Organizatia Internationala de Normalizare (ISO) si American National Standard Institute (ANSI) si publica seria RFC (Request for Comments) care apar in patru sectiuni: normalizare, experimentare, informare si istoric.

Alte organizatii:

Ø     Internet Network Information Center (InterNIC) administrat de AT&T si Network Solution, furnizeaza acces la servicii anuar ce contin site-uri, servere, domenii si numerele personale;

Ø     Internet Enginnering Task Force (IETF) prezideaza elaborarea si dezvoltarea protocoalelor, normelor in cadrul procesului general de normalizare Internet.

Absenta legislatiei a generat diverse curente de opinie in randul specialistilor si nespecialistilor. Ei au incercat sa se organizeze pentru a strange randurile in fata fenomenului criminalitatii informatice, atentatului la viata privata si a respectarii drepturilor proprietatii intelectuale.

Unul dintre cei mai cunoscuti experti in criminalistica informatica, August Bequai facea urmatoarea comparatie: „ daca nu va fi lege si ordine in aceasta lume a calculatoarelor vom fi distrusi de ea. Speram ca somnul guvernelor nu va naste monstri informatici, ca va fi creata legea Cyberspatiului si ca aceasta va fi aplicata, pentru binele tuturor”.

3. Implicatii socio-umane si economice  ale Internet-ului

         a) Implicatii socio-umane

Internet-ul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult mediatizat la sfarsit de secol (si de mileniu). Internet-ul si orice forma de folosire a retelelor electronice deschise au si vor avea un impact determinant asupra societatii si al viitorului sau. Impactul Internet-ului asupra societatii va avea urmatoarele functionalitati si efecte:

v    Internet-ul devine un ansamblu de functionalitati dorite de catre diferite comunitati de cercetatori si in mod special utile schimbului deschis de date numerizate prin intermediul mesageriilor electronice, transferului de fisiere informatizate si difuzare (si cercetare) de informatii pe o panza mondiala de site-uri Web;

v    Simplificarea proceselor de munca si de comunicare. Un prin efect important al Internet-ului consta in simplificarea si usurarea activitatilor zilnice privind administratia sau gestiunea. Cercetatorul, utilizatorul lucreaza direct pe calculatorul personal transmitand date si texte colegilor, clientilor sau factorilor decizionali. Documentele sunt astfel mai usor arhivate, reutilizate in orice moment si de catre oricine. Mesageria electronica permite o comunicare si un mod de lucru de mare eficacitate, scurtand pauzele datorate unor intermediari ineficienti. Lucru direct, imediat, care poate fi memorat, reutilizat, transferat; lucrul cu Internet-ul si retelele electronice ne modifica in profunzime obiceiurile. Se pune problema necesitatii de a mentine anumite posturi in institutii (dactilografa, secretara) sau anumite pozitii ierarhice inutile;

v    Reducerea costurilor. Un alt aspect spectaculos oferit de catre Internet este reducerea costurilor, in mod special a costurilor privind comunicarea si cele legate de manipularea informatiei si a datelor. Se stie ca se pot reduce substantial preturile pentru telefon, fax printr-o utilizare judicioasa a Internet-ului. Aceasta reducere se poate face simtita la nivel de institutii, cu conditia unor investitii necesare procurarii unor echipamente puternice (atat la nivel de stat, cat si la nivel de institutie de invatamant, intreprinderi)[5].

v    Lucrul in grup, creativitatea colectiva. Crearea retelelor de calculatoare si deci existenta persoanelor care sa le foloseasca, ne conduce catre un fenomen nou si anume dezvoltarea unei creativitati colective. Munca in echipa prin intermediul instrumentelor de tip groupware sau workflow este usurata. Trebuie mentionat riscul care ar putea sa apara. De aceea organizatiile trebuie sa-si gandeasca viitorul si structurile in fata evolutiei Internet-ului.

v    Accesul la impresionante surse de informatie. Trebuie precizat imensul dispozitiv informational constituit de catre panza si milioanele de site-uri Web, multiple forumuri si liste de difuzare electronica, numeroase site-uri si fisiere informatizate, noi biblioteci virtuale, noi muzee on-line. Niciodata nu am beneficiat de o bogatie de informatii, chiar si cu o supraabundenta de date si de documente. Cel mai important este sa nu te ratacesti pe panza.

Impactul Internet-ului in societate

Toate aspectele pozitive mentionate mai sus vor fi foarte mult exploatate de catre societate, indivizi si organizatii cu scopuri diferite. Functionalitatile Internet-ului in societate pot duce la noi practici sociale originale si interesante.[6]

·       Locuri de munca pierdute, altele castigate. In general Noile Tehnologii de Informare si Internet-ul schimba structura si repartitia locurilor de munca intr-o tara, intr-o anumita zona geografica. Este limpede ca multe locuri de munca traditionale, amintind de anumite forme vechi de organizare a muncii vor disparea, in mod special tot ceea ce aminteste de operatii intermediare, inlocuite azi de catre informatica si comunicatii electronice (munca de secretariat, dactilografierea, etc.). In acelasi timp vor aparea noi meserii legate de dezvoltarea NTI si specializarea in institutii a unor echipe / persoane, care se vor ocupa de folosirea Internet-ului. Este greu sa stabilesti azi un bilant complet al acestor transformari, dar se vad deja semnele noii mentalitati. Trebuie mentionata crearea unor locuri de munca legate indirect de cucerirea unor piete datorate unei competitivitati crescute.





·       Stimularea cercetarii, dezvoltarea cunoasterii. Domeniul de activitate care beneficiaza cel mai mult de Internet este acela al cercetarii si dezvoltarii cunoasterii. Nu este nimic anormal, neasteptat pentru ca este cunoscut faptul ca Internet-ul s-a nascut in mod stiintific pentru stimularea cooperarii in acest domeniu. Cercetarea progreseaza direct proportional cu intensitatea contactelor care se stabilesc intre echipele de cercetatori. Se hraneste din schimburi permanente si traieste din cooperare (pe toate nivelele). Multiplicarea site-urilor Web si a forumurilor electronice dedicate activitatii stiintifice va conduce intr-un viitor apropiat la o sporire considerabila a cunostintelor noastre. Este o noua viziune privind comunicarea stiintifica si tehnica, a unor noi practici de publicatii si schimb, care vor pune problema modului traditional de editare stiintifica.

·       Educatia si Internet-ul: noi modalitati de predare. In domeniul educatiei, Internet-ul produce multe modificari. Mai intai este vorba de a acorda un acces mai larg, universal la sursele cunoasterii. Factorii decizionali din America au decis echiparea tuturor scolilor la accesul eficient la retea, au inteles ca acest mod de a actiona la nivel educational, inseamna sa oferi un anume credit, pe termen lung economiei americane.

In afara de noile posibilitati de acces la educatie si cunoastere, Internet-ul permite regandirea educatiei, a invatamantului, pedagogiei: invatamantul la distanta, formare in site-uri (in institutii la domiciliu), formarea de-a lungul vietii, tutorat electronic, colective de invatare, etc. Pe acest teren ne asteptam in viitorul apropiat la inovatii majore, schimband dispozitivele de educatie si invatamantul mostenit din secolul XIX, chiar daca este bun si productiv. Este nevoie ca mijloacele de invatamant sa utilizeze cat mai mult Internet-ul.

·       O noua conceptie privind viata publica si democratia. Discutiile ce se poarta astazi in forumurile electronice dar si in presa, se focalizeaza in mod special pe noul cetatean al societatii informatiei. Se pune tot mai mult problema influentei Internet-ului asupra dezvoltarii democratiei si a regulilor jocului din viata publica. Este greu sa accepti azi ca un guvern poate limita conditiile de acces la retele electronice, exercitand anumite forme de cenzura. Este interesant si de notat deschiderea accesului la informatia din domeniul public. Orice cetatean are dreptul de a sti, de a cunoaste ceea ce il intereseaza. Guvernele, administratiile, diferitele colective sunt puternic impinse sa dea raspunsuri satisfacatoare acestor intrebari.

·       Internet-ul in serviciul unei dezvoltari durabile. Este interesant de remarcat un efect de necontestat al Internet-ului in domeniul dezvoltarii durabile (sustainable development). Internet-ul, prin structura retelei, prin facilitatea comunicarii pe cale electronica, este un sector privilegiat de promovare a notiunii de dezvoltare durabila. Numeroase site-uri permit accesul la o bogatie informationala in domeniu; forumurile se multiplica contribuind la concretizarea planurilor de actiune pentru o dezvoltare durabila. Altfel spus, Internet-ul apare ca un mijloc clar de promovare a ideilor si proiectelor pe care se bazeaza azi consensuri politice, dar care nu gasesc intotdeauna concretizari practice ale ganditorului tehnic, administrativ sau pur uman. Se mai pot mentiona si alte domenii care vor suferi modificari datorita revolutiei Internet. Este vorba de sanatate sau turism. Cultura poate si ea sa cunoasca noi forme de exprimare datorita instrumentelor puternice de comunicare electronica multimedia.[7]

·       Stabilirea unor reguli pentru apararea valorilor. Noile tehnologii (Internet, retele electronice, multimedia, etc.) permit mult viitorului, dar in acelasi timp, pot aparea noi si grave probleme a caror importanta incepem sa o percepem. Impactul Internet-ului asupra societatii va depinde de capacitatea acestuia de a gestiona cat mai bine efectele benefice si malefice ale noului instrument.

·       Riscurile inerente unei dezvoltari necontrolate ale Internet-ului. In cea mai mare parte riscurile sunt legate de informatica si in mod special de teleinformatica, intr-o lume care nu scapa de perversitati si criminalitati de orice fel. Se pot mentiona in primul rand problemele de securitate informatica si riscurile de penetrare a unor medii informatice, mai mult sau mai putin protejate. Aceste probleme sunt reale, dar pot fi rezolvate de cele mai multe ori datorita bunului simt. Problemele legate de securitate merita o investitie in functie de ceea ce trebuie sa fie protejat. Problemele legate de atentatele la viata particulara si problemele legate de confidentialitate nu sunt noi, dar prezinta interes la ora retelelor deschise si a instrumentelor de inteligenta manipulatoare de date. Se pot utiliza programe instalate pe situ-uri personale, se pot controla tranzactiile de orice natura pe Internet, se pot folosi carduri sau adrese electronice personale. Exista tari in care legislatia existenta permite controlul anumitor abuzuri, dar din pacate nu peste tot. Nu trebuie neglijat riscul tranzactiilor financiare sau monetare pe o retea nesecurizata. Trebuie subliniata existenta pe reteaua Internet a mesajelor sau informatiilor care incalca morala sau a regulilor stabilite de catre societate: incitarea la ura rasiala, apararea cauzelor netolerante (teze neonaziste, negationiste), pornografie, apologia mortii, proliferarea mortii, a sinuciderii, a comportamentului pervers, etc., acestea conducand numeroase tari la crearea unor dispozitive de observatie si reglare a comportamentelor anormale. Infoetica va avea ca obiect de studiu cenzurarea nationala a acestor anomalii.[8]

·       De retinut, noile preocupari. Grupe de navigatori din numeroase tari ale comitetelor nationale si internationale ad-hoc, ca si cea mai mare parte a organizatiilor interguvernamentale si neguvernamentale, dezbat azi probleme legate de etica informatiei, incercand sa gaseasca regulile unui joc acceptabil si fiabil. Dar dincolo de problemele evidente de criminalitate electronica se pun tot mai mult problemele cele mai subtile, necesitand o veritabila reflectie privind Internet-ul, dezvoltarea sa si impactul sau asupra societatii. Se pune tot mai mult problema diversitatii lingvistice si culturale pe retea. In contextul unei mondializari din ce in ce mai evidente, apare riscul pierderii identitatii pentru majoritatea culturilor minoritare. Controlul retelelor de catre marile monopoluri economice, in mod special cele din sectorul informatic si difuzarea informatiei in engleza, poate conduce la o veritabila catastrofa culturala. Este important sa aperi diversitatea lingvistica si culturala pe retea, asa cum incerci azi sa conservi biodiversitatea.

Sanse egale la accesul noilor tehnologii, Internet si informatiile difuzate pe retea constituie o alta preocupare majora. Trebuie evitat ca Internet-ul sa mareasca decalajul intre aceia care au multiple posibilitati de acces la retea si ceilalti, carora le este refuzat din diferite motive (economic in mod special) acest acces. Diferentele pot sa apara chiar in cadrul unei comunitati, a unei societati intre diferite grupuri: conflictul intre generatii (conflicte intre aceea care au cultura electronica-calculator) si ceilalti. Iata ratiunea pentru care dezvoltarea Internet-ului nu poate sa fie lasata la initiativa pietei; este obligatoriu ca puterea publica sa ia seama de aspectele sociale si sa aduca elemente indispensabile de reglare.[9]

Este interesant de subliniat ca Internet-ul si retelele conduc la revendicari legitime din partea diferitelor grupe in cadrul societatii. De aceea producatorii, investitorii economici doresc sa beneficieze de avantaje sporite pe piata electronica mondiala, fortand obtinerea protectiei legale a investitorilor, dupa cum reiese din discutiile legate de dreptul de autor si de reproducere. Creatorii, autorii doresc sa-si vada creatia corect protejata de catre retea, stiind ca este extrem de usor sa furi operele creatorilor pe o retea mondiala deschisa. Utilizatorii retelei doresc, la randul lor, sa nu fie pusi in situatia de a plati sume mari titularilor drepturilor. Se exprima un drept legitim al utilizatorului de Internet, asa cum este reafirmata azi necesitatea de a lasa un acces liber la informatia neprotejata si in mod special la cea din domeniul public.

·       Dezvoltarea unei culturi a informatiei sau a info-culturii. Instrumentul exista deja si unii il utilizeaza mult. Agentii inteligenti, robotii sau motoarele de cautare de orice fel sunt in masura sa rasfoiasca aproape instantaneu milioane si milioane de documente. O noua societate a informatiei incepe sa se dezvolte, promitatoare, dar obositoare. Se constata un deficit de cunoastere a posibilitatilor oferite de catre retelele electronice, a sensibilizarii si formarii pentru bogatia pe care acestea le ofera. Este nevoie de intocmirea unui plan de dezvoltare a culturii informatiei. Nu exista o societate a informatiei fara o cultura reala, specifica, care poate fi numita info-cultura. Aceasta inseamna actiuni de sensibilizare si formare de la cea mai tanara varsta pana la universitate. Este nevoie pentru persoanele in activitate de actiuni de formare continua pentru a le crea un nivel bun de intelegere a ceea ce se intampla pe acest teren. Trebuie create adevarate grupe de reflexii sau forumuri pe aceste teme. Info-cultura nu se va dezvolta usor din cauza sistemelor administrative si educative existente. Trebuie facute cercetari  in acest domeniu si difuzate rezultatele muncii, trebuie facute studii de info-cultura. Este clar ca info-cultura nu se va dezvolta decat daca indivizii i comunitatile au acces la retea, lucrand efectiv pe echipamentul adaptat. Aceasta insemna ca eforturile financiare trebuie sa fie acceptate de catre guvern, ca si de catre institutii si de catre intreprinderi pentru crearea retelelor cu debit mare, pentru dezvoltarea parcului de calculatoare, pentru achizitii si dezvoltarea programelor adecvate. Solidaritatea nationala si internationala trebuie sa fie imobilizata pentru a asigura aceasta info-cultura care contribuie la dezvoltarea societatii informatiei[10].

b) Implicatii economice ale Internet-ului

Firmele se orienteaza spre Internet pentru a vinde milioane de produse la sute de mii si milioane de clienti, pentru a-si cauta parteneri de afaceri virtuali, constatandu-se o inlocuire a marketingului „de masa” cu cel de precizie. Astfel se pot face promovari de produse cu ajutorul cataloagelor WEB. Relatiile inter-intreprinderi sunt simetrice si multilaterale. Reteaua Internet permite relansarea comertului diversificand scenariile de afaceri.

Explozia Internet-ului si digitizarea generalizata a informatiei a bulversat regulile jocului care guverneaza mediul concurential. Semnalul electronic capabil sa transporte orice: informatii financiare, prezentarea firmelor, scenarii si propuneri de afaceri, cursul bursei etc. cu viteza luminii si independent de frontiere sau de suporturi de transmitere, devine o resursa esentiala. Aceasta evolutie va conduce la reinventarea organizatiilor si a functionarii lor in vederea optimizarii exploatarii capitalului informational.

Principalele tendinte in economia intreprinderilor vor fi urmatoarele:

      1. realizarea unui transfer de putere catre clienti;

      2. descoperirea unor noi oportunitati de afaceri pentru intreprinderile mici si mijlocii;

      3. dezvoltarea unei platforme de aplicatii bogate;

      4. diminuarea intermedierilor si a costurilor de productie;

      5. redefinirea canalelor valorice ale intreprinderii;

      6. dezvoltarea unei teorii economice specifice Internet-ului;

      7. eliminarea incertitudinilor asupra consecintelor dezvoltarii comertului electronic.

1. Transferul de putere catre clienti

Evolutia catre pietele electronice mondiale ofera noi posibilitati clientilor, intreprinderilor sau consumatorilor in privinta accesului la ofertele existente in lume (compania Auto-by-Tel din SUA permite cumparatorului sa-si identifice rapid masina visurilor sale, sa declanseze o licitatie ce pune in concurenta toate ofertele posibile).

Simultan, intreprinderile confruntate cu inasprirea competitiei pot sa-si identifice mult mai precis nevoile si sa-si personalizeze produsele si serviciile pe care le ofera clientilor (gratie datelor culese despre clientii lor si a interactivitatii cu acestia). Deplasarea puterii in favoarea consumatorilor va declansa o adevarata mutatie a modelului economic, deoarece se creeaza premisele dezvoltarii activitatii firmelor prin standardizarea volumelor de productie si optimizarea canalelor de productie / livrare.



EEI

 

EDI

 


Schimburi de formulare informatizate

 


Intreprinderea A                            Intreprinderea B                 Intreprinderea C


Furnizor A                                                                                 Client A

Furnizor B                                 Relatii                                     Client B

Furnizor C                                                                                 Client C

Extranet

 
                                                                                                   Client A

Furnizor                         Actiuni de marketing                         Client B

                                                                                                   Client C

Fig. nr.1.4 Scenarii de afaceri pe Internet

(prelucrare dupa 01 Reseaux ns.38/mai 1997, pag. 63)

2. Noi oportunitati de afaceri pentru firmele mici si mijlocii

Reteaua Internet ofera, in schimbul unui cost si a unor eforturi relativ modeste, posibilitati de deschiderea a firmelor pe piata mondiala, cautarea partenerilor de afaceri din orice colt al lumii si acces la nenumarate surse informationale de pe pietele indepartate.

In cadrul schimburilor comerciale se fac importante economii de investitii si este diminuat volumul riscurilor prin capacitatea intreprinderii de a modifica rapid competitivitatea ofertei sale

Tabel nr.2  Evolutia investitiilor informatice in Internet

(in % din volumul total al investitiilor)

Investitii informatice in Internet

Anii

SUA

Europa

1995

12

11,5

1996

10

9

1997

9

8,5

Intreprinderilor creative, Internet-ul le ofera posibilitatea difuzarii foarte rapide a inovatiilor sale, pentru a fi comercializate direct.

3. O platforma de aplicatii foarte bogata

Unul dintre autuurile majore ale Internet-ului consta in combinatia telecomunicatii / informatica ce permite intreprinderilor sa dispuna de o platforma bogata de aplicatii destinate sa satisfaca si sa fidelizeze clientii (telefoanele, reteaua si cablul formeaza un ansamblu). Dealtfel, instrumentele software pentru Internet, care se perfectioneaza permanent, genereaza aparitia unor noi tactici pentru ameliorarea politicii de marketing, de vanzari, de distributie sau de plati. Instrumentul informatic devine astfel un element de diferentiere discriminatoriu prin beneficiile pe care le aduce clientilor.

4. Diminuarea intermedierilor si a costurilor de distributie

Favorizand crearea unui raport direct intre clienti si furnizori, in numeroase cazuri comertul electronic inlatura intermedierile clasice. In mod concret enuntam exemplul agentilor de turism, sau al agentilor care preiau unele functiuni desfasurate de banci.

Aceasta dezvoltare antreneaza reducerea considerabila a costurilor de distributie care, in cazul modurilor de distributie traditionale, pot reprezenta intre 50 si 80% din pretul produselor vandute consumatorilor. Economiile realizate astfel vor fi redistribuite consumatorilor care vor dori sa dezvolte acest mod de comert.

Dezvoltarea comertului en-detail va fi influentata de marea distributie comerciala si de canalele comerciale specializate care vor deveni interogatoare de sisteme (vor administra relatiile cu clientii si vor pilota sistemele logistice, ele vor asigura si colectarea platilor). In acest mod, Internet Shopping Network, care dirijeaza 20.000 de titluri de software, a redus costurile tranzactiilor (cu 50 de centi pe tip de soft si cu 15$ pentru distributia produselor in buticuri electronice).

5. Redefinirea canalelor valorice ale intreprinderii

Integrarea operatiilor dirijate prin retele externe (Internet) cu functiunile de gestiune a intreprinderii conduce la restructurarea ansamblului functionarii sistemelor informationale. Sunt vizate toate canalele valorice: marketing, pre-vanzari, vanzari, plati, logistica, post-vanzari.

Organizatiile implicate vizeaza cresterea reactivitatii in raport cu cererile clientilor, eliminarea stocurilor intermediare, externalizarea unor functiuni specializate cum ar fi logistica. Aceste modificari pot antrena reducerea costurilor si pot aduce castiguri de reactivitate considerabile. Totodata conduc la concentrarea  eforturilor intreprinderii catre client, privilegierea personalizarii ofertei si asigurarea fidelizarii clientului prin oferte de servicii complementare.



[1] P. Kent, Internet, Ed. Teora, 2001, Bucuresti, p. 130

[2] M. Vlada, Informatica, Ed. Ars Docendi, Bucuresti, 2000, p. 111

[3] Fotache Doina, Birotica, Editura Junimea, Iasi 2001

[4] www.legi-internet.ro/legisdon.htm

[5] www.racai.ro/~dragam/Costiinta.html

[6] http://www.chip.ro/revista_articol_arhiva.php

[7] www.rol.md/ro/bas_course.htm

[8] www.smartnews.ro/Internet/3828.html

[9] http://www.student.ro/studentesc/drept/Reviste.htm

[10] http://www.racai.ro.html











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani