E-comerce: motorul noului tip de economie referat






E-comerce: motorul noului tip de economie

 De la Internet la comertul electronic pasul a fost simplu de realizat, chiar firesc. Dar de ce comert electronic? Edificatoare privind rolul acestui fenomen in dezvoltarea economiei mondiale a secolului XXI este Declaratia comuna Uniunea Europeana – SUA: „in particular, micile compani i vor fi capabile sa obtina un succes fara precedent pe pietele mondiale, iar consumatorii vor fi capabili sa aleaga dintr-o gama tot mai larga de produse si servicii. Comertul electronic va antrena productivitatea in toate sectoarele economice, va incuraja mai departe atat comertul de bunuri si servicii, cat si investitiile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing si vanzare, noi fluxuri de venituri si, ceea ce este cel mai important, noi locuri de munca”.

1. Definirea conceptului de comert electronic

Comertul electronic este un concept integrativ ce desemneaza o gama larga de servicii suportate pentru procesele de afaceri, incluzand posta electronica, cataloagele electronice, sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistica si tranzactii, sisteme de raportare statistica, informatii pentru management, etc.

Pornind de la aceste consideratii, cum poate fi definit comertul electronic? R. Kalokota si A. Whinston il definesc ca fiind „o metoda moderna de afaceri, care se adreseaza nevoilor firmelor, pietelor si clientilor prin reducerea costurilor concomitent cu imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, precum si cresterea vitezei de oferire a acestora”[1]. Potrivit opiniei celor doi autori, comertul electronic presupune cumpararea si vanzarea informatiilor, produselor si serviciilor prin intermediul retelelor de calculatoare, care formeaza asa numita autostrada informationala.

M. Kestenbaum si R. Straight ofera o alta descriere a comertului electronic, si anume: „comertul electronic reprezinta o integrare a e-mail-lui, transferului electronic de fonduri, schimbului electronic de date si alte asemenea tehnici intr-un sistem autocuprinzator de functii economice”.[2]

Dennis Geller intelege prin comert electronic „colectia de instrumente si practici ce presupune utilizarea tehnologiilor Internet si care permit unei firme de a avea, intretine si optimiza relatiile de afaceri cu alte firme si consumatori individuali”.[3]

Chiar daca definitiile comertului electronic difera, totusi, ele au un element comun: efectuarea de tranzactii intr-un mediu electronic si obtinerea de avantaje de catre toti partenerii de afaceri, imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, precum si cresterea vitezei de realizare a vanzarilor.

 2. Comertul electronic: forme si modele de afaceri

Este mult mai usor de a intelege comertul electronic daca plecam de la ceea ce inseamna comertul traditional si realizam o comparatie a celor doua tipuri de desfasurare a tranzactiilor comerciale.

Nr. crt.

Pasi parcursi pentru realizarea tranzactiei

Comertul traditional

Comertul electronic

1

Obtinerea informatiilor despre produs

Reviste, cataloage, oferte primite

Pagini Web, cataloage on-line

2

Cererea pentru achizitia produsului

Formulare tiparite, scrisori

E-mail

3

Obtinerea aprobarii

Formulare tiparite, scrisori

E-mail

4

Verificarea cataloagelor, preturi, calitate

Cataloage, oferte

Cataloage on-line

5

Verificarea disponibilitatii produsului si primirea confirmarii pretului

Telefon, fax

On-line

6

Generarea comenzii

Formular tiparit

E-mail, pagina Web

7

Trimiterea comenzii si primirea comenzii

Fax, posta

E-mail, EDI

8

Stabilirea prioritatii comenzii

-

Baze de date on-line

9

Verificarea stocului la depozit

Formular imprimat, telefon ,fax

Baze de date on-line, pagina Web

10

Planificarea livrarii

Formular imprimat

E-mail, baze de date on-line

11

Intocmirea facturii

Formular imprimat

Baze de date on-line

12

Preluarea produsului de catre transportator

Formular imprimat

-

13

Confirmarea receptiei

Formular imprimat

E-mail

14

Trimiterea facturii / primirea facturii

Posta

E-mail, EDI

15

Planificarea platii

Formular tiparit

EDI, baze de date on-line

16

Efectuarea platii / incasarea

Posta

EDI. EFT (transferul electronic de fonduri)

Tabel nr. 3   Pasii ciclului vanzarii si mijloacele utilizate

Relatiile cumparator-vanzator au fost intotdeauna marcate de contradictii de interese. In mod clasic, cumparatorii aleg furnizorii si ii fac sa lupte cu concurentii pentru preturi si servicii. Vanzatorii, pe de alta parte, controleaza produsele pe care le vand. Internet-ul permite firmelor sa comunice intr-o maniera care va transforma aceste relatii. Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clientilor, oferind produse conform cererilor adresate. In acest context, pot fi identificate patru forme de comert electronic:

·       firma-consumator (business – to – consumer / B2C);

·       firma-firma (business – to – business / B2B);

·       firma-administratie (business – to – administration / B2A);

·       administratie-consumator (administration – to – consumer / A2C).

B2C

 
Ponderea majoritara a tranzactiilor de comert electronic revine formei firma-firma, urmat de cea firma-consumator. Toti analistii sunt de acord ca prima forma de desfasurare a comertului electronic (B2B) este o piata de un potential urias si in continua dezvoltare. Se apreciaza, astfel ca, fenomenul B2B a generat in 2004, venituri de 4,8 trilioane $ (aproximativ 53% din valoarea totala a veniturilor din comert electronic). Consideram ca este o prognoza foarte optimista, tinand cont de implementarea practica a unui asemenea mod de a efectua tranzactii care este foarte costisitoare.


Schimburi electronice

 


Redus     Obiective pe termen scurt

 

Automatizarea operatiilor

 


  

Figura nr 2.2  Tendinte ale comertului electronic B2B si B2C[4]

Structura produselor cumparate prin comert electronic, la nivelul anului 2000, a fost: carti (29%), CD-uri audio (20%), software (11%), haine (10%), produse alimentare (10%), material informatic (9%), turism (9%), altele (2%).[5]

Care ar fi principala cheie a boom-ului pe care-l inregistreaza piata electronica? Este vorba de rapiditatea cu care firmele pot reactiona la semnalele pietei. Majoritatea operatiunilor avand loc in timp real, fie ca este vorba de vanzari sau cumparari, de licitatii, discount-uri pentru cantitati mai mari sau pentru vanzari promotionale, design la cererea clientului, plati, asistenta tehnica etc., avantajul strategic este considerabil fata de comertul traditional.





Nu sunt de neglijat si celelalte avantaje pe care le ofera comertul electronic:

ü     beneficii tangibile:

·       reducerea cheltuielilor de personal (multe din activitati se desfasoara pe cale electronica);

·       reducerea costurilor proceselor de informare (de exemplu prin eliminarea documentelor care nu sunt necesare);

·       cresterea vanzarilor si a profitului (atragerea de noi clienti);

·       scaderea costurilor de operare (reducerea costurilor de inventariere);

·       reducerea investitiilor necesare (nu este nevoie de investitii multiple pentru a fi prezent in mai multe zone pe glob);

·       cresterea eficientei operatiilor (pierderile de timp sunt reduse, la fel pierderile din transport si depozitare).

ü     beneficii intangibile (mai greu de estimat):

·       imbunatatirea informatiilor disponibile (informatii cu un grad de acuratete ridicat si reactualizate permanent);

·       perfectionarea instrumentelor de analiza (OLAP, data mining);

·       imbunatatirea serviciilor de garantie acordate clientilor (raspuns imediat la cerinte);

·       dezvoltarea imaginii de firma (cresterea progresiva a perceptiei acesteia prin accesarile site-ului atat de clienti cat si de furnizori si investitori);

·       consolidarea pozitiei concurentiale.

Analizand aplicatiile curente dezvoltate pe Internet, se pot identifica urmatoarele modele de afaceri in comertul electronic:

a)                 Magazinul electronic (E-shop) cuprinde in principal o „vitrina” de prezentare a bunurilor si serviciilor comercializate de o firma. Eventual, el poate integra si modalitati de comanda si plata. Deseori, el este combinat cu canale de distributie traditionale. Avantaje:

Ø     pentru firma:

-        cererea crescuta;

-        prezentarea globala la costuri scazute;

-        reducerea costurilor de promovare si vanzare;

-        oferta mult mai bine „axata” pe clienti.

Ø     pentru clienti:

-        pret inferior ofertelor clasice;

-        posibilitatea de alegere mai mare;

-        informatii mai complete si mai complexe;

-        facilitati de selectia a modului de cumparare si livrare.

b) Aprovizionarea electronica (E-procurement) – reaprovizionarea si achizitia de bunuri si servicii. Poate integra, eventual, negocierea, semnarea contractelor si munca colaborativa la proiecte. Avantaje:

Ø     pentru firma:

-        acces la un numar mult mai mare de furnizori aflati si in situatie de concurenta;

-        diminuarea costurilor si intarzierilor;

-        calitatea superioara;

-        optimizarea livrarilor.

Ø     pentru furnizori:

-        cresterea oportunitatilor la scara globala;

-        posibilitatea subordonarii colaborative pentru intreprinderile  mici si mijlocii;

-        diminuarea costurilor de subordonare.

c) Licitatia electronica (E-auction) – vanzari prin licitatie electronica folosind mecanismele ofertei si regulile licitatiei traditionale. Bunurile propuse sunt prezentate in regim de multimedia si pot fi integrate semnarea contractelor, plata si livrarea. Avantaje:

Ø     pentru vanzatori si cumparatori:

-        globalizarea licitatiilor;

-        eficacitatea crescuta;

-        reducerea intarzierilor;

-        nu necesita transportul fizic al bunurilor pana la vanzare;

-        lichidarea surplusurilor si a stocurilor.

d) Supermagazinul electronic (E-Mall) – grup de mai multe magazine electronice care vizeaza sau nu un segment diferit de piata. Pot cuprinde si un mod de plata comun pentru toate subcomponentele. Integreaza si servicii destinate comunitatii virtuale (raspunsurile la intrebarile cele mai frecvente, forumuri de discutii, grupuri restranse de utilizatori, etc.). Avantaje:

Ø     pentru vanzatori:

-        efect de antrenare datorat prezentei numeroaselor magazine electronice;

-        diminuarea costurilor de acces la Web;

-        acces la modul de plata electronic.

Ø     pentru clienti:

-        legaturi intre magazinele electronice (nu mai sunt necesare cautari suplimentare);

-        garantia pe care o confera operatorul comun;

-        acces facilitat de existenta unei interfete comune.

e) Piata unui tert (Third Party Marketplace) – model adoptat de firmele care doresc, de exemplu, sa-si externalizeze functia de marketing pe Internet. Pot propune diverse servicii cum sunt: gestiunea imaginii de marca, gestiunea comenzilor, a platilor, a logisticii si asigura, in plus, tranzactii securizate. Avantaje:

Ø     pentru clienti:

-        facilitati de acces la cataloage electronice printr-o interfata unica;

-        instrumente de cautare performante;

-        securitatea tranzactiilor;

-        garantia operatorului.

Ø     pentru furnizori:

-        acces la tehnologii avansate in materie de cataloage electronice;

-        diminuarea costurilor de gestiune a cataloagelor electronice.

f) Comunitati virtuale (Virtual Communities) – platforme ce permit partajarea in comun a informatiilor intre membri privati sau partenerii comerciali. Avantaje:

Ø     pentru firme:

-        acces centralizat la informatii sectoriale;

-        cresterea volumului de afaceri;

-        „apropierea” clientilor;

-        diminuarea costurilor de publicitate prin publicitatea indirecta realizata de operatorul platformei.MJ8UI

Exista si alte modele de afaceri in comertul electronic, mai putin utilizate:

-        brokeraj de informatii (Info Brokeraj);

-        platforme de colaborare (Collaboration Platform);

-        furnizor de servicii pentru lantul valorii in canalele de comert electronic (Value Chain Service Provider);

-        notari electronici, autoritati de certificare;

-        servicii de securitate a tranzactiilor (Trust Services).

Putem sa realizam si o clasificare a principalelor modele de afaceri in comertul electronic pornind de la gradul de inovare pe care-l ofera si tinand cont si de proportia integrarii functionale.


             Figura nr 2.3   Incadrarea tipului de afacere dupa gradul de inovare pe cale electronica

Dupa cum se observa, comertul electronic acopera atat  schimburile informationale si tranzactiile cu bunuri, cat si serviciile financiare, juridice, servicii de consultanta si cele de pregatire profesionala.

La nivelul cel mai de jos, regasim protocoalele standard ale Internet-ului, cu servicii de posta electronica si Web. La nivelul doi se afla infrastructurile ce permit desfasurarea schimburilor comerciale: mecanismele de plati electronice, autentificarea partenerilor comerciali, criptarea mesajelor, cataloagelor electronice, protocoalele necesare standardizarii tranzactiilor (cum este EDI) si obiectele distribuite CORBA (Common Object Request Broker Arhitecture), RMI (Remote Method Invocation) si COM (Component Object Model). Aceasta infrastructura tehnica (cea situata la nivelul doi), deschisa si in curs de standardizare, face posibile noile procese de desfasurare a afacerilor.

Ulterior, grupurile de firme se transforma in comunitati virtuale si schimburile din sectoarele industriale se realizeaza pe pietele electronice. Intreprinderile devin virtuale din doua puncte de vedere: pe de o parte, ele sunt accesibile pe retea pentru clienti tot timpul, si, pe de alta parte, ele pot utiliza in spatele unei fatade comune, un produs sau un serviciu destinat unui client, obtinut prin contributia mai multor firme ale caror sisteme informationale sunt interconectate.


Multe din companiile cu experienta in vanzari se gandesc inca la comertul electronic mai degraba in termeni de aparare decat de ofensiva. Ele se simt obligate sa faca afaceri on-line doar pentru a-si proteja cota de piata dar se indoiesc ca acest lucru va aduce vreodata profit. In acelasi timp aceste companii considera ca accesul la Internet consta intr-o crearea de site Web ce-si ia ochii, un canal de distributie ca oricare altul. Acest amestec de scepticism, teama si complicare nu poate fi in nici un caz un factor de progres. Marea provocare in noua e-configurare a lumii afacerilor nu o mai reprezinta astazi tehnologia, ci problema increderii. Aceasta, pentru ca daca urmaresc obtinerea unui maxim de beneficii de la Internet, companiile trebuie sa-si deschida portile, sa impartaseasca partenerilor lor de afaceri numeroase informatii generale sau legate de procesele lor interne. Nu putine companii se vor teme sa nu devina vulnerabile, o data fortate sa se conformeze acestei nevoi obiective de comunicare deschisa. De aceea, probabil, se poate spune ca vom asista in curand la conturarea unei noi configuratii a ecuatiei cerere-oferta, iar legile economice vor fi rescrise.

Pentru a avea acces in comertul electronic, firmele trebuie sa-l priveasca ca pe un sistem de afaceri integrat, punand accentul pe:

-        satisfactia clientilor;

-        marca;

-        simbioza cu celelalte canale de distributie.

La nivel de strategie nationala, se impun masuri articulate in jurul urmatoarelor obiective:

-        crearea increderii in sistem;

-        dezvoltarea utilizarii aplicatiilor comerciale de catre firmele mici si mijlocii;

-        exemplul hotarat al Statului in folosirea si dezvoltarea acestor instrumente;

-        asigurarea unui cadru juridic clar si stabil.

Sigur ca in dezvoltarea comertului electronic exista si piedici: rezistenta in abandonarea practicilor comerciale si a relatiilor industriale traditionale, perceptia acestui nou fenomen ca unul ce va conduce la reducerea unui numar important de locuri de munca, neincrederea in relatiile noi economii, etc.

Vrem sau nu vrem, societatea se schimba, iar lumea electronica creste. Avem de-a face cu o mutatie multiforma, complexa dar si radicala care afecteaza in acelasi timp: comunicatiile, modelul de munca si cel de gandire, structurile sociale, relatiile personale, timpul si modul de viata al fiecaruia.



[1] Kalakota, R., Whinston, A., Frontiers of Electronic Commerce, in International Journal of Information Management, mo. 2, 1998, p. 91

[2] Kastenbaum, M., Straight, R., Paperless grants via the Internet, in Public Administration Review, 1996, p. 114,

[3] Geller, D., The Yin and Yang of Electronic Commerce, http://ibm.internet.com

[4] Rosenoer, J., Armstrong, D., Russell, J., The Clickable Corporation: successful strategies for capturing the Internet advantage, The Free Aress, New York, 1999, p. 24.

[5] Conform eMarketer











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani