Servicii de informare si comunicare oferite de Internet referat






Servicii de informare si comunicare oferite de Internet

a) Servicii de informare

Informatia in cele mai diverse forme de prezentare si difuzare (carti, documente electronice, mass-media, etc.) face parte din ambianta cotidiana a omului secolului XXI. Aproape nu mai exista domenii de activitate (de la cele considerate traditionale si pana la cele mai moderne) care sa nu se mai bazeze pe informatie, care sa nu ia in considerare ceea ce se petrece in lume. Fara indoiala ca nu s-ar fi ajuns la aceasta situatie fara existenta unor canale de comunicatii care fac practic sa dispara distante si diferente orare.

Accesul la resursele informationale depinde in mod determinant de cunostintele individuale prealabile, de dialogul interpersonal, de calitatea comunicarii sociale, culturale, lingvistice.

Internet-ul a facilitat schimbarile a numeroase resurse de informare, de date, de programe concomitent cu dezvoltarea unor mijloace de comunicare intre indivizi: posta electronica, g rupuri de discutii, stiri, etc. Tehnologia comunicatiilor a facilitat si ea integrarea tuturor mijloacelor de comunicare: scris, audio, video oferind practic in timp real, de la orice distanta, comunicarea individuala sau la nivel de grup (cazul videoconferintelor).

Statisticile arata ca numarul utilizatorilor de PC-uri creste de 10 ori la fiecare 5 ani, estimandu-se ca in 2005 acesta va ajunge la 1000 de milioane utilizatori, iar puterea de calcul a PC-urilor se dubleaza la fiecare 18 luni (Intel).

Societatea informationala se caracterizeaza prin predominanta proceselor informationale bazate pe tehnologia informatiei si comunicatiei care conduc implicit la reconceptualizarea si ingineria sistemelor care ofera servicii si produse de informare. In acest context, specificarea noilor metode de organizare a activitatii, a muncii, de integrare a noilor competente pentru colectarea, prelucrarea, organizarea si comunicarea informatiei devine o cerinta indispensabila a eficientei si eficacitatii unei structuri.

Structurile clasice care asigura informarea si documentarea – bibliotecile si centrele de informare – au fost nevoite sa-si modifice centrul de greutate al activitatii de la accesul la documente primare la accesul si furnizarea de informatii care sa corespunda cerintelor utilizatorilor. Pe de alta parte, aparitia unor sisteme de informare orientate catre furnizarea de informatii de larg interes pentru viata fiecarui individ (informatii pentru piata muncii, informatii pentru asistenta sociala sau medicala, informatii politice, culturale, etc.) au creat un mediu concurential informational pentru structurile infodocumentare deja consacrate.

Democratizarea accesului la informatie, in fapt crearea posibilitatii oricarui cetatean de a avea acces la informatia de care are nevoie, utilizand tehnologiile moderne, a generat noi forme de realizare a serviciilor si produselor de informare si diseminare a informatiei.

Privite din punct de vedere al continutului informatiei utilizate, serviciile de informare aferente cetatenilor in societatea informationala se pot structura in servicii care furnizeaza:

1.     informatii cu caracter stiintific si tehnic;

2.     informatii cu caracter cultural;

3.     informatii de referinta (ghiduri, enciclopedii, bibliografii) publicate in forma electronica (fie pe CD-ROM, fie in biblioteci electronice);

4.     informatii privind relatia cetateanului cu structurile administratiei locale si centrale;

5.     informatii utilitare (informatie sociala, informatie meteorologica, informatie privind piata muncii, etc.);

6.     informatia de afaceri.

Primele trei categorii de informatii sunt furnizate de regula de biblioteci si centre de informare si documentare. Celelalte insa sunt produse de structuri care nu au ca menire principala furnizarea de informatii. Informatiile insa exista stocate pe suport electronic, chiar daca nu sunt structurate sub forma unor servicii de informare dedicate.

Din punct de vedere institutional se disting cel putin sase structuri care sunt direct implicate in furnizarea de servicii de informare:

·       biblioteci si centre de informare;

·       administratie publica;

·       invatamantul;

·       sectorul social: sanatatea, asigurarile sociale, etc.;

·       institutiile legislative;

·       mediul business-ului.

a) Biblioteci si centre de informare

Un loc special in sfera serviciilor de informare pentru cetateni il joaca bibliotecile, cu noul lor loc de furnizor si mediator de informatii intre comunitatea celor care le produc si a celor care le consuma (adica cititori). Biblioteca informatizata nu este decat un prim pas dar absolut necesar spre biblioteca virtuala.

Nu este suficient ca biblioteca moderna informatizata sa ofere servicii de informare asupra colectiilor pe care le detine, ci trebuie sa devina un mediu de informare si comunicare multidisciplinar, complex, deschis oricaror nevoi informationale ale comunitatii servite.

Biblioteca trebui sa ofere:

·       acces la cultura omenirii prin accesul la inregistrarile digitale existente in diferite structuri infodocumentare, indiferent unde sunt acestea plasate pe mapamond;

·       acces la documentele electronice din propriile colectii si furnizarea lor la cerere, oricarui utilizator in locul unde acesta se gaseste;

·       acces la spatii fizice dotate cu resurse informatice puse la dispozitia oricarui cititor;

·       oportunitati de invatare si formare continua prin forme consacrate in societatea informationala: invatamant la distanta (e-learning) si predare asistata de calculator (e-teaching);

·       facilitati de rezervare on-line a documentelor pentru imprumut, de la locul de munca sau domiciliul cititorului;

·       facilitati si servicii de informare pentru categorii speciale de cetateni: persoane handicapate, grupuri minoritare, etc.

Evident ca serviciile de informare pentru cetateni sunt existente prin colaborarea cu institutii sau cu alte structuri ce activeaza in zona economica.

Iata un exemplu:

Ø     „Reteaua culturala” din Danemarca ofera acces on-line publicului la colectiile din Biblioteca Regala, Galeria Nationala de Arta, Arhivele Nationale si Muzeul National;

Bibliotecile si centrele de informare creeaza structuri noi sub forma unor servicii complexe bazate pe cooperarea unor comunitati de interese. Exemplul cel mai elocvent sunt Centrele de Informare Comunitara sau Centrele de Informare pentru Cetateni.

b) Administratia publica

Informatia este o punte de legatura, un pod intre administratia publica si cetatean.

Administratiile moderne pun pe primul loc in obiectivele lor dezvoltarea serviciilor pentru cetateni, oferirea de informatii de calitate, consistente si actuale, in forme cat mai prietenoase oricarui cetatean, indiferent de nivelul lui de instruire, si deopotriva, crearea instrumentelor necesare participarii active a oricarui cetatean la deciziile administrative si politice care il privesc. Atingerea acestor obiective se bazeaza in mod hotarator pe TIC.

                                                                       

                                                                                                                   

Figura nr .3.1: e-government

                                                                                                                    

 

Notiunea de „e-governement”, sau guvernul electronic, sau, mai corect, guvernarea bazata pe noile tehnologii, este atribuita ansamblului de sisteme si resurse specifice managementului  public care au ca obiectiv optimizarea actului administrativ prin utilizarea noilor tehnologii ale informatiei si telecomunicatiilor.

               In literatura de specialitate este deja cunoscuta figura care reprezinta templul guvernarii bazate pe noile tehnologii. Aceasta arata ca noua guvernare trebuie sa-si consolideze sistemul de relatii, de comunicare, de schimb de informatii cu partenerii directi sau impliciti ai procesului de guvernare.

Primul din cei patru piloni ai noilor concepte de guvernare este reprezentat de cooperarea G2C – guvern-cetatean. Relatia guvern-cetatean se bazeaza in mod hotarator pe serviciile de informare pe care le ofera guvernul.

Serviciile de informare a cetatenilor trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

·       acces facil, prietenos, permanent (24 de ore din 24);

·       comunicare directa, fara intermediari, de la administratie catre cetatean si invers prin intermediul paginilor Web si a serviciilor interactive;

·       actualitate si consistenta a informatiei disponibile si solicitate de cetatean prin utilizarea unor proceduri de tinere la zi a continutului informational al serviciului de informare.

Pana in prezent, cele mai cunoscute forme de prezentare a serviciilor de informare sunt portalurile si infochioscurile.

Portalul reprezinta o cale unica de acces catre serviciile publice electronice. Portalul prezinta cel putin doua roluri fundamentale:

·       functia de informare asupra structurilor, serviciilor si informatiilor generate de administratia publica centrala si locala;

·       mediu de dialog direct, sigur si permanent, cu structuri ale administratiei centrale si locale.

Tarile care au dezvoltat conceptul de e-government (SUA, Anglia, Irlanda, Franta, Canada) au ca obiect principal crearea portalurilor guvernamentale. In Anglia se dezvolta un portal pentru cetateni, cu informatii de interes general, si un alt portal pentru mediul de afaceri. Existenta portalurilor guvernamentale nu exclude existenta acestora la nivelul altor structuri, subordonate acestora.

Informatia comunitara, informatia privind activitatea administratiei publice numite si alese, informatia medicala, informatia economica este organizata si diseminata prin intermediul unei formule deja verificate, in continua expansiune: portalul.

·       Portalul de acces pentru relatia cetatean – administratie: cine ce face, cum sunt cheltuiti banii publici, care sunt taxele pe care trebuie sa le plateasca cetateanul, etc.; guvernele diferitelor tari si-au deschis pagini Web in care sunt prezentate propriile activitati astfel incat oricand, oricine poate sti cine sunt reprezentantii celor alesi si ce fac;

·       Portal de acces pentru cautarea unui loc de munca;

·       Portal de acces la informatia utilitara de larg interes (starea timpului, mersul trenurilor si rezervari de bilete, etc.);

·       Portal de acces pentru informatii cu caracter comercial; oricine poate comanda un produs de care are nevoie, consultand o pagina Web, deci informandu-se electronic;

·       Info-chioscuri, cu ecran, amplasate in diverse institutii publice dar si in comunitati temporare (gari, spitale, aeroporturi, etc.). Oriunde in tarile cu un coeficient de informatizare se pot intalni info-chioscuri ce ofera informatii din cele mai diverse domenii. Exista numeroase initiative europene si realizari cunoscute care ofera accesul cetateanului la informatie prin info-chioscuri si in tari mai putin bogate, cum este cazul Portugaliei. In 1995 Portugalia a implementat sistemul INFOCID oferind cetatenilor informatii in 15 domenii din cele mai diverse: familia, sanatate, educatie, serviciu militar, taxe si asigurari, protectia consumatorilor, etc.

Evident ca accesul la informatie nu presupune si deplasarea cetateanului in locuri dedicate. Internet-ul ofera deja posibilitatea de a obtine informatia din locul cel mai comod activitatii individuale si la timpul dorit. Institutii cu traditie insa, bibliotecile si centrele de informare, s-au adaptat noilor nevoi si s-au orientat spre asocieri parteneriale cu alti producatori si furnizori de informatii de interes pentru utilizatori.

Un exemplu remarcabil este cel al sistemului de informare al comunitatii din Edinburgh, Edinburgh’s Capital Information. El este produsul colaborarii multilaterale al mai multor institutii publice si comerciale. Sistemul interactiv, cu facilitati multimedia, ofera 23 de puncte de acces la informatii de interes comunitar.

In Germania, modul de informare al comunitatii din Bremen, considerat de unii specialisti cel mai dezvoltat din aceasta tara, ofera acces la peste 1000 de intrari in diverse structuri de informatii.

Exemplele sunt numeroase; un lucru este cert: serviciile de informare oferite cetatenilor isi extinde atat aria de cuprindere informationala, cat si formele de furnizare a informatiei, oferindu-le acestora acces la informatii indiferent de unde se afla.

Aceasta abordare conduce implicit la formarea unei noi culturi a informatiei si comunicarii, cultura informatiei, care face din orice cetatean un actor activ al comunitatii in care traieste si munceste.

Crearea unui cadru conceptual unitar, ca si a unui punct de acces unic spre informatia detaliata, care poate fi stocata la nivelul diferitelor institutii ale administratiei publice poate reprezenta un prim pas in abordarea intr-o maniera puternica a accesului cetateanului la informatii.

Asa cum arata experienta pe plan mondial, implementarea unui astfel de sistem presupune colaborare si cooperare intre diferite structuri ale administratiei (intre ministere, intre acestea  si serviciile deconcentrate, intre administratia centrala si cea locala, etc.).

Pentru a crea un punct central de informare, apreciem ca trebuie parcurse o serie de proceduri cu caracter organizatoric, inainte de realizarea efectiva a acestuia.

Aceste proceduri trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

      1. stabilirea colectivului si a responsabilitatilor pentru crearea serverului:

                           - colectivul de coordonare informationala;

                           - colectivul de coordonare a implementarii.

      2. studierea si analizarea serverelor existente si a modului de prezentare a informatiilor in diverse documente scrise sau digitale.

      3. definirea subiectelor de interes pentru cetateni, topicelor si a modului de acces (lista, butoane, etc.) pentru serverul central (design-ul ecranelor);

      4. stabilirea responsabilului de continut (minister, persoana, etc.) pentru fiecare topic;





      5. definirea continutului fiecarui topic de catre responsabil;

      6. stabilirea responsabilului tehnic pentru informatia comunicata;

      7. stabilirea procedurilor de crearea fiecarui topic si comunicarea informatiilor (identificarea fisierelor existente, informatii scrise, traduceri, etc.);

      8. stabilirea locului de amplasare si a responsabilului de implementare si intretinere a serverului;

      9. crearea unui acord de cooperare intre institutiile furnizoare de date si cele de implementare;

      10. stabilirea conditiilor de acces.

Spre exemplificare prezentam mai jos un model interesant al unui centru de informare pentru cetateni utilizand noile tehnologii ale informatiei. Este vorba de Blacksburg Electronic Village Center, implementat in statul Virginia, SUA.

Blacksburg Electronic Village Center (BEV) este rezultatul unui proiect de cooperare intre Universitatea din Virginia (Virginia Tech), compania Bell Atlantic of Virginia si autoritatile locale – Town of Virginia.

Centrul ofera servicii de informare prin intermediul retelelor de telecomunicatii. Astfel, fiecare cetatean isi poate conecta calculatorul propriu la centru, beneficiind de intreaga gama de servicii electronice pe care o poate oferi un astfel de centru: World Wide Web, Gopher, posta electronica, liste de adrese electronice, participare la dialoguri si dezbateri via calculator, acces catre orice baze de date disponibile prin Internet.

Gopher-ul si WWW-ul BEV ofera cetatenilor informatii cu caracter local, facilitand in acelasi timp o serie de servicii comerciale. Principalele tipuri de informatii si servicii oferite cetatenilor sunt:

·       ghidurile despre Blacksburg ale Camerei de Comert, care ofera informatii despre istoria locala, comertul local si activitate economica, in general;

·       servicii on-line Village Mall care ofera informatii despre aproximativ 100 de afaceri locale. Membrii abonati la BEV pot comanda flori electronic, pot trimite mesaje electronice contabilului propriu sau unor editori locali, pot cumpara servicii ale bancilor locale, etc.;

·       servicii on-line de evenimente continand informatie actualizata saptamanal, care asigura informarea asupra tuturor evenimentelor culturale, intalnirilor publice, actiuni privind sanatatea, actiuni ale persoanelor de varsta a III-a, intr-un cuvant actiuni publice desfasurate in comunitatea locala;

·       servicii de informare de interes general, cum ar fi de exemplu ghidul organizatiilor locale, al scolilor, dar si informatii privind aplicarea unui tratament medical de prima urgenta. De asemenea, toate departamentele Town of Blacksburg-ului asigura informarea permanenta si actuala a cetatenilor asupra oricarui subiect de interes public.

Daca se vorbeste despre o cultura economica care trebuie sa se dezvolte in Romania, pentru ca economia este problema fundamentala in societatile in tranzitie, atunci cultura civica, ca o componenta a dezvoltarii sociale, nu poate fi nici ea ignorata.

Integrarea in Europa inseamna in egala masura o comportare europeana pentru toti cetatenii, indiferent de locul si mediul in care traiesc. In formarea culturii civice un element de baza il reprezinta informarea si accesul la informatie al fiecarui cetatean.

b) Servicii de comunicare oferite de Internet

De la inceputurile sale, Internetul a fost axat in primul rand pe sarcina de a face tot mai usoara comunicarea dintre persoane utilizand calculatorul. Internetul a fost creat pentru a permite cercetatorilor din universitati sa-si impartaseasca ideile, munca si resursele, iar pentru militari sa comunice intre ei in caz de razboi si chiar, teoretic, in cazul unui atac nuclear.

Azi, la mai mult de doua decade dupa crearea primei retele care a devenit Internetul, acesta este inca principalul mediu de comunicatii. Milioane de oameni, din toata lumea, isi impartasesc gandurile, sperantele, munca, stirile si comenteaza prin firele si calculatoarele care compun Internetul. Multe dintre mijloacele de comunicatie, cum este posta electronica, s-au schimbat mult in ultimii 20 de ani. Totusi, alte cai de comunicatie complet noi au fost inventate, permitandu-va astfel sa folositi Internetul la fel cum folositi telefonul, eliminand complet taxele pentru distanta, chiar daca apelati pe cineva de la antipozi. Tehnologiile permit oamenilor sa comunice in mod intim; altele permit vaste discutii ale grupurilor, acre traverseaza globul, iar altele permit atat comunicatii intime cu o persoana, act si comunicatii publice cu grupuri mari.

In aceasta sectiune vom examina principalele cai prin care oamenii comunica pe Internet:

In subcapitolul a), calea cea mai populara prin care oamenii comunica pe Internet – posta electronica sau e-mail.

Subcapitolul b) trateaza unul din cele mai controversate moduri de comunicare pe Internet – utilizarea spam-ului, echivalentul corespondentei nesolicitate prin e-mail, care este transmisa milioanelor de oameni in fiecare zi.

Subcapitolul c) trateaza despre grupurile de discutii publice la care poate sa participe oricine:USNET.

Subcapitolul d) trateaza diferitele moduri in acre oamenii pot conversa pe Internet:CHAT-IRC

In sfarsit, capitolul e) detaliaza una dintre cele mai uluitoare noi utilizari ale Internetului-folosirea lui ca pe un telefon.

a)    Posta electronica

POSTA electronica, sau e-mail-ul, este probabil serviciul cel mai folosit pe Internet. Puteti sa-l utilizati pentru a transmite un mesaj oricui este conectat la Internet sau este conectat la un calculator dintr-o retea care are conexiune cu Internetul, asa cum este un serviciu online. Milioane de oameni trimit si primesc e-mail in fiecare zi. E-mail-ul este o cale extraordinara de a mentine legatura cu rudele aflate la mare distanta, cu prietenii, cu colaboratorii din diferite filiale ale companiei in care lucram si cu colegii din domeniu dumneavoastra de activitate.

Mesajele e-mail sunt transmise in acelasi fel ca majoritatea datelor Internet. Protocolul TCP sparge mesajul nostru in pachete, protocolul IP livreaza pachetele la adresa corecta, si apoi TCP reasambleaza mesajul la serverul de mail de la destinatie si astfel el poare fii citit.

Putem de asemenea, sa atasam la mesajul e-mail fisiere binare, cum sunt imaginile, materialele video, sunetele si fisierele executabile. Deoarece Internetul nu este capabil sa trateze direct fisierele binare in e-mail, fisierul trebuie mai intai codificat intr-una din schemele de codificare. Scheme populare sunt MIME si uuencode. Persoana care receptioneaza fisierul binar atasat (numit atasament) trebuie sa decodifice fisierul cu aceeasi schema care a fost folosita la codificarea fisierului. Multe pachete software de e-mail fac acest lucru in mod automat.

Cand transmitem un mesaj e-mail cuiva pe Internet, acest mesaj adesea trebuie sa calatoreasca printr-o serie de retele inainte de a ajunge la destinatar;retele care pot folosi formate e-mail diferite. Porti de acces executa operatii de translatie a formatelor e-mail de la o retea la alta,astfel ca mesajul poate sa-si parcurga drumul prin oricare din retelele Internetului.

O lista cu adrese e-mail este cea mai uluitoare intrebuintare a e-mail-ului. Aceasta leaga un grup de oameni care sunt interesati de acelasi subiect, cum ar fi desenele animate japoneze sau scolarizare la domiciliu. Cand o persoana trimite un mesaj e-mail listei cu adrese, acel mesaj este trimis automat fiecaruia de pe lista. Putem sa cunoastem alte persoane si sa le vorbim in mod regulat despre interesele comune, pasiuni sau despre profesii. Ca sa ajungem pe o lista de adrese e-mail, trimitem o nota e-mail administratorului listei de adrese si includeti in lista adresa noastra e-mail.

Listele de adrese pot fi moderate sau nemoderate. O lista de adrese moderata este supravegheata de catre administratorul de lista care poate inlatura mesajele duplicat sau mesajele care nu se refera la tema listei.  O lista de adrese nemoderata este deschisa; toate mesajele transmise la aceasta lista sunt trimise automat tuturor celor de pe lista. Adesea, cand dorim sa ne inscriem pe o lista de adrese, transmitem un mesaj unui calculator, nu unei persoane. Acel calculator, cunoscut ca server de lista (sau listserv), citeste mesajul nostru si ne inscrie automat pe lista. Putem sa ne stergem de pe lista in acelasi mod.

In trecut era foarte greu sa afli adresa e-mail a unei anumite persoane, cunoscandu-i numai numele. In prezent nu mai e asa de dificil. O varietate de cataloage au aparut pe Internet, care ne permit sa cautam usor adresele e-mail ale persoanelor. Aceste site-uri folosesc indeosebi un standard numit Lightweight Directory Access Protocol (LDAP), care ne permite sa gasim adresele e-mail ale persoanelor, chiar daca sa vizitam un site web. Utilizand protocolul putem cauta adresele e-mail pe Internet, direct din programul nostru e-mail.

      O problema a postei electronice este aceea ca nu prezinta siguranta-spionii si hacker-ii pot s-o citeasca, deoarece ea este transmisa de-a lungul liniilor publice care alcatuiesc Internetul. Pentru ca nimeni in afara expeditorului si a destinatarului sa nu poata citi mesajul e-mail, trebuie utilizat criptarea- un software care amesteca astfel mesajul incit numai cei care au cheia de criptare corecta sa-l poata citi.

 b) Spam-ul    

   Unul dintre subiectele cele mai controversate aparute pe Internet in ultimii ani este cel numit de utilizatori spam. Spam-ul reprezinta mesajele e-mail nesolicitate, pe care companiile comerciale le expediaza invitandu-ne sa cumparam produsele si serviciile lor. Din cand in cand, ele pot contine stimulente pentru a le vizita site-ul de vanzare. Mesajul contine de obicei un numar de telefon la care trebuie sa sunam o adresa la care sa trimitem bani sau un site Web de vizitat pentru a cumpara bunuri si servicii.   

Termenul spam vine de la un scheci al lui Monty Python, in care fiecare articol al meniului contine carne conservata Spam. La inceput, el a fost folosit cu referire la posta nesolicitata pentru produsele comerciale sau pentru servicii pe Usnet mai ales cand acestea erau transmise mai multor grupuri de discutii.

Spam-ul poate sa apara ca o plictiseala marunta, dar adevarul este ca el poate provoca probleme majore. El inunda Internetul cu mesaje e-mail nedorite, care pot duce la intarzierea sau pierderea mesajelor. El blocheaza caile Internetului, facand mai lenta transmiterea altor informatii. El consuma timpul celor care trebui sa parcurga cutiile lor postale stergand mesajele nesolicitate, mai ales cand ei platesc pentru serviciul e-mail pe ora de utilizare. In plus, este foarte obisnuit pentru spam-eri sa-si ascunda adresele e-mail reale punand nume false ale altor persoane in randul From sau Sender din antetul mesajului. Astfel, persoanele ale caror nume au fost falsificate pot fi tinta unor mesaje de reprosuri. Acestea fac dificila pentru webmaster-i si administratorii postei electronice filarea mesajelor spam in functie de adresa expeditorului sau de numele domeniului. Uneori spam-eri chiar folosesc serverele altor persoane pentru a livra stiva lor de mesaje e-mail; in acest fel, ei silesc pe altii sa plateasca costurile livrarii mesajelor lor.

Intr-un anumit fel, spam-ul nu difera prea mult de materialele publicitare transmise prin posta. Spam-erii cumpara sau completeaza liste cu adrese e-mail in acelasi mod in care cei care transmit anunturi publicitare prin posta compileaza adresele postale. Spam-erul foloseste software special pentru a trimite cereri fiecarei persoane de pe lista, deseori zeci de mii de mesaje e-mail intr-o singura trimitere spam. Pentru a-si ascunde adevarata identitate, spam-erii falsifica numele din antetul mesajelor si chiar „transmit” spam-ul  lor unui alt server de pe Internet, astfel ca nu este posibil sa aflam de unde vin mesajele. Adesea, un utilizator va cere sa fie scos de pe lista raspunzand la adresa e-mail pe care o furnizeaza spam-erul. Totusi, aceasta verifica adresa utilizatorului si utilizatorul va primi chiar mai mult spam.

S-au inventat multe cai de a bloca spam-ul, inclusiv aceea de a avea filtre in software-ul pentru e-mail care ignora orice mesaj de la un spam-er cunoscut. Aceasta metoda nu functioneaza intotdeauna bine, totusi, deoarece spam-erii isi modifica adesea adresele lor false. In SUA au fost depuse reclamatii la tribunale si la Congres pentru a se lua masuri. Congresul a luat in considerare cateva legi, inclusiv una care va interzice total spam-ul,in acelasi fel in care faxurile publicitare au fost interzise in urma cu cativa ani. Pana atunci, incercati sa cautati pe Internet site-uri Web, care sa ne ajute sa transferam si sa ne instalam software pentru filtrarea mesajelor noastre si care opreste spam-ul.

c) USNET

Usenet, cel mai mare forum de discutii electronice din lume, furnizeaza o cale pentru mesajele care trebuie transmise din calculatoare pe intreg Internetul. Persoane din toata lumea participa la discutii pe mii de teme in anumite domenii de interes numite newsgroups.

Exista sute de domenii de ierarhie superioara de grupuri de discutii, cum este cel de recreare (identificat de litere rec) si calculatoare (identificat prin comp). In interiorul acestor domenii majore exista subcategorii (ca de exemplu rec.arts-pentru arte) si mai departe alte subcategorii  (ca, de exemplu, rec.arts.books-pentru carti). Grupurile individuale pot trata orice, de la cinematografie pana la educatie, ecologie, echipe sportive, clipart si informatii despre Usenet. Nu toate site-urile Internet contin toate grupurile de discutii. Un administrator al fiecarui site decide ce grupuri sa contina.

Pentru a participa la grupurile de discutii avem nevoie de software special pentru a citi mesajele si a le raspunde. Exista cititoare pentru calculatoarele PC, McIntosh si UNIX. Serviciile online, cum sunt CompuServe si America Online au propriul software inregistrat care ne permite sa participam la grupurile de discutii.

Un cititor bun pentru grupurile de discutii ne va permite sa vedem discutiile purtate si ideile. Ideile (threads) sunt discutiile purtate grupate pe teme. Asa, de exemplu, in grupul rec.arts.books pot exista multe idei diferite, care se discuta in acelasi timp, fiecare in legatura cu o anumita carte.

Multe grupuri au o lista cu Frequently Asked Questions sau FAQ (pronuntat „fack”). Aceste FAQ-uri raspund la intrebarile obisnuite despre grup. Citirea FAQ-ului este o idee buna inainte de a pune intrebari intregului grup.

Participand intr-un asemenea grup citind mesajele si raspunzand la acestea vedem ca exista grupuri moderate si nemoderate. In grupurile moderate (moderated groups) fiecare mesaj merge la un moderator uman. Moderatorul priveste mesajele si se asigura ca sunt potrivite pentru grup. Daca sunt potrivite, ele sunt expediate. Toate mesajele trimise unui grup nemoderat (unmoderated newsgroup) sunt automat expediate.

Cand mesajele sunt expediate, serverele Usenet le distribuie altor site-uri care suporta grupul. Un site contine de obicei numai mesajele cele mai recente; altfel acesta si-ar epuiza repede capacitatea de stocare. Unele site-uri arhiveaza sau stocheaza discutiile vechi.

O modalitate convenabila de verificare a grupurilor este sa ne inscriem in acela care ne intereseaza. In acest fel, ori de cate ori verificam serverul Usenet, ne vor fi livrate mesaje noi de la grupurile in care ne-am inscris. Putem, de asemenea, sa anulam participarea la un grup de discutii, daca nu mai suntem interesati. Putem sa citim discutiile dintr-un grup fara sa ne inscriem in acesta. In acest caz, va trebui sa cerem in mod manual sa citim anumite discutii in loc sa ne fie date automat.

Fisierele binare, cum sunt imaginile si materialele multimedia  pot fi afisate in grupurile de discutii. Aceste fisiere trebuie codificate in mod special pentru a fi afisate. Pentru a fi vizualizate, va trebui sa le transferam pe calculatorul nostru si apoi sa le decodificam cu un software special. O schema de codificare obisnuita folosita in grupurile de discutii este denumita uuencode. Cititoarele de software Usenet au incorporata aceasta schema de codare.  

d) Chat si mesajele instantanee

Una dintre cele mai directe cai de comunicare cu altii prin Internet este participarea la convorbirile („chat”) in direct. Convorbirea nu se refera la persoane care in realitate vorbesc si isi asculta vocile, ci inseamna ca noi purtam „conversatii” in direct, de la tastatura, cu alte persoane, pe Internet – adica noi tastam cuvinte pe calculatorul nostru si alte persoane de pe Internet pot sa vada aceste cuvinte imediat, pe calculatoarele lor si viceversa. Putem sa purtam convorbiri cu multe persoane din toata lumea, simultan.

Sunt disponibile mai multe cai de a convorbi pe Internet, dar una din cele mai populare este denumita IRC sau Internet Relay Chat. In fiecare zi, mii de persoane, din toata lumea, poarta conversatii, pe multe teme, prin IRC. Fiecare tema diferita este denumita canal (channel). Cand aderam la un canal putem vedea ce tasteaza alte persoane de pe acest canal, pe tastaturile lor. La randul lor, toate persoanele de pe canal pot vedea ce anume tastam noi pe tastatura. Putem de asemenea sa purtam conversatii individuale cu oricare dintre persoanele de pe acel canal. Canalele exista pe diferite servere in lume. Unele servere au numai cateva canale, iar altele au multe canale.

IRC a facilitat comunicatiile in timpul dezastrelor naturale, razboaielor si alte crize. In 1993, de exemplu, in timpul tentativei comuniste de lovitura militara de stat din Rusia, cand parlamentarii rusi erau baricadati in cladirea parlamentului, a fost realizat un canal IRC de stiri (news channel) pentru a transmite in timp real relatari ale persoanelor martore la evenimentele ce aveau loc.

IRC urmeaza un model client/server, ceea ce inseamna ca atat clientul cat si software-ul serverului sunt nevoite sa il utilizeze. Multi clienti IRC sunt disponibili pentru multe tipuri de calculatoare, deci fie ca avem un PC, un Macintosh ori o statie de lucru UNIX vom fi capabili sa utilizam IRC-ul.

Clientul nostru IRC comunica cu un server IRC pe Internet. Noi ne conectam la un server folosind clientul si alegem un canal pe care dorim sa conversam. Cand tastam cuvinte pe tastatura noastra ele sunt transmise la server. Serverul nostru, la randul lui, trimite mesajul nostru persoanelor care participa pe acelasi canal. Ele pot sa vada si sa raspunda la mesajele noastre.

Putem sa conversam pe Internet si in alte moduri. Multe site-uri Web, de exemplu,folosesc software inregistrat pentru conversatii care nu utilizeaza protocolul IRC,dar ne permit sa conversam cand suntem in site-ul respectiv.

Un alt mod de conversatie este denumit instant messaging (mesaje instantanee). In cazul acestui tip de conversatie, noi comunicam in mod particular cu o alta persoana. Putem sa cream liste speciale, in asa fel incit sa fim informati atunci cand prietenii nostri sunt deja online, gata de conversatie, iar ei sunt informati cand noi suntem online.

 e) Convorbiri telefonice pe internet

 Internetul a patentat noi cai de comunicare cum sunt: e-mail-ul, conversatia in direct si grupurile de discutii. Dar el poate fi utilizat pentru a permite si comunicatiile de moda veche; putem vorbi la telefon folosind Internetul. Cand facem acest lucru, sunetul vocii noastre si cel al persoanei cu care vorbim sunt dezmembrate in pachete. Acele pachete sunt livrate folosind protocolul TCP/IP al Internetului.

Putem telefona prin Internet in doua moduri. In primul mod, utilizam calculatorul nostru, hardware si software speciale pentru a telefona, astfel noi comunicam prin intermediul calculatorului. In cel de-al doilea mod, adesea denumit telefonie Internet sau  voice over IP, vorbim la telefonul nostru ca in mod obisnuit, cu exceptia faptului ca aceasta convorbire este dirijata prin Internet in loc sa treaca prin serviciu normal de telefonie. Acest lucru scade in mod obisnuit costurile pentru convorbirile la mare distanta.

Partea revolutionara a utilizarii Internetului pentru convorbiri telefonice de la PC-ul dumneavoastra este pretul: convorbirea este gratuita. Noi platim numai pentru conexiunea la Internet, ca si cum am explora Web-ul sau am transmite mesaje e-mail. Nu trebuie sa platim pentru convorbirea telefonica propriu-zisa. In plus, putem vorbi la telefon cu orice parte a lumii. Totusi, vom putea sa vorbim la telefon si sa primim telefoane numai de la cineva care are adresa Internet, astfel nu este posibil sa inlocuim telefonul prin folosirea Internetului. Multe produse competitive ne permit sa vorbim la telefon prin Internet, dar nu toate pot comunica intre ele. Nu exista nici un standard pentru convorbiri telefonice pe Internet, astfel ca vom putea vorbi la telefon prin Internet numai cu persoanele care utilizeaza exact acelasi software pe care il folosim si noi pentru a da si a primi telefoane prin Internet.

Multe scheme si pachete software diferite ne vor permite sa dam telefoane de la PC-ul nostru prin Internet. De fapt, nu trebuie sa folosim telefonul nostru. In schimb vom vorbi intr-un microfon atasat la calculatorul nostru si vom asculta prin intermediul placii de sunet si la difuzoarelor.

Desi software-ul fiecarei companii functioneaza oarecum diferit, in general,acestea utilizeaza cai similare de a permite persoanelor sa vorbeasca la telefon prin Internet.

Pentru a da un telefon prin Internet, ar trebui sa cunoastem adresa Internet a unei persoane. (Putem consulta cataloagele, care functioneaza ca si cartile de telefon, pentru a obtine aceasta informatie). Dupa ce am gasit adresa Internet a persoanei,ne putem conecta la aceasta, ruland un software special si apoi executand un dublu clic pe numele acesteia. (Persoana de la celalalt capat trebuie sa ruleze acelasi software pe care il rulam si noi). Un mesaj pleaca prin Internet pentru a vedea daca acestea sunt disponibile si pot vorbi.

Cand telefonam prin Internet folosind telefonul normal, lucrurile functioneaza altfel. Noi efectuam convorbirea ca pe una obisnuita. Totusi, dupa ce am stabilit legatura,vocea noastra va fi digitalizata si convertita in pachete IP si apoi livrata, utilizand aceeasi tehnologie TCP/IP ca si in restul Internetului. La celalalt capat al convorbirii, vocea digitalizata este convertita in sunet si poate fi ascultata la telefon.     











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani