FLOAREA

la gimnosperme si angiosperme

  zs963v8211zssz 28963vzx11zsz6r

  zs963v8211zssz 28963vzx11zsz6r

Organul cel mai evoluat din regnul plantelor este floarea care a aparut prima oara la conifere si apoi a evoluat la angiosperme.

Floarea la angiosperme are originea in mugurii florali mixti ai tulpinii. Ele se dezolta la subsuara frunzelor modificate numite broctee.

  zs963v8211zssz

Functiile florii sunt:

• organ unde se formeaza celulele reproducatoare

• este sediul fecundarii, formarii fructului

  zs963v8211zssz

In functie de organizare, florile sunt de mai multe tipuri:

- unirexuate (cand organele de reproducere sunt separate)

• hermafrodite (majoritatea florilor): au ambele tipuri de organe reproducatoare

• androceu (masculin)

• gineceu (feminin)

  zs963v8211zssz

Cele unisexuate sunt:

• monoice: organele de reproducere sunt separate, dar pe acelasi individ

• dioice: organele de reproducere sunt pe indivizi diferiti

Androceul: totalitatea staminelor dintr-o floare formeaza

androceul care constitue partea barbateasca

Daca concresterea staminelor are loc numai

la nivelul filamentelor, androceul poate fi:

- monodelf

- diadelf

- triadelf

- pentadelf

- polidelf

  zs963v8211zssz

Pozitia staminelor pe receptacul:

- spirociclic – ca la majoritatea magnolialelor

- ciclic - pe un singur verticel (androceu hoplostimon)

- pe doua verticele (androceu diplostemon)

- pe mai multe verticele (androceu polistemon)

  zs963v8211zssz

In functie de numarul staminelor din care este format androceul, florile pot fi: - monandre

- diandre

- triandre

  zs963v8211zssz

  zs963v8211zssz

Gineceul: apare pentru prima data la angioasperme si reprezinta parte femeiasca din floare. Este format din unul sau mai multe microsporople (carpele) care ocupa axtremitatea axului floral.

  zs963v8211zssz

Gineceul prezinta trei parti: - ovarul

- stilul

- stigmatul

  zs963v8211zssz

Gineceul poate fi: - monocarpelar

- bicarpelar

- tricarpelar

- tatracarpelar

- pentacarpelar

- policarpelar

  zs963v8211zssz

Pozitia carpelelor pe receptacul poate fi:

- ciclica

- sporiciclica (Magnoliaceae)

  zs963v8211zssz

Dupa raportul dintre carpele, gineceul poate fi:

• cu carpele libere numit apocarp

• cu capete unite numit sincarp sau cenocarp

  zs963v8211zssz

  zs963v8211zssz

  zs963v8211zssz

Componentele florii sunt: - peduncul

- receptacul

- invelis floral

- caliciu

- corola

- androceu

- gineceu

  zs963v8211zssz 28963vzx11zsz6r

Pedunculul – este un internod care se termina cu axul florii sau receptacul. Cand florile sunt grupate in inflorescente acesta poarta numele de pedice, iar cand lipseste, florile se numesc sesile.

  zs963v8211zssz 28963vzx11zsz6r

Receptaculul – este un varf vegetativ pe care sunt insirate componentele florii.

Receptaculul poate avea diferite forme:

• cilindric (micsunele)

• conic (piciorul-cocosului)

• disciform (fraga)

• in forma de butelie (ghiocel)

• in forma de cupa (speciile de maces)

  zs963v8211zssz 28963vzx11zsz6r

Caliciul – este invelisul extern al periantului alcatuit din

mai multe sepale.

Dupa culoarea lor, caliciul poate fi:

- foliaceu – cand sepalele sunt verzi

- petaloid – cand sepalele sunt colorate

  zs963v8211zssz

Dupa raportul de concrestere dintre sepale, caliciul este:

- caliciu dialisepal

- caliciu gamosepal - caliciul gamosepal actinomorf

- caliciul tubulos

- caliciul infudibuliform

- caliciul combanulat

- caliciul urceolat

- caliciul globulos

  zs963v8211zssz

Corola – este cel de-al doilea invelis al periantului alcatuit

din petale.

  zs963v8211zssz

Dupa raportul de concrestere dintre petale, corola pote fi:

- corola gamopitala

- corola dialipetala

  zs963v8211zssz

Dupa simetrie, corola poate fi:

- actinorfa

- zigomorfa

- asimetrica

  zs963v8211zssz

In final se poate spune ca floarea este un organ de reproducere in care are loc procesul biologic, ce duce, in final, la formarea noului germen de inmultire – samanta – protejata de fruct.