Planta-mediu - Cactus,Agava,Curmal referat






Relatia planta-mediu
         

                    In stepe cresc multe varietati de iereburi. Toate plantele sunt nevoite sa supravietuiasca perioadelor secetoase si animalelor care le mananca frunzele.

            Plantele de uscat si de apa

        Majoritatea plantelor de uscat isi iau apa necesara din sol, prin radacini. Ele au nevoie de apa pentru a-si prepara hrana prin fotosinteza. In frunze, o parte din apa se transforma in vapori, care se pierd in aer. Intodeauna apa din sol urca in plante si ajunge in aer in acest mod. Daca plantele raman fara apa, mai intai se ofilesc, apoi se usuca, iar daca nu primesc apa, ele mor.

            Supravietuirea in perioade de seceta

               Copacii sunt plante mari. Cu cat plantele sunt mai mari, cu atat au nevoie de mai multa apa. Desi au radacini lungi si adanci, majoritatea copacilor nu gasesc in stepa apa pentru a supravietui. Ierburile sunt mai mici decat copacii, dar au si ele radacini lungi cu care absorb putina apa pe care o gasesc in stepa. Ele pot supravietui cu aceasta cantitate de apa, deoarece consuma mai putin decat copacii.

Regenerarea ierburilor de stepa

   Ierburile au frunze lungi si drepte, care cresc odata cu planta. Cand varfurile frunzelor sunt mancate de animale, ele continua sa creasca de la baza. Deci, ierbivorele flamande nu sunt un pericol real pentru ierburile de stepa.

Copacilor le cresc frunze noi in fiecare an. La inceput, frunele se dezvolta repede, apoi inceteaza sa creasca. Cand sunt mancate, nu se refac decat in anul urmator. Copacii trebuie sa impiedice animalele sa le manance frunzele. Exista copaci care pot supravietui in stepe si savane, unde apa este putina. In tinuturile ierboase din Australia si in savana africana cresc copaci precum acacia, baobabul si eucaliptul, ei au frunze mici si dure, ca cele ale plantelor de desert.             

        In regiunile foarte uscate, cresc numai ierburi mici. In locurile mai umede, cresc iereburi putin mai inalte. Multi copaci de savana inmagazineaza apa in trunchiurile lor. Trunchiurile baobabilor sunt umflate de apa pe care o absorb. Multe animale se “adapa” din ei, de pilda, elefantii ii zdrobesc pentru a bea apa. Unele plante, ca paducelul, au spini pe ramuri. Majoritatea animalelor evita sa le mamance.

        Nu numai ca au spini, dar unii copaci, ca acacia au frunze rele la gust. Erbivorele, de pilda girafele, renunta sa le mai manance si cauta plante mai gustoase.

           Acacia

Utilizarea ierburilor

     Multe plante de cultura ca graul, orzul, ovazul, orezul si secara sunt niste specii de ierburi. Stramosii lor, ierburi salbatice de stepa, aveau aspect putin diferit. Primii agricultori au selectat plantele cu semintele cele mai mari. Ei au pastrat semintele pentru a le sadi in anul urmator. Astfel, de-a lungul timpului, din ierburile salbatice s-au dezvoltat plante de cultura cu multe seminte mari.

        In locurile cele mai aride nu cresc plante, dar in alte locuri, plantele s-au adaptat perioadelor lungi de seceta.In regiunile aride, plantele sunt foarte importante. Radacinile lor absorb apa de ploaie si fixeaza solul, impiedicand spalarea sau spulberarea lui.

            Unele plante de desert au radacini lungi, pentru a ajunge la apa din adancime. Tufele mesquito au radacini care cresc pana la 30m adancime pentru a ajunge la apa din subteran. Alte plante profita de scurtele perioade ploioase, facandu-si depozite de apa in corpul lor in momentele cand apa este din belsug in jur. In general, plantele pierd multa apa prin frunze, dar plantele de desert sunt nevoite sa retina apa. Unele au frunze speciale “acumulatoare de apa”.





                                  Tumboa

Tumboa africana inmagazineaza apa in imensa radacina subterana. Frunzele ei lungi au o cuticula speciala, groasa, pentru a impiedica evaporarea apei.

Alte plante isi pierd frunzele in perioadele lipsite de ploaie. Ocotilo nu poate retine apa, dar isi prepara hrana, atat in frunze cat si in tulpinile verzi. De indata ce apa de ploaie se usuca, ii cad frunzele pentru a economisi apa.

Cactusul are o tulpina suculenta, care retine multa      apa in urma ploilor. Majoritatea plantelor isi prepara hrana in frunze. Cactusii nu au frunze, in schimb, isi prepara hrana in tulpinile lor verzi. Prin tepii cactusilor nu se pierde apa. Tepii protejeaza planta impotriva animalelor. Roua care se formeaza cateodata pe cactusi se prelinge in pamant si este preluata de radacini.                    

         Cactus

         

                    Dupa caderea ploii, din semintele ingropate in desert se drezvolta rapid plante si flori. Multe plante de desert infloresc dupa ploaie.

          Steluta australiana creste repede impanzind solul.

            Unele plante se dezvolta repede, din semintele ingropate in sol, in lunga perioada secetoasa. Insectele se hranesc cu plante, polenizand in acelasi timp florile care vor face mii de seminte inainte ca apa de ploaie sa se evapore complet, asigurand, astfel o noua generatie

 

             

             Agava

Agavele nord-americane cresc timp de 15 ani pana sa infloreasca. Cand ploua, ele infloresc si produc seminte cu repeziciune. Din seminte se dezvolta noi plante, iar vechile plante mor.

                                                                    Curmal

  

In subteran exista apa aproape pretutindeni, in desert, aceasta apa este localizata la mare adancime, dar in locuri numite oaze, apa razbate la suprafata. Curmalii, care nu cresc nicaieri altundeva in desert, cresc in oaze, unde radacinile lor ajung la apa.

   In ultimii 100 de ani, suprafata deserturilor s-a dublat. Unele locuri s-au desertificat din cauza schimbarilor climatice. Altele, ca cele din America s-au schimbat din cauza distrugerii vegetatiei si a solului.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani