SFECLA - biologie referat






SFECLA

            Importanta economica

 

          Sfecla furajera reprezinta un nutret suculent care se consuma si in stare proaspata, si conservat prin insilozare.

O tona de cereale contine 120 – 127 unitati nutritive. In afara de radacini se mai folosesc pentru furajele celelalte si frunzele proaspete sau insilozate. Nutretul este bine consumat de toate speciile de animale. Furajarea in perioada de stabulatie sporeste energia calorica cu ratie si are efecte favorabile asupra productiei de lapte si taurine.

                   

Particularitati botanice

 

          Sfecla furajera este o planta bienala, cu particularitati biologice asemanatoare cu cele ale sfeclei de zahar. Frunzele reprezinta 20 – 25 % din greutatea radacinilor. Perioada de vegetatie in primul an este 20 – 40 zile. Inflorirea an cel de al doilea an dureaza 20 – 40 zile. Spre deosebire de sfecla de zahar radacinile se dezvolta in mare parte deasupra nivelului solului.

                    Soiurile

 

          In tara noastra au fost introduse in cultura solurile de sfecla furajera monogermeni: Monoval, Monogal si Monovert, si Post. Titon Poly, Ursus Poly, etc.

          Soiul Polifurajer 26 a fost obtinut prin hibridare, radacina este de culoare rosie, cu varful alb, de forma alungita–ovala. Lungimea radacinii este de 35 cm, din care 18 cm creste in afara din sol.

          Culoarea miezului este alba cu urme slab roz. Numarul de frunze este cuprins intre 10 – 26. Soiul este rezistent la seceta si la atacul de cercosporioza. Continutul mediu in substanta uscata este de 9,6 %. Soiul este foarte reproductiv realizand intre 77 tone la hectar – 140 tone la hectar radacini.

Soiul Polifurajer – 2 are radacina cilindric ovala, de culoare galbena cu nutret diferit. Se recolteaza foarte usor. Are o comportare foarte buna in ceea ce priveste rezistenta la rasarire si cercosporioza.

          Continutul in substanta uscata este de 12,48 % . Acest soi are o capacitate de productie cuprinsa intre 70 – 100 tone la hectar.

                   

Cerinte fata de clima si sol

         

          Cerinte fata de temperatura sunt mai ridicate decat ale sfeclei de zahar.

          Brumele tarzii de primavara produc pagube destul de mari. Radacinile sunt sensibile la temperaturi de – 6 °C. Pentru primul an de vegetatie necesita o suma a temperaturii de 2300 – 2700 °C. Semintele incoltesc la temperatura de 6 – 8 °C. Radacinile se dezvolta bine la temperatura solului de 18 – 25 °C. Cerintele fata de apa sunt de asemenea mari.

          Culturile reusesc bine in regiunile cu precipitatii anuale de 550 – 600 mm si uniform repartizate in cursul perioadei de vegetatie.

                    Solurile

          Fata de soluri este mai putin pretentioasa. Se poate cultiva si pe soluri slab acide sau usor saraturate, insa cele mai mari productii se obtin pe cernoziomuri, soluri brune si brun roscate si aluviuni.

                    Tehnologia culturii



 

          Rotatia pentru sfecla furajera sunt bune premergatoare cerealele de toamna si primavara, borceaguri si porumbul furajer, leguminoasele anuale si terenuri. Nu sunt bune premergatoare porumbul pentru boabe, iarba de sudan, sorgurile. Sfecla furajera se cultiva pe acelasi teren dupa o perioada de 5 – 6 ani, pentru a evita atacul de nematozi. Dupa sfecla furajera se pot cultiva cerealele, leguminoase anuale, porumbul, iarba de sudan, sorg.

          Fertilizarea, gunoiul de grajd in doza de 30 – 40 tone la hectar este bine valorificat din sfecla furajera si de culturile care urmeaza in rotatie. Pe cernoziomul se recomanda 50 – 60 kilograme la hectar P2 O5, iar pe solurile brun roscate 60 – 70 kilograme la hectar P2 O5. Ingrasamintele azotate sunt necesare in doze de 150 – 200 kilograme|ha. Potasiul este necesar pentru soiurile acide, amendate, in doze de 60 – 80 kilograme la hectar K2 O.

          Lucrarile solului

Aratura de toamna trebuie executata la adancime de peste 25 cm, iar patul germinativ se pregateste cu grapa cu discuri, cu combinatorul de sfecla sau grapa cu colti reglabili, in functie de gradul de maruntire a solului. Cand solul este afanat pe o adancime de peste 5 – 6 cm cea ce creeaza  pericolul de incorporare a semintei la adancime mai mare, terenul se tavalugeste inainte de semanat.

          Samanta si semanatul epoca optima de semanat corespunde cu momentul cand temperatura solului ajunge la 6 – 7 °C adica in a doua jumatatea a lunii martie. Densitatea optima este 80000 – 90000 plante la hectar si se realizeaza prin semanatul la distanta intre randuri de 45 cm, iar intre urmatoarele rotatii de tractor de 60 – 75 cm. In acest mod se pot executa in bune conditii prasilele mecanice. Densitatea dintre plante pe rand va fi de 20 – 25 cm. Cantitatea de samanta este de 15 – 20 kilograme la hectar. Adancimea de semanat este de 2 – 3 cm. La semanatoarea SPC – 6 se monteaza patine la montare, pentru a evita patrunderea semintelor la adancime mai mare.

                    Lucrari de ingrijire

 

          Principalele lucrari de ingrijire care se aplica la cultura sfeclei furajere sunt: prasila oarba, raritul, combaterea buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor.

          Prasila oarba se efectueaza in cazul cand a prins crusta inainte de rasarirea plantelor. Lucrarea se executa cu cultivatoare CPPT – 4 tinandu-se seama de armele semanatorii, lasand o zona de protectie langa randuri pentru a nu disloca plantele in curs de rasarire. Adancimea la care se executa prasila oarba nu va depasi   4 – 5 cm.

          Raritul se face in faza in care plantutele si-au format 2 – 4  frunze adevarate, lasand intre plante distanta de 20 – 22 cm astfel ca sa se realizeze densitatea optima.

          Combaterea buruienilor se realizeaza prin executarea prasilelor si prin aplicarea erbicidelor. In perioada de vegetatie a sfeclei furajere, sunt necesare 4 prasile mecanice intre randuri, completate cu cel putin 2 prasile manuale pe rand.

          In cazul aplicarii erbicidelor, este necesar sa se efectueze      2 – 3 lucrari mecanice intre randuri si o lucrare manuala pe rand. Erbicidarea sfeclei furajere se face inainte de semanat, folosind un amestec din erbicidele Dual – 500 (5 litri/ha) si Venzar              (0,5 – 1 kilograme la hectar). Erbicidele se incorporeaza in sol cu combinatul sau cu grapa usoara.

                    Combaterea bolilor si daunatorilor

 

          Dintre boli, mai importante sunt: putrezirea plantutelor, care se combate prin tratarea semintelor cu Tiradin (0,6 – 0,8 kilograme la 100 kilograme samanta), precum si cercosporioza sau patarea frunzelor de sfecla. Contra acesteia se fac stropiri cu diferite produse       (Brestan – 60, Topsin N – 70).

          Daunatori principali in special: gargarita sfeclei, viermi sarma, se combat prin aplicare cu Lindatox, fie la sol, odata cu semanatul fie la planta, in momentul aparitiei daunatorilor. Se foloseste de asemenea si tratarea semintelor inainte de semanat cu Heptaclor (0,5 – 0,6 kilograme la 100 kilograme seminte).





                    Irigarea culturii 

 

          Sfecla furajera reactioneaza puternic la irigare asigurand productii maxime de radacinii.

                    Tehnologia de cultivare a sfeclei furajere irigate

 

Este asemanatoare culturii neirigate, diferentiindu-se numai prin densitatea plantelor la hectar, dozele de ingrasaminte aplicate, numarul lucrarilor de ingrijire aplicate si prin udarile care se aplica in perioada in care sfecla furajera are cel mai mare consum de apa.

          In regim de irigare, densitatea poate fi de 100.000 plante la hectar. Cantitatea totala de ingrasaminte chimice poate sa ajunga la nivelurile de 250 – 400 kilograme la hectar substanta activa, din care ingrasamintele pe baza de azot 180 – 200 kilograme la hectar substanta activa, ingrasaminte pe baza de fosfor 80 – 100 kilograme la hectar substanta activa si ingrasamintele pe baza de potasiu 80 – 120 kilograme la hectar substanta activa.

          Udarile se aplica, de regula, in perioada in care sfecla are cel mai ridicat consum de apa si care, calendaristic, corespunde cu lunile iunie, iulie si august.

          Norma de udare trebuie sa mentina umiditatea solului de adancimea de 80 cm, la peste 50 % din intervalul umiditatii active, ceea ce se realizeaza cu o cantitate de apa de 500 – 600 m3 la hectar pentru fiecare udare. Se aplica obisnuit 4 – 8 udari, in functie de zona si de precipitatii cazute.

                    Recoltarea 

 

          Recoltarea sfeclei furajere poate sa inceapa in luna august cand frunzele se ingalbenesc si se continua pana la caderea primelor brume. Recoltarea sfeclei furajere se face manual, semimecanizat si mecanizat. Recoltarea manuala consta in scoaterea sfeclelor cu furci speciale, strangerea in gramezi mici si eliberarea de frunze ramase. Recoltarea complet mecanizata se executa divizat sau direct. Pentru recoltarea mecanizata divizata se folosesc masini care lucreaza pe trei si sase randuri. Setul de masini, care lucreaza pe trei randuri este format dintr-o masina de decoletat E – 725 si una pentru scosul radacinilor E – 766. De randament sunt masinile, care lucreaza pe sase randuri, masina de decoletat BM – 6 si masina de recoltat KS – 6.

          Recoltarea directa se  efectueaza cu combina de constructie romaneasca CRC – 2, care lucreaza pe doua randuri. Combina executa la o singura trecere decoletarea, scoaterea radacinilor din sol, curatirea de pamant si strangerea coletelor si radacinilor in buncare separate.

          Productiile directe care se obtin de la soiurile poliploide sunt de 60 – 100 tone la hectar in culturile in regim de neirigare. In culturile irigate se obtine productii de 140 – 160 tone la hectar. Productie de frunze este de 10 – 20 tone la hectar.

                    Tehnologia culturii pentru samanta

 

          Samanta se obtine din butas, in anul al doilea de vegetatie, dupa tehnologia producerii de samanta a sfeclei de zahar. Se poate obtine o productie de 2000 – 3000 kilograme samanta la hectar.

Autor: VLADESCU MARIAN

e-mail: marian@severin.ro

 










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani