Tesutul nervos - Corp celular, Axon, Teaca Henle, Teaca Schwann, Dendrite, Teaca de mielina, Strangulatie Ranvier, Ramificatii axonale butonate referat



Tesutul nervos

 

 

  • Este alcatuit din neuroni si celule gliale;

  • Neuronii - sunt unitatile de strucura ale sistemului nervos;

- sunt formati din corp celular si prelungiri: dendrite si axoni;

  • Dendritele si axonii constituie caile de conducere in nevrax a sensibilitatii si motilitatii, precum si nervi spinali (micsti) si cranieni (senzitivi, motori si micsti).



 

 

Strucura:

 

Corp celular

  • formeaza substanta cenusie a nevraxului si este delimitat de neurilema;

  • in neuroplasma se afla: mitocondrii, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, lizozomi, neurofibrile (cu rol de sustinere si transport), corpi Nissl (cu rol in sintezele neuronale) si nucleul (unic, situat central). 11388jys43xvc4r

 

Axon

  • prelungire unica, obligatorie, delimiteaza de axolema;

  • in axoplasma contine mitocondrii, lizozomi, neurofibrile;

  • conduce influxul nervos eferent (centrifug);

  • este protejat de 3 teci: de mielina (la interior), Schwann, Henle (la exterior). yv388j1143xvvc

 

Teaca Henle

  • este formata din substanta fundamentala amorfa si fibre conjunctive asezate in retea;

  • are rol trofic si de protectie.

 

Teaca Schwann

  • este formata din celule gliale;

  • este dispusa concentric in jurul tecii de mielina;

  • intre doua celule Schwann se afla o strangulatie Ranvier;

  • secreta teaca de mielina si conduce saltatoriu influxul nervos.

 

Dendrite

  • sunt prelungiri neobligatorii, ramificate, ce contin neurofibrile si corpi Nissl (organite specifice);

  • conduc influxul nervos aferent (centripet).

 

 

 

 

Teaca de mielina

  • este secretata de celulele gliale Schwann sau de oligodendrologie; are rol nutritiv, de protectie si izolator.

 

Strangulatie Ranvier

 

 

Ramificatii axonale butonate

  • butonii terminali contin neurofibrile, mitocondrii si vezicule cu mediatori chimici cu rol in transmiterea influxului nervos prin intermediul sinapselor.

 

 

Proprietatile neuronilor:

  • generarea influxului nervos (excitabilitatea)

  • conducerea influxului nervos (conductabilitatea)

 

Clasificarea neuronilor
a. Dupa forma corpului celular:
b. Dupa numarul prelungirilor:
c. Dupa functie:
  • stelati
  • ovali
  • piriformi
  • piramidali
  • rotunzi
 
- unipolari
- pseudounipolari
- bipolari
- multipolari
 
  • senzitivi
  • motori
  • de asociatie
  • secretori
 
 

 

 

EXCITABILITATEA reprezinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea stimulilor.

Se caracterizeaza prin:

a). intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. Stimulii cu intensitate inferioara pragului se numesc subliminari si nu produc influx nervos, iar cei cu intensitate superioara pragului se numesc supraliminari si au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag a stimulilor (legea "tot sau nimic").

b). timpul util reprezinta timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a produce un influx nervos.

c). cronaxia este timpul minim necesar unui stimul (curent electric), avand o intensitate dubla fata de reobaza, pentru a produce un influx nervos.

d). labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de stimuli pe unitatea de timp.

e). perioada refractara este proprietatea neuronului de a nu raspunde la un stimul nou, in timpul unui raspuns la un stimul anterior.

f). bruschetea reprezinta rapiditatea cu care actioneaza stimulul.

 

 

CONDUCTIBILITATEA reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre efector.

Suportul fizico-chimic al excitabilitatii si al conductabilitatii este potentialul electeric membranar