FLOAREA

la gimnosperme [i angiosperme

  et497e5574ztte 55497eez74zte9j

  et497e5574ztte 55497eez74zte9j

Organul cel mai evoluat din regnul plantelor este floarea care a ap`rut prima oar` la conifere [i apoi a evoluat la angiosperme.

Floarea la angiosperme are originea \n mugurii florali mixti ai tulpinii. Ele se dezolt` la subsuara frunzelor modificate numite broctee.

  et497e5574ztte

Func]iile florii sunt:

• organ unde se formeaz` celulele reproduc`toare

• este sediul fecund`rii, form`rii fructului

  et497e5574ztte

|n func]ie de organizare, florile sunt de mai multe tipuri:

- unirexuate (c#nd organele de reproducere sunt separate)

• hermafrodite (majoritatea florilor): au ambele tipuri de organe reproduc`toare

• androceu (masculin)

• gineceu (feminin)

  et497e5574ztte

Cele unisexuate sunt:

• monoice: organele de reproducere sunt separate, dar pe acela[i individ

• dioice: organele de reproducere sunt pe indivizi diferi]i

Androceul: totalitatea staminelor dintr-o floare formeaz`

androceul care constitue partea b`rb`teasc`

Dac` concre[terea staminelor are loc numai

la nivelul filamentelor, androceul poate fi:

- monodelf

- diadelf

- triadelf

- pentadelf

- polidelf

  et497e5574ztte

Pozi]ia staminelor pe receptacul:

- spirociclic – ca la majoritatea magnolialelor

- ciclic - pe un singur verticel (androceu hoplostimon)

- pe dou` verticele (androceu diplostemon)

- pe mai multe verticele (androceu polistemon)

  et497e5574ztte

|n func]ie de num`rul staminelor din care este format androceul, florile pot fi: - monandre

- diandre

- triandre

  et497e5574ztte

  et497e5574ztte

Gineceul: apare pentru prima dat` la angioasperme [i reprezint` parte femeiasc` din floare. Este format din unul sau mai multe microsporople (carpele) care ocup` axtremitatea axului floral.

  et497e5574ztte

Gineceul prezint` trei p`r]i: - ovarul

- stilul

- stigmatul

  et497e5574ztte

Gineceul poate fi: - monocarpelar

- bicarpelar

- tricarpelar

- tatracarpelar

- pentacarpelar

- policarpelar

  et497e5574ztte

Pozi]ia carpelelor pe receptacul poate fi:

- ciclic`

- sporiciclic` (Magnoliaceae)

  et497e5574ztte

Dup` raportul dintre carpele, gineceul poate fi:

• cu carpele libere numit apocarp

• cu capete unite numit sincarp sau cenocarp

  et497e5574ztte

  et497e5574ztte

  et497e5574ztte

Componentele florii sunt: - peduncul

- receptacul

- \nveli[ floral

- caliciu

- corol`

- androceu

- gineceu

  et497e5574ztte 55497eez74zte9j

Pedunculul – este un internod care se termin` cu axul florii sau receptacul. C#nd florile sunt grupate \n inflorescen]e acesta poart` numele de pedice, iar c#nd lipse[te, florile se numesc sesile.

  et497e5574ztte 55497eez74zte9j

Receptaculul – este un v#rf vegetativ pe care sunt \n[irate componentele florii.

Receptaculul poate avea diferite forme:

• cilindric (mic[unele)

• conic (piciorul-coco[ului)

• disciform (frag`)

• \n form` de butelie (ghiocel)

• \n form` de cup` (speciile de m`ce[)

  et497e5574ztte 55497eez74zte9j

Caliciul – este \nveli[ul extern al periantului alc`tuit din

mai multe sepale.

Dup` culoarea lor, caliciul poate fi:

- foliaceu – c#nd sepalele sunt verzi

- petaloid – c#nd sepalele sunt colorate

  et497e5574ztte

Dup` raportul de concre[tere dintre sepale, caliciul este:

- caliciu dialisepal

- caliciu gamosepal - caliciul gamosepal actinomorf

- caliciul tubulos

- caliciul infudibuliform

- caliciul combanulat

- caliciul urceolat

- caliciul globulos

  et497e5574ztte

Corola – este cel de-al doilea \nveli[ al periantului alc`tuit

din petale.

  et497e5574ztte

Dup` raportul de concre[tere dintre petale, corola pote fi:

- corol` gamopital`

- corol` dialipetal`

  et497e5574ztte

Dup` simetrie, corola poate fi:

- actinorf`

- zigomorf`

- asimetric`

  et497e5574ztte

|n final se poate spune c` floarea este un organ de reproducere \n care are loc procesul biologic, ce duce, \n final, la formarea noului germen de \nmul]ire – s`m#n]a – protejat` de fruct.