Cheile Turzii referat






                                                            Cheile Turzii                     

                                                                                                      

                                                                                   

                

Privind din gara Feldioara spre Cluj-Napoca, iti pare in fata dunga prelunga a ultimului val al Muntilor Apuseni. Intr-un loc este intrerupt. Aici se afla Cheile Turzii. Uriasa crapatura din pieptul muntilor poate fi vazuta si daca strabati soseaua Turda -  Razboieni.

                 Daca din departate cheile iti sugereaza ceva din maretia lor, din apropiere ramai adanc impresionat de maiestrita plasmuire a naturii. Cand soarele diminetii izbeste pragul de piatra a cheilor, despica aparte cu tot farmecul calcarului nud, invaluit intr-un abur trandafiriu.

                 Ca sa ajungi la chei pornesti din Turda, cale de vreo 8 Km. Drumul trece pe langa cariera de alabastru, ori pe langa ogoarele satenilor din comuna Mihai Viteazu. Nu se zareste inca nimic din vestitele chei. Te atrage, in schimb, panorama larga a vaii Ariesului, care face aici o cotitura inainte de a se uni cu Muresul. Ajuns inca pe culme, nu-ti vine a crede ochilor: in fata se iveste brusc intrarea in cheile Turzii. Pare un decor aranjat cu grija dupa o cortina, ce se ridica de-abia acum. Nu ai fi putut banui frumusetea locului, deprins doar cu peisajul oarecum montan de pana aici. Dintr-o fundatura rasare o padurice, iar prin padurice isi face loc apa Hasdatului, paraul care a despicat aici valul de piatra al Apusenilor, creand acest minunat monument al naturii.

                 Intrarea in chei este salbatica. Stancaria de cetate ruinata te atrage din ambele parti. Bolovani cu marimi diverse, claditi uni peste altii, stanci plesuve ca niste colti macinati de vreme, ici-acolo cate o grota, dau impresia unui peisaj din alta lume. Jos, pe fundul vaii, alearga sprinten paraul. Cheile, nu mai lungi de 3 Km, au pereti albi , pe alocuri cu inaltimi de 300 m, goi, naruiti, cand apropiati de nu lasa sa se vada decat o fasie din sineala cerului, cand mai departati. Rar, cate un arbore invinge stanca si-si prinde radacinile in inima de calcar a muntelui. Plantele marunte, de tot felul, apar si ele prin locurile unde platosa de piatra s-a acoperit cu humus.

                 Odinioara Cheile Turzii au fost locuite. Omul primitiv si-a asezat aici salasuri. Pestera Morarilor, Pestera Clastur ascund nenumarate urme ale civilizatii omului primitiv. Romani au cunoscut si ei aceste chei, deoarece exploatau piatra de constructie in apropierea intrarii lor. Pestera Cateaua mica si Cateaua mare, tortificate prin zidire, au slujit populatiei drept refugiu in timpul migratiei tatarilor.





                 In afara valorii arheologice, Cheile Turzii prezinta si un deosebit interes stiintific pentru botanisti si zoologi. Principalul punct de atractie il constituie cele 997 specii floristice, in care sunt incluse aproape o treime din plantele Romaniei. Dintre toate acestea doua ies din comun: este vorba de „ ceapa ciorii din chei” si de „ mararul pasaresc”. Prima „ceapa ciorii din chei” este o specie de usturoi cu tulpina viguroasa, cu flori galbene si frunze asezate oblic fata de tulpina. Creste printre coltii de piatra, dar mai ales pe braul unei stanci de mare inaltime. Localnici il cauta, fiind comestibil si inzestrat cu o aroma deosebita.

                 Pentru botanisti usturoiul salbatic a constituit inca o enigma, lamurita abia de curand. Planta nu mai este intalnita in lume decat in Turkestan, la circa 2500 Km de Cheile Turzii. Supravietuirea ei aici, se datoreaza, probabil conditiilor de clima si sol identice cu acele existente in perioada glaciara in stepele iraniene, locul de bastina al plantei, dupa unele ipoteze.

                 Cea de-a doua planta „ mararul pasaresc” este o umbelifera inalta de vreo 2 m. Creste numai pe stancile ce privesc spre orasul Turda. Mai pateu fin intalnita si in Ungaria si in regiunea colinara a bazinului Dunarea. Existenta ei in chei se explica, de asemenea, prin identitatea conditiilor pedo-climatice cu cele din vechiul bazin panonic. Alaturi de flora, pasarile rare alcatuiesc un adevarat muzeu ornitologic, format din: fluturasul-de-stanca, pasari de prada etc. NU lipsesc nici animalele mari: lupul, caprioara si vulpea. Caracteristic acestui coltisor de tara este fluturele „ Phybalopterix” , intalnit doar in Muntii Ural si in imprejurimile orasului Rijeka ( Iugoslavia).

                 Toate aceste valoroase monumente ale naturii sunt astazi ocrotite, prin crearea Rezervatie Cheile Turzii.                           










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani