Logo referatele carte



Dunarea si bratele ei - fauna Deltei, pestii din Delta, vegetatie



                                                      

                           INFORMATII GENERALE ('Tara de dincolo de neguri')

        Suprafata totala a Deltei Dunarii este de 4152 km2 din care 3446 km2 (82%) se gaseste pe teritoriul Romaniei. Ca marime este a doua in Europa dupa delta fluviului Volga, si a douazeci si treia din lume.

GENEZA

       Cel mai tanar pamant al Romaniei, asa cum este cunoscut din manualele de geografie, Delta Dunarii potrivit oamenilor de stiinta, s-a format intr-un golf al Marii Negre incepand din Pleistocenul superior. In aceasta etapa s-a schitat un cordon litoral numit 'cordon initial', care s-a apreciat ca a inceput in partea centrala cu circa 11 000 ani i.e.n.(N. Panin 1983, N. Mihailescu 1989). Formarea acestui cordon initial, ce corespunde axului central al aliniamentului de grinduri Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol a inchis golful, transformandu-l intr-un liman.
        Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate; Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel mai tanar Chilia (cel din nord).
        Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate sublinia ca in formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200 - 300 ani in care delta este in retragere, ca urmare a ridicarii nivelului marin si deci a unor faze de transgresiune ale Marii Negre, asa cum se intampla de cel putin 100 de ani incoace. Datorita acestor fenomene, la care se asociaza si scaderea volumului de aluviuni adus de Dunare, delta inregistreaza in prezent cresteri numai in fata gurilor de varsare (in delta secundara a Chiliei 40-80 m/an si a bratului Sfantu Gheorghe), iar intre acestea se observa retragerea tarmului, vizibil de la an la altul (rata medie de 3.7 m/an iar in dreptul Lacului Rosu 17.5 m/an).

       DUNAREA SI BRATELE EI ('Dunare, Dunare, / Drum fara pulbere')

        'Le roi des fleuves de l'Europe' in opinia lui Napoleon Bonaparte, 'Danubius' pentru romani, 'Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul ' (Herodot din Halicarnas in Istorii 484-425 i.H.), Dunarea isi are izvoarele in Donaueschingen - Muntii Padurea Neagra (Germania) si masoara 2860 km  pana la Marea Neagra (anticul Pontus Euxinus), in apropierea careia se ramifica in trei brate. Acolo unde se produce prima bifurcatie a bratelor, debitul mediu al fluviului este de cca 6 300 de metri cubi pe secunda. Al doilea fluviu al Europei (dupa Volga) si al douazeci si saselea din lume, are peste 800.000 de kilometri patrati dimensiunea bazinului populat de circa 80.000.000 de locuitori din opt tari.
  Chilia, cu multe ramificatii si ostrove , este cel mai tanar si mai lung (120 km) si mai viguros prin faptul ca tranporta cea mai mare parte de apa si aluviuni (58%). In evolutia sa a format cateva delte secundare; prima in depresiune Pardina, a doua dupa localitatea Chilia Veche si a treia, in desfasurare, dupa Periprava. Pe acest brat se practica navigatia fluviala, porturile mai importante fiind Ismail si Valcov (Ucraina).
  Sulina a fost preferat in urma studiilor Comisiei Europene a Dunarii (1856) pentru navigatia maritima, fapt ce a dus la corectarea unor meandre si adancirea albiei in intervalul 1862 - 1902. Ca urmare lungimea s-a redus de la 92 la 63.7 km iar volumul de apa si aluviuni scurs a crescut de la 7-8% la 18.8% (in prezent) in defavoarea bratului Chilia care transporta inainte 70%. Orasul Sulina ca port de intrare a vaselor maritime a avut variatii in dezvoltarea sa economica. Datorita aluviunilor depuse la gura bratului s-a realizat un canal care inainteaza treptat in mare (in prezent are 10 km) pentru protejarea navigatiei.
  Sfantu Gheorghe, cel mai sudic si mai vechi brat cu o lungime de 108.2 km, a suferit si el in ultimii ani modificari prin rectificarea meandrelor in numar de sase, scurtandu-se la 69.7 km. Volumul de apa si aluviuni care se scurge pe acest brat este 23.2%. Inainte de varsare, din bratul Sfantu Gheorghe se desprinde un alt brat, pe partea dreapta, care la randul lui se bifurca in Garla de Mijloc si Garla Turceasca. Ambele debuseaza intr-un golf numit Meleaua Sfantu Gheorghe rezultat din aparitia (1897) si dezvoltarea insulelor Sacalin (care au in prezent 19 km lungime). Pe malul stang al Garlei Turceasca a existat pana in 1978, cand a ars, constructia din lemn a Farului turcesc datand din 1862.

                      FAUNA DELTEI DUNARII

PESTI

In cele peste 20 - 25 de Km patrati de locuri si canale din Delta, traiesc peste 110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei.  50% din productia de peste de apa dulce a intregii tarii se obtine din Delta Dunarii.

STIUCA (esox lucius)
            Rapitorul numarul unu, stiuca in ciuda ferocitati pe care o cunoaste marea majoritate a oamenilor este totusi un peste foarte util, caci asigura selectia vanand pestii bolnavi sau raniti, de unde si faptul ca i se mai spune si sanitarul baltilor.
            Stiuca are o dezvoltare rapida; larva de stiuca avand o lungime de 5-6 mm si atinge dupa numai trei saptamani 15 mm, iar pana la sfarsitul luni mai, cand alti pesti isi depun icrele, puietul de stiuca este destul de mare pentru a se hrani cu larvele acestora. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg. Perioada de reproducere incepe dupa topirea gheturilor, adica din februarie-martie si tine pana in aprilie.
            Cei peste 700 de dinti foarte ascutiti ai stiucii sunt schimbati perioadic (in fiecare luna!), de aceea este nevoie de o struna metalica pentru a inlatura surprizele neplacute prin taierea firului. Dintii cad in perioada cu luna noua, iar pe luna plina stiuca da dovada de maxima agresivitate.
            Temperatura optima de hranire pentru stiuca este de 17-180C.
            Stiuca se prinde cel mai bine la lingura oscilanta, dar merge si la lingura  rotativa, vobler, twister si nu in ultimul rand la peste viu.
              Exista opt specii ale familiei Esox dintre care sase se gasesc in America de Nord: Esox Masquinongy, Esox Masquinongy Masquinony, Esox Masquinonqy Ohiensis (specie ce atinge 2,5 m lungine si 50 de kg), Esox Americanus, Esox Vermiculatus (greutatea medie pentru aceasta specie fiind de 100 g), Esox Reichertie, Esox Lucius.

 SOMNUL (silurus glanis)
            Somnul este cel mai mare peste care traieste in apale dulci din Romania, putand ajunge si la peste 100 de kg (recordul mondial de somn prins la undita este de 157 kg si 2,5 m si apartine italianului Armando Frizziero, captura realizata pe Lago di Paese , de langa Martellago, localitatea aflata langa Venetia).
            Este un peste cenusiu ce are corpul neacoperit de solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus.Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte care il ajuta la pipait. Mirosul este bine dezvoltat, urmare a adaptarii la viata in apa adanca cu fund malos, compensand vederea slaba.
            Somnul se pescuieste in locurile adanci, sub malurile abrupte, trunchiuri scufundate, in cuptoare sapate de apa. Hrana preferata este tiparul, ramele, broscutele, crustaceele, pesti. Se prinde bine insa si la lingura si vobler.
 
 

PASARI

            Delta Dunarii supanumita si 'Paradisul Pasarilor' este vizitata de peste 300 de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc). 176 de specii sunt clocitoare, 103 neclocitoare; dintre clocitoare 44 sunt sedentare si 133 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna. Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe:

  • mediteranean;
  • europen;
  • siberian;
  • mongolian;
  • chinez;
  • arctic;

10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca 'monumente ale naturii', deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajul:

  • albe : pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare;
  • policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.

Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului

ECOSISTEMELE DELTEI

    In interiorul Deltei se gasesc peste 32 de tipuri de ecosisteme dintre care cele mai importante sunt:

  • ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle;
  • ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale impotmolite si unele garle;
  • ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului);
    • stufarisurile inconjoara lacurile pe care cu timpul le invadeaza;
    • un loc aparte in ecosistem il ocupa formatiunea de PLAUR, care este un amestec de radacini, de stuf, ierburi, resturi organice si sol, de obicei plutitor.

Cea mai larga dezvoltare a plaurului se gaseste in complexul lacustru Rosu-Puiu-Lumina.


Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume insumand 1560 km2.

In imagine este surprins un plaur plutitor de dimensiuni mici aflat in bataia vantului, navigand la intamplare. Acest ochi de apa s-a format in Lacul Lumina in urma aglomerarii mai multor plauri adusi de vant. Dupa cateva saptamani malul din fundal care pare in imagine foarte puternic s-a desfacut, plaurii fiind impinsi de vant si de curenti apei in alte colturi ale lacului. Aceasta dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale, naviagatia devenind foarte anevoiasa.

  • ecosistemul grindurilor: grinduri marine (au o pozitie aproape perpendiculara pe bratele Dunarii, 27 000 ha 8%) si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 20 000 ha, 6%);
  • incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatorii piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.

Afintit de Soare pe Dunele de nisip din Caraorman.


Dunele de nisip foarte fin cu inaltimi de pana la 10 m dau senzatia de desert.


Primavara impresioneaza verdele crud al naturii, apa foarte limpede de un albastru intens


si pasarile, unele venite la cuibarit, altele doar in tranzit!!


Nufarul Galben.


Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani