Protectii galvanice impotriva coroziunii - cuprare referat






 

Protectii galvanice impotriva coroziunii – cuprarea:

 

·       Procesele chimice la electroliza:

 

Electroliza este procesul de descompunere permanenta a unei substante sub actiunea curentului electric. Transformarile chimice care se produc in timpul electrolizei, pot fi foarte fregvente, in functie de natura si starea electrolitului, de natura solventului, de natura materialului din care se confectioneaza electrodele si de prezenta altor substante in solutia sau topitura electrolitului.

Electroliza se efectueaza intr-un sistem numit celula de elctroliza, care se prezinta in figura 1 si se compune din urmatoarele:

-        O cuva de sticla, sau din alt material adecvat C1 de dimensiuni potrivite, in care se pune solutia sau topitura electrolitului E;

-        Doua bucati metalice a si k, legate la o sursa exterioara de curent continuu B;

-        Un ampermetru A;

-        Un voltmetru V;

-        Un interupator I;

-        Un reostat R;

La  baza oricarei electrolize se afla un proces de oxidoreducere care incepe odata cu inchiderea circuitului si consta din orientarea si deplasarea ionilor spre cele doua bucati metalice, in functie de sarcina lor, de polaritatea placilor de metal. Prin placa cu potentialul pozitiv a care se numeste anoda, se vor deplasa ionii cu sarcina negativa, iar anionii spre placa cu potential negativ k, numita catoda. Pe catoda exista un exces de electroni care determina descarcarea ionilor pozitivi, fiind in acest fel reducatoare.

Aceste procese, care se petrec cu schimb de electroni, se numesc procese primare si sunt procese de oxidoreducere. In general electroliza nu ramane la forma sa primara. Ea este insotita de cele mai multe ori de procese secundare, ca rezultat al diferitelor reactii ce au loc in jurul electrodelor intre produsele de elctroliza, electrolit si solvent, etc.

Exemplificand pentru cazul electrolitului unei solutii concentrate de acid clorhidric folosind electroda de platina, care nu reactioneaza cu produsii electrolizei, la electrode vor avea loc urmatoarele procese:

La catoda (-):    ( proces primar );

                                ( proces secundar );

La anoda (+):   ( proces primar );

                               ( proces secundar );

          Daca se pune electrolizei o solutie de sulfat de cupru  folosind electroda de cupru, reactiile care au loc la acestea sunt urmatoarele in cazul cuprarii:

La catoda (-):  ( se depune ).

La anoda (+):   ( anoda se dizolva ).

·       Legile cantitative ale electrolizei:

Studiind relatia dintre cantitatea de electricitate care pleaca printr-un electrolit si cantitatea de substanta transformata intr-un interval de timp bine precizat, M. Faraday, descopera intre anii 1882 – 1933, “Legile fundamentale ale electrolizei”, care se enunta astfel:

1.    Cantitatile de substanta transformate la electrode in timpul electrolizei sunt proportionale cu cantitatea de electricitate trecuta prin solutia sau topitura de electrolit.

2.    La trecerea aceleiasi cantitati de electricitate prin solutiile sau topiturile diversilor electroliti, cantitatile fiecaruia dintre substantele transformate la electrode sunt proportionale cu echivalentii lor chimici, pentru depunerea unui echivalent-gram de substanta fiind nevoie de 96,496 coulombi.

Prin urmare, pentru transformarea unui echivalent-gram de substanta la electrode, prin electrolit trebuie sa treaca un curent de 1 amper timp de 26,8 ore, un curent de 2 amperi timp de 13,4 ore, un curent de 26,8 amperi timp de o ora, etc.

In care:

-        m = masa de substanta rezultata la electroliza;

-        A = masa atomica a elementului care se separa;

-        Z = valenta elementului separat;

-        I = intensitatea curentului electric;

-        t = timpul cat dureaza electroliza (secunde);

-        F = numarul lui Faraday

·       Modul de lucru:

Pentru verificarea experimentala a legilor lui Faraday se supune electrolizei (montajul prezent in figura 1), o solutie de  cu ambele electrode de cupru.

Se calculeaza masa teoretica de cupru depusa la catoda pentru I=0,1A si 0,2A; t=15min si se determina randamentul de curent.





          Se detasaza catoda de pe suportul ei si se curata cu hartie de smirghel, se spala cu apa distilata si cu alcool, dupa care se usuca etuva la 80o C. Dupa uscare si racire ea este cantarita la balanta analitica. Se asaza usor catoda pe suportul ei, se umple celula de sticla cu solutie avand compozitia: , , .

          Dupa trecerea timpului de 15 minute, se intrerupe functionarea celulei electrolitice. Se scot electrodele din celula de sticla, se desprinde catoda de pe suportul ei, se spala cu apa distilata si alcool, se usuca si se cantareste din nou la balanta analitica. Diferenta dintre aceasta cantarire si cea initiala reprezinta masa de cupru depusa in urma electrolizei, constituind si stratul protector impotriva coroziunii, in cazul in care catodul este confectionat din fier.

          Rezultatele experimentale obtinute in urma determinarilor se trec intr-un tabel.

Nr. determ.

I

(A)

T

(secunde)

mt *g

mcalculat teoretic

mt *g

mcalculat practic

1.

0,1

900

0,029

30,1031

95,159

2.

0,2

900

0,029

30,7315

 E=2

         

                                                     

              

          I1=0,1 A

          I2=0,2 A

m1=30,1031

m2=30,1315

m2-m1=30,1315 - 30,1031 =0,0284

         









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani