Referate Meniu
Astronomie
Biologie
Chimie
Desen
Diverse
Drept
Economie
Engleza
Filozofie
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Marketing
Matematica
Medicina
Muzica
Psihologie
Romana
Romana1
Spaniola


 


referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre:

Electroliza si legile lui faraday

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

Electroliza [i legile lui Faraday

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

  dx432n7433pxxk 47432ndu33pxk6j

de Hosu Vlad

cls. a XII-a J

:n solu]iile de electroli]i, at=t timp c=t nu circul\ un curent electric, ionii electroli]ilor au mi[c\ri dezordonate asem\n\toare mi[c\rii moleculelor dizolvantului. Dac\, ;ns\, ;n electrolit se introduc doi electrozi conecta]i la polii unei baterii electrice sau la un acumulator, electrodul pozitiv [i cel negativ introdu[i ;n solu]ie exercit\ asupra ionilor de semn contrar for]e de atrac]ie sub influen]a c\rora mi[carea dezordonat\ a ionilor se transform\ ;ntr-o mi[care dirijat\.

De exemplu, clorura de cupru ;n solu]ie apoas\ se disociaz\ dup\ ecua]ia >

Cu Cl2 Cu2+ + 2Cl-

Sub ac]iunea c=mpului electric dintre electrozi, cationii Cu2+ se ;ndreapt\ spre catod pe care chiar ;l ating. :n contact cu catodul, ionii de cupru primesc c=te doi electroni din circuitul electric, sarcina lor electric\ fiind neutralizat\ (ionii se @descarc\#) [i atomii de cupru rezulta]i se depun pe electrod>

Cu2+ + 2e-= Cu0

:n acela[i mod ionii de clor sunt orienta]i spre anod unde pierd electronul lor, adic\ sarcina lor electric\ este neutralizat\ [i devin atomi. Atomii de clor rezulta]i se unesc form=nd moleculele de clor care se degaj\ sub form\ de gaz>

2Cl-=2Cl+ 2e-

Cl+ Cl=Cl2

Fenomenul de dirijare a ionilor spre electroliz\ sub ac]iunea curentului electric [i desc\rcarea lor se nume[te electroliz\ [i se efectueaz\ ;ntr-un aparat numit electrolizor sau voltametru.

:n prima etap\ a electrolizei se neutralizeaz\ ionii la cei doi electrozi. Ionii pozitivi (cationii) ;[i completeaz\ la catod num\rul de electroni iar ionii negativi (anionii) cedeaz\ anodului surplusul de electroni transform=ndu-se astfel ;n atomi neutri, respectiv grupe atomice neutre. Acestea sunt reac]ii primare ale electrolizei. Atomii neutri sau grupele de atomi din solu]ie care pot reac]iona ;ntre ei cu electrolitul sau cu electrozii dau reac]ii secundare.

Substan]ele rezultate prin electroliz\ apar numai la electrozi [i nu ;n spa]iul intermediar, ceea ce dovede[te c\ neutralitatea sarcinilor electrice pe care le poart\ ionii se face numai la electrozi.

Rezultatele electrolizei uneia [i aceleia[i solu]ii pot fi diferite ;n func]ie de electrozii folosi]i. :n cazul folosirii unor electrozi de platin\ sau c\rbune, schema electrolizei unei solu]ii apoase de acid sulfuric este urm\toarea>

H2SO4 2H+ + SO4- (ionii acidului sulfuric).

 

Pe de alt\ parte apa se disociaz\ [i ea (de[i ;ntr-o m\sur\ mai mic\)>

2H2O 2H+ + 2OH- (ionii apei)

 

La catod> 2H+ + 2e- 2H+ H2 (se descarc\ ionii de H+ ai

apei [i se degaj\ hidrogen molecular )

 

La anod> 2OH- - 2e- 2OH H2O + O< O + O O2

(se degaj\ oxigen molecular)

Ionii apei H+ [i OH- proveni]i prin disociere se descarc\ pe electrozi ;nainte de ionii SO42- la poten]iale mai mici< ionii restului acid SO42- nu sufer\ nici o schimbare, concentra]ia acidului sulfuric r\m=n=nd aceea[i. Desc\rcarea ionilor OH- ai apei are drept urmare disocierea altor molecule de ap\.

:n cazul electrozilor de plumb, aplic=nd electrozilor o diferen]\ de poten]ial, la catod se va degaja tot hidrogen, iar la anod ionii restului acid SO42- vor intra ;n reac]ie cu electrodul [i se va forma sulfat de plumb>

SO42- + Pb SO4Pb + 2e-

:ntre cantitatea de electricitate care trece printr-un electrolit [i cantitatea de substan]\ depus\ prin electroliz\ la electrozi exist\ anumite rela]ii cunoscute sub numele de legile lui Faraday, savantul care le-a stabilit pe baz\ experimental\ ;n anul 1836.

Prima lege> Cantitatea de substan]\ care se depune pe electrozi ;n timpul electrolizei este propor]ional\ cu cantitatea de electricitate care trece prin solu]ie, deci cu intensitatea curentului [i cu timpul c=t trece curentul prin electrolit. Dac\ se noteaz\ cu m cantitatea de substan]\ exprimat\ ;n miligrame, cu K echivalentul electrochimic, cu I intensitatea curentului exprimat\ ;n amperi [i cu t timpul exprimat ;n secunde, atunci cantitatea de substan]\ depus\ la catod se poate exprima prin urm\toarea formul\>

m = K I t = K Q

;n care > Q=I t este cantitatea de electricitate.

K= - echivalentul electrochimic.

 

Echivalentul electrochimic este cantitatea de substan]\ depus\ la electrod de cantitatea de electricitate de 1 coulomb (C) . Echivalentul electrochimic (K) se exprim\ ;n > sau . Exemple de echivalen]i electrochimici ale c=torva elemente>

Ag+ = 1,11800< Ni2+=0,30390

Cu2+= 0,32935< Al3+= 0,09316

 

A doua lege > c=nd aceea[i cantitate de electricitate trece prin diferi]i electroli]i, cantit\]ile de substan]e puse ;n libertate la electrozi sunt propor]ionale cu echivalen]ii lor chimici. Deci, echivalen]ii electrochimici sunt propor]ionali cu echivalen]ii chimici.

Deci, se poate scrie>

K = c E sau K = c

unde c este o constant\ a c\rei valoare stabilit\ prin m\sur\tori este 1,036 x 10-5, aproximativ C-1.

Reunind cele dou\ formule legile lui Faraday se pot exprima prin formula general\>

m= x x I x t (g)

Experimental, s-a dovedit c\ pentru a transporta [i a depune la electrozi un echivalent – gram din orice ion este necesar\ o cantitate de electricitate de 96500 C1 care se nume[te num\rul (constanta) lui Faraday [i se noteaz\ cu F. M\rimea F rezult\ prin ;mp\r]irea echivalentului chimic al substan]ei la echivalentul ei electrochimic (ambele exprimate ;n grame)>

(Ag) = 107,870 > 0,00118 = 96500 C

(Cu) = > 0,00032935 = 96500C

 

 

 

 

 

 

Bibliografie> Chimie [i probleme de chimie

I. Ri[avi, I. Ionescu