Logo referatele carte



loading...


Mercurul - proprietati fizice, chimice, biochimice







                           Mercurul, Hg

Mercurul este cunoscut din antichitate sub numele de hydrargirum, care inseamna argint lichid.

Raspandirea in natura.  Mercurul se gaseste citeodata in stare nativa printre crapaturile mineralelor de mercur din a caror descompunere provine.

            In stare combinata exista mai ales ca cinabru (sulfura de mercur, HgS), mai rar ca clorura sau iodura de mercur (I), selenura sau telulura de mercur (II), etc. Mercurul formeaza 10-4 % din atmosfera.

Preparare. Metoda clasica pentru prepararea mercurului consta in prajirea cinabrului in cuptor, la 600-700 C, in prezenta de aer, cand rezulta metalul si SO indice 2 (deoarece oxidul de mercur rezultat este nestabil din punct de vedere termic):

                         

       HgS + O2 ® Hg + SO2

urmata de racirea vaporilor de mercur in condensatoare de gresie racite cu apa.

Uneori, mai ales in cazul micilor exploatari, cinabrul se incalzeste in retorte la 600-700oC, fie cu var :

                  4HgS + 4CaO ® 4Hg + 3CaS + CaSO4

      fie cu strunjitura de fier :

      HgS  + Fe  ® Hg + FeS.

Mercurul brut este apoi supus unei purificari pentru indepartarea impuritatilor mecanice antrenate(praf, etc.), ceea ce se realizeaza prin filtrare, iar pentru eliminarea altor metale se supune unei distilari in vid.

Proprietati fizice. Mercurul este alb stralucitor ca argintul. In stare solida, are o structura hexagonala compacta, puternic distorsata ( fiecare atom este inconjurat de sase atomi la 0.300nm si de alti sase atomi la 0.347 nm).

            Mercurul este singurul metal lichid la temperatura obisnuita. Coeficientul de dilatare termica a mecurului este foarte mare.

            Avand tensiune superficiala foarte mare (480 dyn * cm-1), mercurul in stare pura e rostogoleste pe hartia alba fara sa lase urme. El este foarte greu. Conductibilitatea termoca a mercurului este redusa (la 0oC, este de 2,2% din aceea a argintului). Mercurul emite vapori monoatomici in spatii bine ventilate.

            Prin actiunea descarcarilor electrice in vapori de mercur rezulta o lumina bogata in radiatii ultraviolete.

Proprietati chimice. Mercurul are tensiunea de polarizare putin mai mare decat a argintului ; deci poate fi considerat ca facand parte dintre metalele pretioase. Nu se oxideaza in aer la temperatura obisnuita ; in aer umed se oxideaza lent, acoperindu-se cu o pelicula subtire de oxid de mercur, Hg2O, care se dizolva in parte in metal, facan-ul sa adere la peretii sticlei. Incalzit la 350oC, el el se oxideaza repede, formand HgO, de o culoarerosie, care insa, peste 4000C, se descompune in componente.

La temperatura obisnuita, mercurul este atacat puternic e halogeni cu care formeaza halogenuri, mai intai de tipul  Hg2X2 si apoi de tipul HgX2. De asemenea reactioneaza cu sulful, cand acesta este in pulbere fina, formand HgS. Nu se combina cu azotul, fosforul, carbonul, siliciul, si borul.

Mercurul nu reactioneaza cu acidul clorhidric sau acidul sulfuric diluati.

Acidul sulfuric concentrat ataca mercurul la cald:

2H2SO4 + 6 Hg ® HgSO4 + SO2 + 2H2O

Similar se comporta si acidul azotic diluat sau concentrat, la cald.Dupa cum mercurul sau acidul este in exces, se formeaza saruri de HgI sau de HgII :

                                8HNO3 + 6Hg ® 3Hg2(NO3)2 + 2NO + 2H2O;

                                8HNO3 + 3Hg ® 3Hg(NO3)2 + 2NO + 4H2O.

Mercurul este apreciat din solutia sarurilor sale de majoritatea metalelor, chiar de cupru.

            Proprietati biochimice. Mercurul lichid este otravitor, insa  in mai mica masura decat sarurile sale, solubile deoarece el se absoarbe greu in organism. Sarurile de mercur, in schimb, sunt foarte otravitoate so provaca repede moartea. Vaporii de mercur dau loc otraviri cornice, care se manifesta la inceput printr-o durere de cap, salivatie abundenta, atacarea gingiilor si mucoasa gurii, gust metelic in gura si tremuraturi nervoase.

            Intrebuintari. Mercurul este intrebuintat in unele cellule de electroliza drept catod de mercur, laextragerea aurului si argintului, in diferite intrumente si aparate de precizie ca: termometre, barometre, manometer, densiometre, pompe de vid inaintat, etc., la prepararea unor alifii medicinale, la prepararea fulminatului de mercur, a cinabrului, in lampile redresoare de curent alternativ, in lampile pentru raza  ultraviolete, la preparare de amalgame.

            Mercurul mai este folosit drept agent de racire in reactoarele cu plutoniu.                                                                    

Bibliografie :Edith Beral, Mihai Zapan

                       Chimie Anorganica

                       Editura Tehnica Bucuresti 1977

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani