Cauciucul natural este un compus macromolecular, natural cu formula molecular`: (C<sub>5</sub>H<sub>8</sub>)<sub>n</sub> [n care „n” variaz` [n limite largi ating@nd valori de ordinul 5000. Supus [nc`lzirii la circa 300<sup>0</sup>C, [n absen\a aerului formeaz` izoprenul dovedindu-se astfel c` este un polimer natural al iozprenului:

CH₃ CH₃ CH₃

I I I 28438bhc14pbg8m

-:- CH₂ – C = CH – CH₂ -:- CH₂ – C = CH – CH₂ - CH₂ – C = CH - CH₂ - ……..

Datorit` dublei leg`turi din unitatea structural` lan\ul macromolecular poliizoprenic se poate prezenta sub forma a doi izomeri geometrici: cis – trans, cauciucului natural corespunz@ndu-i izomerul cis:

H₃C H H₃C H

C = C CH₂ CH₂ C =C hb438b8214pbbg

H₂C CH₂ C = C CH₂ CH₂

CH₃ H

Cauciucul produs tehnic dintr-un compus macromolecular cu catene liniare, lungi, flexibile cu comportare de elsatomer. Se produc ]i se utilizeaz` numeroase tipuri de cauciucuri fiecare dintre ele prezent@nd anumite avantaje ]i deavantaje [n utiliz`ri specifice. Macromoleculele cauciucului se pot deplasa una fa\` de alta la temperaturi relativ ridicate sau/]i sub ac\iunea efectelor mecanice; Aceast` proprietate a cauciucului st` la baza tehnologiilor de executare a produselor pe baz` de cauciuc prin metode de formare. {ns`, ]i dup` r`cire cauciucurile pot p`stra capacitatea de curgere (spre deosebire de materialele plastice ]i fibrele) atunci c@nd asupra lor ac\ioneaz` for\e mecanice (for\a gravita\ional` poate fi suficient` [n unele cazuri), mai ales dac` efortul aplicat ac\ioneaz` timp [ndelungat; la temperaturi foarte sc`zute cauciucurile pot deveni casante, pierz@nd capacitatea de deformare [nalt elstic`. Pentru [ndep`rtarea curgerii este necesar ca [ntre diferitele catene s` se realizeze leg`turi suficient de puternice pentru a se forma o re\ea spa\ial` care s` [mpiedice alunecarea ireversibil` a macromoleculelor una fa\` de alta, [ntr-un domeniu larg de temperatur` care include ]i temperaturile de regim de utilizare. Reticularea macromoleculelor liniare st` la baza celei mai importante etape din tehnol.ogiile de prelucrare a cauziucului – vulcanizarea – conduc@nd la transformarea lor [n produse finite de cauciuc. Macromoleculele cauciucului legate [ntr-o re\ea unitar` (continu`) constituie un cauciuc vulcanizat care p`streaz` capacitatea de a suferi deform`ri reversibile mari. Cauciucurile se pot dizolva [n anumi\i solven\i ale]i corespunz`tor; cauciucurile vulcanizate, datorit` structurilor de re\ea tridimensional` nu se mai dizolv` dar se gonfleaz` sub ac\iunea acelora]i solven\i. {n economia mondial` se produc cca. 12 mil. tone din diverse tipuri de cauciuc, dintre care aprozimativ 2/3 revin cauciucurilor sintetice. Practic, [ntreaga cantitate de cauciuc se utilizeaz` sub form` de compozi\ii, mai ales compozi\ii vulcanizate pentru care cauciuclui este materia prim` de baz`, care confer` comportarea specific` de elastomer ]i face posibil un nr. foarte mare de utiliz`ri.

Sortimentul actual al produselor de cauciuc dep`]e]te 60 mii tipuri, din care ponderea cea mai mare (mai mult de 1/2) revine industriei anvelopelor.

Cauciucul sintetic reune]te grupul de elastomeri cu propriet`\i asem`n`toare cauciucului natural, ob\inu\i sintetic prin polimerizarea sau copolimerizarea anumitor monomeri.

Principalele tipuri de cauciucuri sintetice:

Monomerii folosi\i la ob\inerea diferi\ilor elstomeri sunt polimeriza\i (copolimeriza\i) de obicei [n emulsie; se ob\ine latex sintetic care este prelucrat ca ]i cel natural. Rezult` un cauciuc sintetic brut cu propriet`\i asem`n`toare calui natural ]i care se folose]te dup` vulcanizare.

{n \ara noastr` se fabric` la Combinatul Petrochimic Borze]ti cauciucul denumit comercial Carom 1500, prin copolimerizarea butadienei cu a- metilstiren.

Cercet`rile [ntreprinse [n ultimii ani [n cadrul Institutului Central de Cercet`ri Chimice au permis elaborarea ]i punerea la punct a unor tehnologii proprii de fabricare rentabil` a izoprenului (monomer) ]i de polimerizare a sa la un elastomer poliizoprenic, cu propriet`\i identice produsului natural. Cauciucul poliizoprenic se fabric` la Combinatele Petrrochimice de la Ploie]ti ]i Borze]ti.

Cauciucul natural ]i cel sintetic au o vast` gam` de utiliz`ri tehnice, textile, sanitare, casnice, etc, servind la fabricarea diferitelor produse, ca: anvelope aoto, curele ]i benzi de transmisie, garnituri de etan]are, tuburi, echipamente electroizolante, juc`rii ]i diferite obiecte de uz casnic.

Cauciucul Butadienic

Este produs de polimerizarea butadienei, con\in@nd, [n func\ie de sistemul de polarizare ]i condi\iile de lucru, propor\ii diferite de unit`\i cis – 1,4 (I), trans – 1,4 (II) ]i 1,2-vinil (III):

CH₂ CH₂ CH₂ CH - CH₂ – CH -

I

CH = CH CH CH₂ CH

II

CH₂

I II III

Se produce cauciuc stereoregulat (prin polimerizare cu catalizatori coordinativ ionici sau cu compu]i litiu-organici) ]i nestereoregulat (polimerizare radical` [n emulsie sau polimerizare [n mas` cu metal alcalin). {n 1932 a [nceput [n U.R.S.S. produc\ia industrial` a cauciucului dup` procedeul Lebedev (cu sodiu metalic). {n prezent, cea mai mare importan\` industrial` o au cauciucurile butadiene stereoregulate. {n afara cauciucurilor solide se produc oligomeri (cauciuc lichid) ]i latexuri sintetice. Polibutadiena stereoregulat` cu con\inut [nalt de unit`\i de vinil are propriet`\i termoplastice.

Structura ]i propriet`\ile cauciucului butadienic ob\inute cu diferite tipuri de catalizatori stereospecifici se deosebesc [n primul r@nd prin microstructur`, dar ]i prin alte caracteristici. Tipurile ob\inute cu catalizatori Ziegler-Natta con\in 87-98% unit`\i cis – 1,4, pe c@nd cu compu]i litiu-organici se ob\ine un cauciuc cu con\inut aproape egal de unit`\i cis- 1,4 ]i trans – 1,4.Microstructura cauciucului butadienic ob\inut prin polimerizare cu metale alcaline depinde de natura metalului utilizat.

Cauciucul butadienic ob\inut prin polimerizarea radical` [n emulsie con\ine 8-20% cis – 1,4, 56-75% unit`\i trans – 1,4, ]i 12-25% untit`\i 1,2. Masa molecular` ]i distribu\ia ei precum ]i ramificarea la cauciucul butadienic stereoregulat variaz` [n limite largi [n func\ie de sitemul ]i condi\iile de polimerizare: cu catalizatorii litiu-organici se ob\ine distribi\ia cea mai [ngust` ]i o ramificare redus`, pe c@nd cu catalizatorii de nichel-cobalt se ob\in distribu\iile cele mai largi ]i grade avansate de ramificare. La cauciucul butadienic polimerizat cu metal alcalim M<sub>n</sub> = (8,5….20)x10<sup>4</sup> ]i distribu\ia maselor moleculare este mai larg` dec@t [n cazul cauciucului stereoregulat.

Acetatul de izobutil la 20,5⁰C este solvent q pentru cauciucul butadienic cu con\inut [nalt de unit`\i cis. Propriet`\ile dielectrice arat` calit`\ile bune de izolator. Sub ac\iunea unor agen\i chimici (tioacizi, butadiensulfon`, etc), a radia\iei U.V. sau a radia\iei de [nalt` energie, cacuciucul sufer` o izomerie cis-trans. {n solu\ie, [n prezen\a catalizatorilor Ziegler-Natta solubili, cauciucul poate fi hidrogenat.

Polimerizarea [n solu\ie

Polimerizarea stereospecific` a butadienei se realizeaz` [n solu\ie (benzen, toluen, etc.); [n func\ie de solubilitatea sistemului catalutic; [n masa de reac\ie procesul poate decurge [n faz` omogen` sau heterogen`. Butadiena (99-99,6%) trebuie s` fie de puritate deosebit`, limitele superioare ale impurit`\ilor fiind (%masa): acetilene – 0,005, dimer –0,2 cilcopentadien` - 0,001, rezidiu – 0,1. At@t [n monomer c@t ]i [n solvent trebuie exclus` prezen\a oxigenului ]i diminuat c@t mai mult con\inutul compu]ilor oxigenului, sulfului ]i azotului, deoarece cantit`\i mici de compusi electronodonori pot afecta considerabil structura polimerului, pot [ncetini sau chiar opri polimerizarea. Procesul tehnologic poate fi discontinuu sau continuu:

{n vasul cu agitator 1 se prepar` solu\ia sau suspensia de catalizator; monomerul, solventul ]i solu\ia (dispersia) de catalizator se introduc [n bateria de polimerizare prev`zute cu agitare ]i r`cire eficient`. Polimerizarea se conduce la temperaturi [ntre 4 ]i 60⁰C, la o presiune p@n` la 1 Mpa, pe o durat` de 0,5 – 6 h, astfel [nc@t masa de reac\ie ajunge la o concentra\ie de 6 – 25% cauciuc butadienic. La ie]irea din faza de polimerizare, [n masa de reac\ie se introduce stoperul pentru dezactivarea sistemului catalitic ]i [ntreruperea polimeriz`rii ]i, trec@nd [n vasul de detent` 3, se recupereaz` butadiena ]i o parte din solvent. {n solu\ia concentrat` care iese se introduce stabilizatorul care trece la degazarea apoas` 5, unde se antreneaz` cu abur tot solventul, iar [n faza apoas` trece cea mai mare parte din componentele sistemului catalitic. Suspensia apoas` de cauciuc butadienic este separat` [n storc`torul cu melc 7, se spal`, se usuc` ]i se baloteaz`. {n unele variante tehnologice, separarea cauciucului se face cu aceton`, alcool, etc. Atunci c@nd se produce cauciucul butadienic extins cu ulei ]i/sau negru de fum, dup` faza de detent`, [n solu\ia de cauciuc se introduc plastifiantul ]i suspensia apoas` de negru de fum. Cu catalizator alfin, [n pentan la 30<sup>0</sup>C polimerizarea butadienei decurge extrem de rapid, ajung@nd la mase moleculare extrem de mari; introduc@nd un regulator se poate ob\ine un cauciuc butadienic cu masa mol. Cca. 22x10<sup>4</sup>. Procedeul se aplic` industrial pu\in, pentru fabricarea unor copolimeri ai butadienei cu stirenul ]i izoprenul.

Autor,

Chircu Marius Petre

Biobliografie:

Enciclopedia de chimie vol. II