Referate Meniu
Astronomie
Biologie
Chimie
Desen
Diverse
Drept
Economie
Engleza
Filozofie
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Marketing
Matematica
Medicina
Muzica
Psihologie
Romana
Romana1
Spaniola


 


referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre:

Produse alimentare care produc cancer - tumori canceroase, aditivii alimentari

Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase.

Dintre acestea sunt:
 

>>unele mase plastice cu care se ambaleaza alimentele
>>pesticidele - substante care se folosesc pentru combaterea daunatorilor in agricultura
>> ingrasamintele chimice, ca si adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales in combinatie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prajite sau sunt consumate impreuna cu bauturi carbo-gazoase
>>toxinele unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete
>>substantele care se formeaza in urma afumarii sau prajirii alimentelor si, in general, in alimentele incalzite peste 3500C. Astfel, consumarea carnii si a pestelui care au fost afumate reprezinta un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv
>> grasimile sau produsele din carne consumate in cantitati mari cresc riscul de aparitie a cancerului

Intrand intr-un supermarket, unei prietene i-a fost laudat un produs de catre vanzatoare:
"Stiti ce multa vitamina E are?"

 In primul rand, vitamina E nu poate fi administrata decat in cantitati limitate- altfel organismul se poate deregla.

 
 Dar "vitaminele" vanzatoarei nu erau altceva decat aditivii alimentari (notati in sistem international prin litera E urmata de un numar de trei cifre).
La aceasta ora, este stiut ca multi dintre aditivii alimentari(conservanti, emulgatori, coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semi-preparate, sunt cancerigeni.

Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam - chiar si din piata.
Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari cantitati de produse cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare. Mai mult decat atat, multe chimicale au fost considerate pana in prezent "nevinovate". Odata cu aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt descoperite acum ca fiind cancerigene.

 

Aditivii alimentari - in atentia organismelor internationale

„E“-urile ameninta sanatatea

In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente

Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera „E“ urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din „E“-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

Ce sunt „E“-urile?

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip „E“ pentru aditivii alimentari.

Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp „boala mileniului III“ impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot.

Alimentele-otrava 

Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.
Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.

Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului

Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat „margarina“, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensi-bilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.

Aspartamul - un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri

Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.

O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.

Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Supele concentrate si boala Alzheimer 

Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.

Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului

Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).

Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.

Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene.

„Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta“ 

In Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. Cercetatorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obtinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse traditional. 
Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, declara: „In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare“. Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E 103. „Era folosit in compozitia preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau cremwurstii se colora. Cu ajuto-rul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste «E»-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile UE“, spune Victoria Vargolici. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor.

Cercetatorii se pot insela 

Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu, cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: „Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana“. Avizul pentru „E“-uri este dat de specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foar-te nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica. „Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras“, spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator organis-mului: „Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca produsul ar de-veni foarte acru“. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sanatate Publica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie.

Cei mai periculosi aditivi

Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.
E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de „apus de soare“.

E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert.

E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune cancerigena. 

Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.

In Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat pericol pentru stomac. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca „E“-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand calitatea produsului, iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci este bine ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului.

 

Va prezentam in cele de mai jos, 113 aditivi considerati inofensivi la ora actuala:
 E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174, E175, E181, E201-203, E260, E262, E263, E290, E300, E301, E303, E304, E306-309, E322, E331-337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507, E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999, E1100, E1400-1450, E1510.

Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi, cu conditia ca ei sa fie extracte naturale - nu produsi de sinteza industriala:
E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigene
E140 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze
E160(a) - caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, in morcovi, cu efect antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare
E160(d) - licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza riscul de cancer
E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala
E162 - pigmentul rosu din sfecla
E170 - carbonat de calciu
E181 - acid tanic, gasit de obicei in ceai si in coaja de nuca
E260 - acid acetic, otetul
E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii
E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste in farmacii.
E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului.
E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se gaseste in farmacii
E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii
E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii
E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E542 - fosfati extrasi din oase
E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac)
E636 - maltol, gasit - de exemplu -, in maltul prajit

CE TREBUIE SA STIE ORICINE ?

Pe etichetele produselor alimentare romanesti se pot intalni urmatoarele inscriptionari : emulgatori, gelatina, stabilizatori, grasimi, spumanti, coloranti, antioxidanti, gelifianti, emulsifianti.

Atunci cand lecitina este extrasa din soia, lucrul acesta este specificat : lecitina(soia)

Aceste formulari sunt imprecise si in cele mai multe cazuri in spatele lor se ascund componenti si aditivi alimentari cu origine necurata.

Din cate se cunoaste pana acum, in magazinele evreesti si musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurata, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se stie daca acelasi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din Romania.

In tarile musulmane si in Israel, se foloseste gelatina bovina. In restul lumii se foloseste gelatina porcina.

CÂTEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE,

CU ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI NECURATI

Nota : Toate produsele alimentare ambalate contin aditivi care pot fi de origine biologica (animala sau vegetala), pot fi substante chimice obtinute prin sinteza chimica, sau pot fi agenti fizici (de exemplu radiatii ionizate).

Regula generala : controlati eticheta fiecarui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a sti ce fel de aditiv contine produsul feriti-va de aditivii din tabel !

Cateva exemple de produse alimentare

  • paine ambalata (specialitati)

  • fulgi de cereale

  • cornuri cu ciocolata

  • bomboane, ciocolata, napolitane, guma de mestecat

  • lapte praf, margarina, branza topita, inghetata, iaurturi, frisca animala si vegetala

  • toate produsele instant (cacao, etc.)

  • bauturi racoritoare.

ALIMENTE NEAMBALATE, FARA ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI NECURATI

  • paine alba care ramane pufoasa mai mult de 2 zile

  • specialitati de panificatie (cornuri, chifle, etc.)

  • paine neagra sau integrala cu seminte (de consistenta elastica)

  • toate produsele de patiserie

  • toate produsele de cofetarie

  • produse de tip „fast food” : paine, maioneza, branza topita

  • toata inghetata din comert

  • toata frisca din comert

Lista ramane deschisa...

 

E-uri extrem de periculoase :

- E 211 si E 330 (in sucuri)

- E 621 si E 622 (in condimentele sintetice)

- E 250 (in mezeluri)

- E 123 (bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite, creme de branza) – acesta este cel mai cancerigen

- E 110 (in dulciuri, prafuri de budinca)

- E 102 (dulciuri, budinci)

 

ADITIVI DE ORIGINE „NECURATA”

 

 

 

 

COD
ALTE NUME
RO
FUNCTIE
ORIGINE
OBSERVATII
E 120
Carmin
Carmin
C
Din corpul paduchelui Coccus cacti
Culoare rosie
E 322
 
Lecitina
Em
Ao
TF
St
Naturala, izolata din grasimile alimentare
Originea vegetala este specificata
E 442
Fosfatida de amoni
Sare de amoniu a acidului fosfatidic
Em
St
Din grasimi alimentare esterificate cu un ridicat continut in digliceride
Emulgator pentru ciocolate
E 470
(a, b)
Saruri ale acizilor grasi alimentari
 
Em
Sp
Din grasimi alimentare
Originea vegetala este specificata
E 471
Monogliceride, mono- si digliceride
MDG
Mono- si digliceride MDG
Em
TF
Sp
Din grasimi alimentare
Originea vegetala este specificata
E 472
(a-f)
Mono- si digliceride esterificate
Mono- si digliceride esterificate cu acid acetic, lactic, citric, tartric
Em
TF
Sp
Compusi ai E 471
Originea vegetala este specificata
E 473
E 474
 
Esteri ai acizilor grasi cu un zahar
Em
TF
Prelucrarea grasimilor alimentare
Originea vegetala este specificata
E 475
Triglycerin monostearat
Poligliceride (trigliceride)
Em
Prelucrarea grasimilor alimentare
Emulgator pentru panificatie
E 477
Mono-PG-mono-Stearat
 
Em
Prelucrarea grasimilor alimentare
Emulgator pentru panificatie
E 479
 
 
Em
Sp
Prelucrarea grasimilor alimentare
Emulgator pentru panificatie
E 482
Acidul stearic
 
TF
Prelucrarea grasimilor alimentare
Emulgator pentru panificatie
E 483
 
 
Em
TF
Prelucrarea grasimilor alimentare
Emulgator pentru panificatie
E 491
E 492
 
 
Em
Prelucrarea grasimilor alimentare
Esteri ai sorbitolului cu acidul stearic
E 570
Acizi grasi alimentari
Acizi grasi alimentari
Em
Sp