UNIVERSITATEA }TEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE }TIIN|E ECONOMICE }I ADMINISTRA|IE PUBLIC~

SPECIALITATEA CONTABILITATE }I INFORMATIC~ DE GESTIUNE

PROIECT LA STATISTIC~

SEMESTRUL I

COORDONATOR:

CONF. UNIV. DR.

ELISABETA R. RO}CA

47347fvr84lsp8u 47347fvr84lsp8u STUDENT:

47347fvr84lsp8u 47347fvr84lsp8u STAN TUDOR

ANUL II CIG FR

GRUPA 4

- SUCEAVA 2003 -

Metode de observare statistica

Evolu\ia activita\ii statistice a determinat conturarea mai multor metode de observare, care de regula se folosesc combinat sub indrumarea ]i controlul INS.

Existen\a mai multor metode de observare statistica prezentand particularita\i de con\inut ]i metodologie face posibila clasificarea lor in func\ie de mai multe criterii.

Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numarului de unita\i in procesul de observare. In func\ie de acesta intalnim observari totale ]i observari par\iale. Observarea totala presupune inregistrarea dupa criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare de la toate unita\ile colectivita\ii ]i, avand in vedere posibilita\ile de ob\inere a informa\iei, observarile totale sunt: recensamantul ]i rapoartele statistice.

Observarile par\iale presupun ca datele sa se ob\ina numai de la o parte a unita\ilor colectivita\ii, parte care poate sa fie reprezentativa sau nu in raport cu intreaga colectivitate, exemple de observari par\iale putand fi: sondajele statistice, anchetele, observarea par\ii principale, monografia statistica, dat fiind numarul mare de agen\i economici la care se manifesta fenomenul cercetat.

Un alt criteriu de clasificare are in vedere modul in care este caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se intalnesc observari statice ]i observari dinamice. Observarile statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul ]i structura unei colectivita\i statice delimitate ca volum ]i circumscrise in acelea]i condi\ii de timp, adica la un moment dat. Observarile dinamice au ca obiect inregistrarea unui proces ce evolueaza in timp. In acest caz trebuie sa se stabileasca timpul la care se refera datele ]i periodicitatea cu care se face inregistrarea. In cadrul observarilor statice se includ recensamintele ]i, in general, orice inventariere statistica indiferent de colectivitatea la care se refera, iar celelalte observari statistice totale sau par\iale, care inregistreaza fenomenele in continua lor transformare sunt observari cu caracter dinamic. De exemplu, ancheta generala in gospodarii - AIG - necesara caracterizarii statistice a calita\ii vie\ii, reprezinta o observare dinamica ca de altfel ]i rapoartele statistice transmise de agen\ii economici.

Dupa modul de organizare observarile statistice pot fi observari cu caracter permanent, deci in mod sistematic intra date statistice in sistemul informa\ional ]i observari speciale, care vin sa completeze pe cele permanente, organizandu-se de fiecare data cand este necesar. In general, observarile cu caracter permanent reprezinta principala "materie prima" a procesului de cercetare prin sistemul informa\ional statistic, in timp ce observarile speciale sunt organizate de catre institu\ia statisticii oficiale pentru largirea cadrului de interpretare ]i analiza al fenomenelor complexe existente in societate, dar au un rol in continua cre]tere in economia de pia\a.

Dupa timpul de efectuare se pot intalni observari curente, periodice ]i unice.

De re\inut ca in practica statistica aceste criterii se pot intrepatrunde. Alegerea celei mai potrivite metode de observare trebuie sa se faca in raport cu natura specifica a fenomenelor studiate, cu sursele de informa\ie de care dispunem ]i pot fi utilizate in func\ie de mijloacele de prelucrare a informa\iei de\inute, precum ]i de cantitatea de informa\ie existenta in bancile de date statistice.

Principalele metode de observare statistica sunt:

• recensamantul

• rapoartele statistice

• sondajul statistic

- ancheta statistica

• observarea par\ii principale

• monografia

Recensamantul este cea mai veche metoda de observare statistica. Ea a aparut inca din antichitate, cand avea caracter demografic ]i in general, reprezinta fotografierea fenomenelor la un moment dat. Deci, trebuie sa alegem un moment critic fa\a de care ne raportam atunci cand culegem datele. Recensamintele popula\iei prezinta modelul general pentru observarile de acest tip, ele fiind opera\ii de mare amploare cu durata de pregatire de 1-2 ani. La organizarea unui recensamant se \ine seama de experien\a na\ionala ]i interna\ionala in acest domeniu concretizate in special in nomenclatoarele care vor fi utilizate la prelucrarea datelor (Nomenclatorul unita\ilor administrativ-teritoriale din Romania, Nomenclatorul institu\iilor de inva\amant etc.) ]i la prezentarea structurala a informa\iei care sa permita alinierea statisticii na\ionale la teoria ]i practica existenta in \arile avansate.

Recensamintele reprezinta observari cu caracter periodic; periodicitatea recunoscuta pe plan na\ional ]i interna\ional fiind de 5-10 ani. La alcatuirea programului observarii trebuie sa se \ina seama de scopul recensamantului. In acela]i timp, pentru a putea surprinde muta\iile de structura, trebuie sa asiguram comparabilitatea datelor pe plan na\ional ]i interna\ional. In acest scop, se elaboreaza un numar mare de nomenclatoare folosind intr-o mare masura recomandarile statisticii ONU. Pentru a asigura operativitatea culegerii datelor se folosesc recenzori ]i de alta specialitate decat cea statistica, ceea ce inseamna ca ei trebuie recruta\i ]i instrui\i astfel incat sa se aplice norme unitare pe intreg teritoriul. Teritoriul se imparte in circumscrip\ii ]i sectoare de recensamant, care trebuie sa permita combinarea prelucrarii centralizate cu cea descentralizata. Pentru buna reu]ita a recensamantului se organizeaza un recensamant de proba cu care ocazie se verifica daca normele pe un recenzor sunt bine stabilite ]i in timpul preconizat se poate ob\ine intreaga cantitate de informa\ie.

Prin analogie se pot folosi recensaminte ]i in alte domenii, ca de exemplu:

• recensamantul popula\iei de varsta ]colara;

• recensamantul animalelor;

• recensamantul re\elei comerciale;

• inventarierea statistica a stocului de marfuri

Rapoartele statistice sunt specifice sistemelor informa\ionale in cadrul carora sunt cuprinse, cu obliga\ii permanente de informare, agen\ii economici publici ]i priva\i. Ele se realizeaza in concordan\a cu prevederile legii statisticii statului de drept. Acestea cuprind principalii indicatori cu caracter economic, social, cultural, juridic, de sanatate ]i inva\amant. Unitatea odata inclusa in sistemul informa\ional este obligata de lege sa transmita integral informa\ia ceruta prin formularele tipizate specifice fiecarei activita\i, la termenele fixate.

In consecin\a trebuie sa existe un nomenclator de rapoarte statistice in care sunt trecute toate formularele obligatorii, simbolurile acestora, beneficiarii de informa\ii, numarul de exemplare ]i con\inutul indicatorilor.

Valorificarea rezultatelor ob\inute prin aceasta metoda de observare se face in scopul informarii popula\iei, a guvernului ]i a organismelor interna\ionale la care \ara noastra este afiliata. Este evident faptul ca opinia publica intr-o economie de pia\a este din ce in ce mai mult interesata in legatura cu mersul activita\ii economice, a problemelor de investi\ii de capital, probleme privind pia\a muncii, probleme de management ]i marketing modern, care nu pot fi rezolvate decat printr-o statistica corecta ]i operativa.

Rapoartele statistice sunt observari pentru toate unita\ile cuprinse in sistemul informa\ional statistic, cu caracter permanent ]i surprind in acela]i timp atat problemele statice, cat ]i cele dinamice, numarul rapoartelor statistice ]i al indicatorilor la care se refera fiind mai mare pentru unita\ile economice ]i sociale din sectorul public. Totu]i informarea opiniei publice asupra economiei na\ionale trebuie sa cuprinda intregul sistem de rela\ii economice din \ara. Pentru unele aspecte privind activitatea din sectorul privat al economiei, se folosesc ]i surse complementare, in principal statistica fiscala care va ocupa un loc din ce in ce mai important in furnizarea datelor statistice sub forma de raportari statistice periodice ]i statistica vamala.

Din categoria surselor complementare fac parte documentele referitoare la rezultatele financiare ]i cele referitoare la patrimoniu: bilan\urile contabile, execu\ia bugetului de stat ]i de asigurari sociale, balan\a de pla\i, autoriza\iile de func\ionare, declara\iile fiscale, documentele de gestiune ]i administrative, cele privind taxa pe valoarea adaugata, situa\ia monetara, registrele agricole, registrele de eviden\a a popula\iei, eviden\a ]omerilor, registrul (repertoarul) agen\ilor de turism (realizat de Oficiul de Autorizare ]i Control din cadrul Autorita\ii Na\ionale pentru Turism) etc.

Sondajul statistic face parte din metodele de observare special organizate ]i cu caracter par\ial. Are ca scop sa inlocuiasca o observare totala de mare amploare sau care practic este imposibila. De exemplu, daca vrem sa studiem, calitatea produselor, durata medie de func\ionare a bunurilor, sa zicem a televizoarelor etc. nu este ra\ional sa se faca o observare totala. De asemenea, daca vrem sa studiem calitatea vie\ii recurgem la un sondaj pe baza de buget de familie in care sunt inregistrate veniturile pe surse ]i cheltuielile pe destina\ii. In acest caz eviden\iem pentru fiecare gen de cheltuiala, cantita\ile in expresie fizica ]i pre\urile. Pe baza informa\iilor oferite de ancheta integrata in gospodarii putem stabili un indice al costului vie\ii in care avem in vedere marfurile ]i serviciile care intra in consumul curent al popula\iei. 

Ancheta statistica este o metoda de observare par\iala cu deosebirea ca numai cu totul intamplator poate sa indeplineasca condi\ia de reprezentativitate. Ea se bazeaza pe completarea benevola a chestionarelor, ceea ce inseamna ca pe baza rezultatelor ei putem aprecia unele tendin\e generale fara sa putem face o estimare riguroasa a parametrilor colectivita\ii totale. De exemplu, cererea de bunuri de consum se poate studia fie prin sondaje statistice reprezentative, deci prin metoda selectiva, fie prin anchete statistice. In primul caz e]antionul se stabile]te prin aplicarea unei scheme probabilistice alegand unita\ile care vor forma e]antionul astfel incat sa reprezinte toate straturile popula\iei intr-o propor\ie corespunzatoare. Putem folosi pentru studiul cererii de marfuri ]i o ancheta statistica efectuata la pavilioanele de mostre. In acest caz sunt ruga\i vizitatorii sa completeze chestionarele. In cel de-al doilea caz evident ca datele sunt numai orientative deoarece se constata ca structura celor care completeaza chestionarele prezinta abateri semnificative de la structura popula\iei totale.

Ancheta statistica se poate organiza ]i pentru cunoa]terea p`rerii consumatorilor referitor la un anumit produs lansat pe pia\` sau produse expuse in perimetrul unit`\ilor comerciale sau al expozi\iilor, p`rerea cump`r`torilor privind activitatea unit`\ilor comerciale (orarul de func\ionare, aprovizionare, locul de cump`rare, calitatea serviciilor), determinarea motivelor care influen\eaz` cererea etc. Culegerea datelor se face prin chestionare sau prin autoinregistrare, iar unitatea de observare este persoana sau cump`r`torul.

Frecvent cele doua metode de observare se folosesc in cercetarile cu caracter sociologic ]i in sondajele de opinie publica.

In toate \`rile cu economie de pia\` exist` institu\ii specializate in sondaje, ca ]i o metodologie extrem de bogat` cu privire la organizarea anchetelor statistice, intocmirea chestionarelor, efectuarea interviurilor, calculul indicatorilor ]i estimarea erorilor. In aceste economii se folosesc frecvent estim`rile ob\inute prin aceste metode par\iale, nu numai pentru domeniul social, ci ]i pentru domeniul economic.

Observarea par\ii principale se folose]te atunci cand se studiaza o colectivitate care prezinta varia\ii calitative substan\iale de la o grupa la alta, astfel incat unele grupe au o influen\a hotaratoare la formarea indicatorilor pe intreaga colectivitate, iar altele au o influen\a nesemnificativa. In consecin\a in cadrul unei colectivita\i pot fi preponderente anumite grupe ]i in acest caz este suficient sa se supuna observarii numai partea principala a colectivita\ii ]i, cu anumite rezerve; sa se caracterizeze intregul ansamblu.

Datele culese prin metoda observarii par\ii principale nu au caracter reprezentativ, dar pot da o informa\ie orientativa asupra tendin\elor ce se manifesta la nivelul intregului.

Monografia este o observare par\iala care se realizeaza la o unitate complexa sau pentru o problema care intereseaza. De exemplu, se poate intocmi monografia unui ora], municipiu, intreprindere. Este evident faptul ca in procesul de descentralizare ]i de privatizare specific \arii noastre se realizeaza monografii statistice la nivelul diferitelor intreprinderi in care sunt precizate date cu privire la:

- marimea ]i starea fizica a capitalului fix;

- gradul de eficien\a a investi\iilor ]i de recuperare a acestora;

- sistemul de normare ]i de calcul a costurilor;

- gradul de rentabilitate;

- marimea ]i structura for\ei de munca ]i calificarea acesteia.

Rezulta ca o monografie statistica inseamna o caracterizare completa a unita\ilor complexe studiate. Ea se realizeaza de catre o echipa mixta de speciali]ti care participa la toate trei etapele: observarea datelor, prelucrarea lor, analiza ]i interpretarea rezultatelor. Prin analogie se pot elabora monografii pe probleme. Astfel, pentru etapa actuala intereseaza o monografie a productivita\ii muncii, o monografie privind starea fizica a fondurilor fixe, nivelul lor de tehnicitate ]i gradul de competitivitate al produselor, o monografie privind consumurile de materii prime ]i energetice ]i procesele de valorificare a acestora ]i altele.

Aplicarea concreta a tuturor metodelor de observare statistica implica folosirea mod corespunzatoare a procedeele de culegere statistica a datelor care respecta in cea mai mare masura principiul autenticita\ii ]i anume: masurarea directa, interogarea, autoinregistrarea, prelucrarea din al\i purtatori de informa\ii.

Prelucrarea primar` ]i prezentarea datelor statistice

Studiu de caz

47347fvr84lsp8u

Pentru un e]antion de 40 de salaria\i s-au [nregistrat valorile caracteristicilor : sex , vechime [n munc` (ani [mplini\i) - x<sub>i</sub> ]i salariul net lunar - y<sub>i</sub> , dup` cum sunt prezentate [n Tabelul 1.

Tabelul 1