Sistemul solar - despre procesele de dezvoltare din sistemul solar referat






Despre procesele de dezvoltare din sistemul solar

            Relativ recent se mai considera ca procesele de dezvoltare a planetelor sunt extrem de lente ca ritm. Aceasta opinie era de fapt ecoul unor vechi reprezentari metafizice dupa care ”corpurile ceresti erau considerate ca persistand de la inceputul inceputurilor pe aceleasi orbite si aflandu-se in aceleasi stari”. Se acumuleaza totusi mai multe fapte care ne obliga sa recunoastem ca o asemenea parere este eronata

            Faptele, care ne permit sa intelegem istoria reala a sistemului solar, privesc deosebirile ce se pot observa intre starile elementelor constitutive, legaturile dintre diferitele lor elemente constitutive (aceste legaturi pot fi legaturi de dezvoltare), dar, in primul rand,tot felul de procese nestationare ce se observa.

            Marea cantitate de pulberi in atmosfera lui Venus, prezenta dioxidului de carbon in ea, in cantitati ce depasesc de sute de ori pe cele din atmosfera terestra, patura densa de noritoate acestea cer o explicatie. Pe suprafetele vizibile ale lui Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun s-a stabilit existenta unor temperaturi foarte joase (la Jupiter de circa –1380C); dar temperaturilr calculate in ipoteza ca aceste planete radiaza in spatiu tot atata caldura cata primesc de la Soare s-au dovedit a fi cu mult mai scazute (pentru Jupiter –1510C); se impune concluzia ca planetele gigante au surse proprii de caldura. Apoi, cand lipseste caldura proprie, la distanta de ordinul a 11 unitati astronomice, componenta gazoasa a planetelor poate exista numai sub forma de gheata. De o si mai mare insemnatate este faptul ca exista atmosfera pe Titan, triton si pe planetele Uranus si Neptun, ceea ce este posibil numai in cazul existentei unei temperaturi inalte pe suprafata acestor corpuri.

            Elementele constitutive ale complexului de corpuri mici vadesc o comunitate in privinta caracterului orbitelor, maselor, dimensiunilor si altor particularitati. Orbitele cometelor cu perioada scurta ale planetelor mici (asteroizilor) si roiurilor meteoritice sunt in multe cazuri foarte asemanatoare. Multe planete mici, asemenea cometelor cu perioada scurta, au orbita alungita (“excentrice”). Unele comete au, la randul lor, orbite apropiate de cele circulare. Roiurile meteoritice se misca pe orbite care coincid adesea cu orbita unei comete sau a alteiea. In privinta maselor si a dimensiunilor planetele mici, nucleele cometelor, meteoritii si materia meteorica formeaza un sir neintrerupt. In privinta proprietatilor fizice, cometele se deosebesc de meteoriti sau de planetele mici numai prin prezenta gazelor inghetate.

            Complexul de corpuri mici  este strans legat de corpurile planetare.Aceasta legatura se manifesta in cele mai diferite forme.

            In primul rand, orbitele corpurilor mici sunt legate adesea intr-un mod sau altul de orbitele planetelor mari, formandfamiliile”; in afara de acestea exista insa roiuri de corpuri meteorice cu perioada scurta, precum si cateva planete mici si comete care se misca in regiunea orbitei lui Mercur, a lui Venus si a Pamantultui. O serie de roiuri meteorice, de planete mici si comete pot fi direct considerate ca facand parte din corpul lui Venus.

            In al doilea rand, gazele capetelor si cozilor de comete reprezinta produse ale sublimarii si dezagregarii gheturilor de metan si amoniac care se afla in nucleele cometelor. Aceleasi molecule formeaza atmosfera planetelor gigante si a satelitilor lor. Studiul structurii si compozitiei chimice a meteoritilor pietrosi demonstreaza, dupa cum a stabilit academicianul A.N.Zavaritki, corespondenta lor apropiata cutufurile regiunilor vulcanice din scoarta terstra care se afla in adancimi, variind intre sute de metri si cativa km. Cu alte cuvinte, meteoritii sunt fragmente din scoarta corpurilor planetare.

            In complexul corpurilor mici se observa nemijlocit schimbari rapide care ne atesta tineretea si durata scurta a vietii elementelor lor constitutive.

            Faptul ca exista invelisuri si cozi gazoase ale cometelor ne atesta rapida lorepuizare”.

            Intr-adevar, daca calculam cantitatile de materie gazoasa pe care le pierd cometele intr-o singura perioada de revolutie, gasim valori cuprinse intre 108 g si1010 g. Aceste pierderi irecuperabile nu pot continua vreme cat de cat  indelungata. S.K.Vsehsveatski a alcatuit un catalog al marimilor absolute ale cometelor care caracterizeaza cantitatea totala de materie gazoasa din capul cometei. S-a vazutr ca marimile absolute ale cometelor cu perioada scurta descresc repede cu trecera timpului. Cometele devin tot mai putin stralucitoare de la o aparitie la alta, si dupa 10-20 aparitii luminozitatea lorslabeste de zeci si sute de ori. In afara de “epuizareatreptata a cometelor s-au observat cazuri de dezagregare directa a nucleelor de comete. Probabil ca numai in cazuri exceptionale cometa se poate observa ca atare timp de peste 50 de revolutii in jurul Soarelui; multe comete cu perioada scurta s-au observat numai cate o singura data. Varsta cometelor cu perioada scurta nu depaseste cateva zeci, cel mult cateva sute de ani.





            Produse de dezagregare asle cometelor pot fi nu numai gazul, ci si roiurile meteoritice si pulberea interplanetara. Roiurile meteorice sufera ca si cometele schimbari rapide. Numai roiurile cele mai mari se conserva mai mult de 100-1000 de ani. Roiurile batrane se secatuiesc, dar in locul lor apar altele noi. Care este cauza acestor schimbari? Roiurile meteorice se intind si se distrug sub actiunea perturbatiilor gravitationale din partea   planetelor mari si a fluxurilor corpusculare solare.Ele se istrug si sub actiunea coliziunilor reciproce intre particulele care le alcatuiesc. Cele mai mici firicele de pulbere suporta actiunea fortei de respingere, si anume actiunea presiunii razelor solare. Aceasta forta expulzeaza pur si simplu firisoarele marunte de pulbere din sistemul solar, iar asupra particulelor mai mari ea exercita o actiune de franare, obligandu-le “sa cadape Soare.

            Asadar, complexul de corpuri mici se modifica repede, aceste modificari avand loc in prezent in directia dezintegrari, dezagregarii, dispersiei. Materia meteorica din sistemul solar trebuie sa se comleteze neintrerupt, caci in caz contrar spatiul ar fi fost de multcuratit” de ea.

            Observatiile asupra suprafetelor planetelor ca Jupiter, Saturn si Uranus ne atesta existenta pe ele a unor procese active de proportii grandioase. Detaliile invelisului de nori ale lui Jupiter – petele intunecate si luminoase – se schimba repede, uneori in cateva ore sau in cateva zile. Pe Jupiter se formeaza adesea noi pete albe, benzile intunecate se impart brusc in lantisoare de formatiuni intunecate etc. Una dintre petele lui Jupiter este o sursa de puternice radiatii. Printr-o activitate deosebita se caracterizeaza sistemul lui Saturn. Pe suprafata acestei planete s-a observat in repetate randuri aparitii bruste de pete albe care se mentineau slabind in permanenta, uneori in decurs de cateva luni. Aceasta ne indica de-a dreptul existenta unor procese interne de o forta uriasa. S-au remarcat schimbari vizibile de o structura si o stralucire a diferitelor parti ale inelului care inconloara planeta Saturn. Inelul lui Saturn, in constitutia caruia intra fragmente meteoritice, gheata si gaze, evolueaza relativ repede apropiindu-se de suprafata planetei. Observatiile asupra inelului ne arata in prezent ca materia care il alcatuieste se completeaza neintrerupt. Existenta unui inel similar se banuieste si la Jupiter.

            Date interesante despre procesele care au loc pe suprafata Lunii au fost obtinute la sfarsitul anului 1958 de catre N.A.Kozirev care a observat eruptia vulcanica din craterul Alfons. Prin aceasta s-a obtinut un nou argument cu greutate in favoarea naturii vulcanice a reliefului Lunii.

               Noi  credem ca nici una dintre ipotezele emise privind  cosmogonia sistemului solar nu poate face abstractie de aceste fapte sau nu poate sa le atribuie un loc cu totul secundar.

 

 

 









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani