Sisteme de asolamente

Universitatea de Stiinte Agronomice si

     Medicina Veterinara - Bucuresti

       Departamentul de Studii pentru

              Invatamant la Distanta                                        Mocanu Anatolie Costin

                            Anul I

AGRICULTURA GENERALA

Sisteme de asolamente

           

Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole, intr-o exploratie agricola iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie.

Asolamentele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: dupa numarul de sole, dupa structura culturilor si locul lor in exploratie, dupa productia principala (culturi pentru boabe, furajere, tehnice, legumicole etc). Niciunul din criteriile prezentate mai sus nu este riguror, multe grupe de asolamente avand caractere comune. Consideram mai potrivita clasificarea care are la baza structura culturilor ca un criteriu principal. Din acest punct de vedere pot fi: asolamente pentru cultura mare (asolamente agricole), furajere, legumicole, mixte.

Asolamentele agricole: Sunt cele care cuprind plante din cultura mare. In functie de ponderea diferitelor plante sau grupe de plante, acestea pot fi: asolamente cu cereale paioase si prasitoare; cu prasitoare si cereale paioase; cu ierburi perene; cu sola saritoare amelioratoare etc.

Exemple de rotatii pentru cateva asolamente agricole in zona de sud a tarii:

Rotatie de 2 ani:

1.     cereale de toamna;

2.     prasitoare

Variatia cea mai folosita a acestei rotatii este:

1.     grau de toamna;

2.     porumb boabe.

Este cea mai simpla rotatie practica de mai multe gospodarii taranesti, cu numeroase dezavantaje, la care se adauga si faptul ca aceste doua plante au agenti fitopatogeni si daunatori comuni.

Rotatie de 3 ani:

1.     leguminoase + plante tehnice;

2.     cereale paioase;

3.     porumb boabe.

Rotatie de 4 ani:

1.     leguminoase pentru boabe;

2.     cereale paioase

3.     plante tehnice;

4.     porumb boabe.

Rotatie de 5 ani:

1.     leguminoase + plante furajere;

2.     cereale de toamna;

3.     cereale de toamna;

4.     porumb boabe + plante tehnice;

5.     proumb boabe + plante tehnice.

Asolamente furajere: Ponderea in structura culturilor sau chiar in totalitate o au plantele furajere. Se organizeaza in unitati agricole cu sector zootehnic dezvoltat. Exemplu de asolament pentru zona de sud a tarii cu plante furajere anuale:

1.     borceag cu secara;

2.     porumb siloz;

3.     secara masa verde;

4.     sfecla furajera.

Asolamente furajere sunt asolamentele care cuprind plante din grupe diferite de culturi, cum ar fi asomente cu culturi de camp si legumicole, al asolamentelor cu culturi de camp si furaje tc. Au o raspandire destul de mare, deoarece raspund unor cerinte economice permanente ale pietei. In cazul acestor asolamente, datorita diferentelor agrobiologice dintre plantele care se cultiva, precum si numarului mai mare de plante, este usurata gasirea de premergatoare mai potrivite fiecarei culturi, comparativ cu asolamentele specializate.

Exemplu  de rotatie de culturi pentru un astfel de asolament:

1.     leguminoase pentru boabe + plante tehnice;

2.     cereale de toamna;

3.     cereale de toamna (orz) cultura 1 + plante legumicole (cultura a 2-a);

4.     porumb boabe + porumb siloz.

Asolamente legumicole: Pentru realizarea unor astfel de asolamente trebuie avute in vedere cateva considerente:

Culturile legumicole, fiind mari consumatoare de apa, aceste asolamente se amplaseaza in apropierea surselor de apa;

Solurile cele mai potrivite sunt cele lutoase, luto-nisipoase, afanate, profunde;

Asolamentele legumicole sunt intensive si, in mod frecvent, cuprind culturi succesive;

Daca este posibil, asolamentele legumicole sa cuprinda in structura si plante perene chiar si numai ca sola saritoare;

Exemple de rotatie:

1.     tomate de toamna;

2.     ceapa + usturoi;

3.     morcov + pastarnac;

4.     varza de toamna.

In fiecare exploatatie agricola este obligatorie existenta unui registru al asolamentului care sa cuprinda: data si indicii de calitate ai lucrarilor solului; felul si dozele de ingrasaminte si pesticide aplicate; lucrarile de ingrijire. Acestea servesc la justificarea productiilor obtinute in fiecare an, la stabilirea cauzelor unor greseli, evitarea repetarilor, la unele modificari in tehnologie, in mod diferentiat pe sole si parcele.

Aceasta evidenta este importanta pentru toti cei care conduc un proces de productie, intrucat nu pot fi memorate toate datele cuprinse intr-un astfel de registru.