Dirigentie - Ce este si ce reprezinta bugetul de timp referat






Ce este si ce reprezinta bugetul de timp?

Bugetul de timp al nostru, ca de altfel al oricarui om, cuprinde trei mari secvente: timp de munca (de invatatura, in situatia voastra de elevi), timp pt. nevoi fiziologice, social – culturale si gospodaresti, timp liber. Ca sa stiti de cat timp dispuneti este nevoie sa tineti seama de nr. de ore zilnice, saptamanale si anuale de curs, de nr. de ore afectate pregatirii temelor si lectilor pt. ziua urmatoare, de orele destinate somnului, unor atributii stabilite in familie, drumul la scoala si acasa, timpul de masa si odihna, unele obligatii scolare si cele cerute de organizatie etc. Unii dintre voi fac greseala de a ingloba in timpul liber si orele impuse de buna pregatire a lectilor, iar altii de a socoti ziua intrega ca timp de lucru, si neorganizandu-si rational timpul de invatatura si odihna, nu reusesc sa-si creeze in bugetul lor de timp si ore de ragaz, ore libere. Nu incape nici o indoiala ca sunt gresite ambele pozitii: a dedica intregul timp invataturii, mai devreme sau mai tarziu se ajunge la oboseala si surmenaj si, dimpotriva, a socoti intregul timp de dupa orele de cursuri timp liber inseamna usurinta in aprecierea invataturii, cu repercusiunui dintre cele mai grave in pregatirea pt. viitoarea profesie si viata.

Organizarea rationala a timpului de munca si odihna

Pe buna dreptate va veti pune intrebarea: “Cum este mai bine sa va gospodariti timpul, spre a trage cat mai multe foloase pt. conturarea personalitatii, intra-alfel spus, cum sa va organizati rational intregul votru buget de timp?” Intr-adevar, utilizarea rationala a timpului presupune instalarea unui regim de viata si de munca sanatos, in care sa fie dozate rational activitatile dedicate studiului, odihnei, jocului, plimbarilor in aer liber, lecturii, vizionarii de filme, audieri emisiunilor de radio si televiziune, indeletnicirilor practice, artistice s.a. 17758uzf45ckq9g

Dar sa vedem cum s-ar contura programul unei zile obisnuite de lucru din cursul unei saptamani, dupa datele culese de noi dintr-o cercetare pe aceasta tema:

 

  1. timp de invatatura (ore de curs);

  2. timp pt. pregatirea lectilor si a temelor zilei urmatoare (studiu individual, meditatii la scoala);

  3. somn si odihna in cursul zilei; zk758u7145ckkq

  4. timp destinat unor trebuinte personale;

  5. timp liber;

  6. alte ocupatii (drumul spre scoala si inapoi, unele activitati neprevazute).

 

Studiul individual si pregatirea temelor acasa

Cum va gospodariti timpul destinat pregatirii temelor pt. ziua urmatoare? Cand si cum incepeti pregatirea temelor? Cu ce obiecte sa incepeti pregatirea: cu cele mai grele, ce presupun un consum mai mare de energie nervoasa, o stare psihica mai incordata sau cu acele discipline ale caror informatii se retin mai usor, uneori prin memorizare? Sigur ca in dramuirea timpului din aceasta perioada de munca intensa a zilei se cuvine sa tineti seama de jumatatea de zi cand invatati. Cei ce invatati dimineata si terminati cursurile in jurul orelor 13 – 14, aveti nevoie de pauza, masa si odihna activa de circa 2 – 2½ ore. Cercetarile efectuate de specialisti au stabilit ca orele cele mai propice de invatare individuala acasa, de pregatire serioasa a temelor si insusire temenica a celor predeate la lectie sunt cele intre

orele 16 – 19. Elevul constiincios intai invata si apoi se joaca, citeste sau are alte preocupari. Cei ce pun pe prim plan jocul gresesc de doua ori: in primul rand ca se aseaza la masa de lucru dupa eforturi fizice mari, care-i obosesc si nu mai pot obtine randamet maxim la invatatura; in al doilea rand joaca ii fura, si pe nesimtite timpul de scurge, si ei se apuca in graba de pregatirea temelor, intra in panica si de regula fac frecvente greseli; astfel timpul nu le ajunge sa-si incheie in cele mai bune conditii pregatirea.

Cu ce sa se inceapa pregatirea si la ce obiecte? De obicei, e bine sa se porneasca cu matematica, fizica, chimia, limba si literatura romana si apoi sa se continue cu celelalte obiecte de inatamant. Cand, penru unii dintre voi, alte discipline scolare ridica dificultati, iar matematica, fizica sau chimia au un grad mai mic de dificultate, incepeti cu obiectele de invatamant care va sunt mai greu de inteles si retinut. Invatarea individula acasa o incepeti cu efectuarea temelor, confruntarea notitelor, schemelor sau planurilor de lectie efectuate in clasa de profesori si apoi consultati manualul si retineti datele, notiunile, ideile fundamentale ale temei avute in studiu. Ca si la scoloala, dupa 45 – 50 de minute luati o pauza de circa 5 – 10 minute. Odata asezti la masa de lucru, nu intrerupeti invatatuta pt. a va dedica altor indeletniciri. Ca si la orele de curs, invatarea si pregatirea temelor acasa pretinde disciplina, ordine, program pe care sa-l respectati cu toata rigurozitatea.





Dupa orele de pregatire urmaeza circa o ora de repaus si odihna activa, cand serviti masa, ajutati in gospodarie familia la unele indeletniciri. Pana la ora culcarii audiati si vizionati emisiuni de radio si televiziune, cititi carti literare, stiintifice, intocmiti albume filatice, desenati, impletiti, gravati sau depuneti orice alta activitate ce tine de hobby-ul vostru. Orele 22 – 22.30 sa va gaseasca in pat, gata de culcare, dupa toaleta de seara.

Cei ce invatati dupa-amiaza, dupa ce veniti acasa, luati masa, puteti face lectura sau chiar unele dintre temele scrise, cerute la disciplinele scolare de a doua zi. Cucarea, si in aceste conditii, are loc la orele 22 – 22.30. Dimineata, timpul cel mai propice pt. inatare individuala se situeaza intre orele 8.30 – 11.30 cand curba de efort atinge maximul de eficienta. Dupa orele de pregatire si ivatare temeica urmeaza activitati la alegere, joc, odihna activa, masa si drumul la scoala. Evitati sa va angajati in jocuri sportive de lunga durata inainte de inceperea cursurilor, intucat solicita mult efort fizic si va duceti la orele de curs sleiti de putere fizica si ca atare va puneti in situatii dificile, de a nu mai fi atenti spre a da randamentul maxim in urmarirea lectilor si retinerea celor predete si invatate, la disciplinele din orarul scolar al zilei. Incheiati si incepeti o zi de lucru in buna dispozitie, satisfacuti ca n-ati risipit nici o parte a ei fara a trage foloasele maxime, fiindca v-ati impus si ati respectat un regim rational si sanatos de munca si odihna.

S-a mai scurs o zi. Ati mai adaugat la bugetul vostru un plus serios de cunostinte din comoara nesecata a stiintei si culturii.

Vom starui mai mult asupra orelor libere zilnice, saptamanale, lunare, a vacantelor voastre, pt. ca orice chibzuire judicioasa a acestui timp duce la mari foloase in benificiul formarii voastre ca viitoare personalitati intregre, cu un larg orizont de cunoastere, cu o viziune stiintifica asupra naturii si societatii, tineri bine pregatiti in preofesia imbratisata, constuctori de nadejdie, capabili sa urce tara noastra pe treptele cele mai inalte ale progresului si civilizatiei.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















Cauta referat
Scriitori romani