Proiectare prin Analiza - Traseu direct referat






Anexa B

(normativ)

 

Proiectare prin Analiza – Traseu direct

 

B.1. Scop

 

Proiectarea prin analiza (DBA) ofera reguli pentru proiectarea oricarui component in orice actiune. Poate fi folosit:

  • ca o alternativa la proiectarea prin formule (vezi 5.4.1)

  • ca un complement la proiectarea prin formule pentru:

  • cazuri neprezentate de acel traseu

  • cazuri ce implica suprapozitionarea actiunilor mediului

  • cazuri in care tolerantele de fabricatie date in EN 13445-4:2002, capitolul 5 sunt depasite

In ultimul punct orice deviatii in spatele limitelor de toleranta vor fi documentate clar.

Datorita metodelor avansate aplicate, poate fi demonstrata experienta implicarea unui corp independent, calificat corespunzator in domeniul DBA, este necesara in evaluarea proiectului (calcule) si definitia cerintelor NDT particulare.

B.2. Definitii speciale

 

Urmatoarele definitii sunt suplimentare celor de la capitolul 3.

B.2.1.

actiune

influenta termomecanica impusa, ce provoaca tensiunedeformare la o structura, ex. o presiune, forta, temperatura, deplasare impuse, vezi capitolul B.6.

B.2.2.

tip de actiune

clasificarea actiunii pe baza proprietatilor statistice si a duratei.

B.2.3.

reguli de aplicare

reguli recunoscute in general, ce urmeaza principiile si satisfac cerintele acestora.

NOTA Reguli de proiectare alternative diferite de regulile de aplicare date in aceasta norma, pot fi utilizate, demonstrand faptul ca regulile alternative sunt in acord cu principiile relevante si sunt cel putin echivalente in ceea ce priveste fiabilitatea, durabilitatea si service-ul, vezi B.5.1.

B.2.4.

valoarea/functia caracteristica

o valoare caracteristica a unei actiuni reprezinta o valoare reprezentativa ce tine cont de variatia unei actiuni, vezi B.6.2.

NOTA O functie caracteristica a unei actiuni este o functie reprezentativa (a timpului) pentru actiune, necesara actiunilor pentru care, in verificari speciale de proiectare, dependenta de timp este importanta, ex. procese tranzitorii de temperatura / presiune in timpul pornirii sau opririi, vezi B.6.2.3.

B.2.5

coeficient de variatie

masura dispersiei statistice (deviatie standard impartita la valoarea medie).

B.2.6

factor de combinatie

factor aplicat valorilor de proiectare ale actiunilor variabile cu proprietati neregulate daca sunt combinate cu presiunea sau daca 2 sau mai multe din aceste actiuni sunt incluse intr-un caz de sarcina, vezi B.8.2.3.

B.2.7

verificare proiect

investigatia sigurantei componentelor sub influenta combinatiilor speciale de actiuni cu referire la starile speciale de limita, vezi B.5.1.

B.2.8.

model proiect

model structural (fizic) folosit pentru determinarea efectelor actiunilor.

B.2.9

efect

raspunsul (ex. tensiune, deplasare, forta rezultanta sau moment, rezultanta de tensiune echivalenta) unui component la o actiune speciala, sau combinatie de actiuni.

B.2.10

stare limita

conditia structurala in spatele careia cerintele de realizare a proiectului pentru un component nu sunt satisfacute.

NOTA Starile limita sunt clasificate in stari limita de serviciu si finale, vezi capitolul B.4.

B.2.11

caz de sarcina

o combinatie de actiuni coincidente. Cazurile de sarcina sunt clasificate in cazuri de sarcina cu functionare normala, cazuri de sarcina speciale si exceptionale, vezi B.5.1.

B.2.12

tensiune locala / concentrare

distributia tensiunii legata de de tensiune material sau foarte geometrice sau domenii de temperatura ce afecteaza distributia de tensiune numai printr-o fractiune de grosime.

NOTA Distributiile de tensiune locale sunt asociate cu tipuri localizate de deformare sau tensiune, nu au efect semnificativ ne-local. Exemple sunt concentratiile de tensiuni la razele mici ale filetului, atasari mici, suduri, etc.

B.2.13

factor de siguranta partial

factor aplicat unei valori caracteristice a unei actiuni sau un parametru de material pentru a obtine valoarea corespunzatoare de proiectare.

NOTA Depinde de verificarea proiectului, actiune, parametrul materialului, vezi B.6.3 si B.7.3.

B.2.14

principiu

general sau definitiv, pentru care nu exista alternativa, daca nu a fost altfel mentionat, sau:

Cerinta si model pentru care nu este permisa nici o alternativa, daca nu este altfel specificat, vezi capitolul B.6.

B.2.15

structura

combinatia tuturor partilor cu sarcina apartinind unui component, ex. intregul vas, atasarile cu sarcina, suporti, fundatii.

B.2.16

model fara concentratie de tensiune (echivalent)

un model idealizat echivalent de structura fara locali de tensiune.

B.2.17

tensiune structurala

tensiune intr-un model fara concentratie de tensiune pentru o structura, ex. tensiunea determinata intr-un model idealizat care tine seama de geometria reala a unei structuri cu exceptia detaliilor locale ce provoaca numai concentratii locale de tensiune, vezi B.7.6.

NOTA 1 Tensiunea structurala include efectele detaliilor structurale brute (legaturi, intersectii con-cilindru, imbinari vas – capat, discontinuitati de grosime, prezenta atasarilor, deviatii de la forma de proiectare cu efect global cum ar fi ovalizarea mantalelor cilindrice). Totusi, exclude efectele crestaturii detaliilor structurale locale, cum ar fi raze mici ale filetului, detaliu sudat, neregularitatile profilului de sudura, gauri mici (penetrare partiala) sau ale detaliilor domeniului de temperatura locala.

NOTA 2 Mantaua elementului finit sau elementele poate da direct tensiunea stucturala.

B.2.18

grosime (relevanta)

cea mai scurta distanta de la punctul critic, pe o suprafata, la orice punct pe oricare alta suprafata a modelului.

B.2.19

tensiunea totala

tensiunea totala la un model de proiect ce include toate efectele de concentrare tensiune, locale si nelocale.

B.3. Simboluri si abrevieri

Urmatoarele simboluri si abrevieri sunt suplimentare celor din capitolul 4.

B.3.1. Indici

d proiect

i a „i „ valoare

inf limita inferioara

j a „j” valoare

k a „k” valoare

A actiune (general)

G actiune permanenta

P actiunea presiunii

Q variabila

sup. limita superioara

B.3.2. Simboluri

D avarie la oboseala (masura)

RM parametrul rezistentei materialului

g factor de siguranta partial

B.4. Moduri de avarie si stari limite

 

Principalele moduri de avarie sunt listate in tabelul B.4-1 cu tipul relevant de stare limita. Starea limita este clasificata conform actiunii daca este pe termen scurt, lung sau ciclic.

Moduri de avarie individuale sunt date in tabelul B.4-1. Combinatii de moduri de avarie, ex. rupere plastica la oboseala, rupere plastica la fluaj, se vor lua in considerare separat.

NOTA 1 Lista modurilor de avarie din Tabelul B.4-1 este destul de generala, include moduri de avarie din afara domeniului acestei norme.

O stare limita este clasificata ca o stare limita finala sau de service.

O stare limita finala reprezinta o conditie structurala (a componentului sau vasului) asociata cu arderea sau prabusirea, sau cu alte forme ale avariei structurale care poate pune in pericol siguranta oamenilor

NOTA 2 Starile limite finale includ: avarie prin deformare plastica globala; rupere provocata de oboseala; prabusire provocata de instabilitatea vasului sau a unei parti din acesta, provocata de instabilitatea vasului sau a unei parti din acesta; pierderea echilibrului vasului sau a unei parti din acesta, considerat ca un corp rigid prin deplasare sau rasturnare si scurgere care afecteaza siguranta.

NOTA 3 Cateva stari anterioare prabusirii, care, pentru simplicitate, sunt luate in considerare in locul prabusirii sunt clasificate si tratate ca stari limite finale.

O stare limita de serviciu este o conditie structurala (a componentului sau vasului) in spatele careia criterii de service specificate pentru component nu sunt indeplinite.

NOTA 4 Starea limita de service include:

  • deformarea sau deviatia care afecteaza utilizarea vasului (inclusiv functionarea masinilor sau serviciilor) sau provoaca avarii la elementele structurale sau nestructurale

 

  • scurgere ce afecteaza utilizarea eficienta a vasului dar nu afecteaza siguranta si nu provoaca un risc inacceptabil in mediu.

NOTA 5 In functie de risc, scurgerea poate crea o stare limita finala sau de service.


Tabel B.4-1 – Clasificarea modurilor de avarie si starile limita

 

 
tip actiune
 
Termen scurt
Termen lung
Ciclic







Mod avarie
Aplicatie simpla
Aplicatie
multipla
Aplicatie
simpla
Aplicatie
multipla
 
Rupere friabila
U
 
 
 
 
Rupere flexibila
U
 
 
 
 
Deformare excesiva 14)
S, U1)
 
 
 
 
Deformare excesiva 25)
U
 
 
 
 
Deformare excesiva 36)
S
 
 
 
 
Tensiuni locale excesive 7)
U
 
 
 
 
Instabilitate 8)
U, S2)
 
 
 
 
Deformare plastica progresiva 9)
 
U
 
 
 
Plasticitate alternativa 10)
 
U
 
 
 
Rupere de fluaj
 
 
U
 
 
Deformare excesiva la fluaj 111)
 
 
S, U1)
 
 
Deformare excesiva la fluaj 2 12)
 
 
U
 
 
Deformare excesiva la fluaj 313)
 
 
S
 
 
Instabilitate la fluaj
 
 
U, S2)
 
 
Eroziune, coroziune
 
 
S
 
 
Finisare neprovocata de mediu 14)
 
 
U
 
 
Fluaj
 
 
 
U
 
Deformare excesiva la fluaj 111)
 
 
 
S, U1)
 
Deformare excesiva la fluaj 2 12)
 
 
 
U
 
Deformare excesiva la fluaj 3 13)
 
 
 
S
 
Instabilitate la fluaj
 
 
 
U, S2)
 
Eroziune, coroziune
 
 








Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















Cauta referat
Scriitori romani