PARTICULARITATILE BIOPEDOGEOGRAFICE
ALE ROMÂNIEI
Elementele biopedogeografice sunt: vegetatia, fauna si solurile
Caracteristici generale 29988njc15xpm4j
sunt determinate de clima in special Þ formatiuni biopedogeografice zonale; dar si de relief Þ formatiuni biopedogeografice azonale
sunt interdependente
activitatea antropica a influentat negativ elementele biopedogeografice mai ales prin despaduriri
exista un mozaic de tipuri biopedogeografice dispuse in trepte concentrice impuse de relief jp988n9215xppm
pozitia pe Glob in cadrul zonei temperate include Romania in zona biopedogeografica a stepei, silvostepei si al padurii de stejar
relieful determina aparitia unei zonalitati altitudinale (etajare) cu aparitii de paduri de gorun, fag si conifere si a pajistilor alpine
se diferentiaza unitati zonale, etaje si unitati intrazonale
A. UNITATILE ZONALE:
a. ZONA STEPEI SI SILVOSTEPEI - 0-300 m
1. Stepa – 0-100m
- caracteristica: C. Baraganului, Dobrogea central-sudica, sudul Pod. Moldovei
Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunarii-stepa secundara
- vegetatia ( ierburi marunte xerofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
2. Silvostepa: - 100-300 m
- caracteristica: C. Moldovei, E Pod. Barladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Ramnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( exceptie M. Macin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crisana
vegetatia (ierburi marunte xerofile si palcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
b. ZONA PADURII—300-1800 m
I. Etajul padurii de foioase –300-1200 m
Subetajul stejarului –300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)
Subetajul de amestec gorun si fag -500-700 m
Subetajul fagului – 700 –1200 m
II. Etajul padurilor de amestec fag si conifere – 1200 -1400 m
II. Etajul padurii de conifere – 1400 -1800 m
c. ZONA ALPINA – la peste 1800 m
Etajul subalpin- 1800 –2000 m
Etajul pajistilor alpine ( stepa rece) >2000 m
B. UNITATILE AZONALE ( INTRAZONALE)
Apar pe suprafete restranse fiind impuse de tipul de roca, interventia antropica si microclimat.
Tipuri
de lunca- vegetatie de lunca (plante higrofite),fauna caracteristica, soluri aluvionare
de saraturi- vegetatie halofila, fauna caracteristica, soluri saraturate ( soloneturi si solonceacuri)
de nisip- vegetatie psamofila, fauna caracteristica, soluri nisipoase( psamosoluri)
de mlastina- vegetatie higrofila, fauna caracteristica, soluri turboase (organice
C. VEGETATIA SI FAUNA ACVATICA
Vegetatia si fauna apelor curgatoare si lacurilor
Vegetatia si fauna din Marea Neagra
Interventia antropica – a determinat modificari importante asupra elementelor biopedogeografice
Vegetatia:
inlocuirea completa a padurilor cu pajisti secundare sau terenuri agricole
reducerea suprafetelor forestiere-doar 27% in prezent din suprafata tarii
extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive ( fag, stejar, taposica de munte, etc.)
Fauna:
in fauna spontana predominau elementele central- europene urmate de cele pontice si sudice
unele specii au disparut: bourul, antilopa de stepa, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul barbos
unele specii sunt pe cale de disparitie: vulturul alb, bufnita, dropia, acvila de munte
diminuarea habitatului unor specii : broasca testoasa
introducerea unor specii noi ( unele daunatoare- gandacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagra, muflonul
Solurile:
scaderea fertilitatii datorita utilizarii unor tehnologii inadecvate
eroziunea de suprafata pe versanti determinata de defrisari
clasele de soluri au o distributie aproximativ egala: - 25% molisoluri
26% argiluvisoluri
21% cambisoluri si spodosoluri
25% alte soluri
profesor Raducan Sorin
