SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
I. Descrieti procedeul de aruncare la cos cu o mana de pe loc si prezentati grafic 2-3 exercitii pentru invatarea si perfectionarea acestui procedeu
II.Elaborati regulamentul unei competitii scolare de baschet ce urmeaza a fi organizata la nivelul claselor IX-XII (stil turneu).
I. Aruncarea la cos cu o mana din dreptul umarului de pe loc
2. Colegiul "Octavian Goga"
3. 20.11.-28.11. 2002 in sala de sport a Colegiului "O.Goga"
20.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a IX-a B
20.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A - clasa a X-a B
20.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A - clasa a XI-a B
2002 ora 16.40 - clasa a XII-a A - clasa a XII-a B
21.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a X-a A
21.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a X-a B
21.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A - clasa a XII-a A
21.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B - clasa a XII-a B
22.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a X-a B
22.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a X-a A
22.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A - clasa a XII-a B
22.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B - clasa a XII-a A
23.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a XI-a A
23.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a XI-a B
23.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A - clasa a XII-a A
23.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B - clasa a XII-a A
26.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a XI-a B
26.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a X-a A
26.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A - clasa a XII-a B
26.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B - clasa a XII-a A
27.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a XII-a A
27.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A - clasa a XI-a A
27.11. 2002 ora 15.00 - clasa a IX-a B - clasa a XII-a B
27.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B - clasa a XI-a B
28.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a XII-a B
28.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a XII-a A
28.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A - clasa a XI-a B
28.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B - clasa a XI-a A
5. Echipele vor fi alcatuite din 12 elevi din fiecare clasa. Elevii vor avea asupra lor un tabel cu numele si prenumele, cartile de identitate si trei tricouri ( alb, albastru si rosu).
Vizita medicala va fi executata in data de 24.01. 2002 la cabinetul medical al scolii si va fi consemnata pe tabelul fiecarei echipe.
6. Cupa se va desfasura sistem turneu, fiecare echipa se intalneste pe rand cu toate echipele o data. Competitia este castigata de echipa care invinge pe toate celelalte sau acumuleaza cel mai mare numar de puncte.
7. Se vor acorda premii sub forma de diplome si cupe la echipele clasate pe primele trei locuri.
8. Termenul de inscriere 19.11. 2002.
9. Sedinta tehnica se desfasoara in data de 20.11. 2002 ora 09.30
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
I.Descrieti actiunea tactica individuala in aparare marcajul individual. Prezentati cel putin 3 structuri de exercitii pentru initiere si consolidare.
II. Exemplificati grafic sistemul de atac in semicerc cu aplicarea patrunderii, depasirii si combinatiei de "da si du-te"
III. Incercuiti raspunsul corect la intrebarile din regulamentul oficial al jocului de baschet.
a.) Echipele trebuie sa utilizeze pe maieuri numai numere de la 4 la 15
DA
b.) Cronometru de joc va fi oprit de catre cronometror la fiecare fluier al arbitrilor
DA
c.) Penalizarea la regula celor 10 secunde se va face prin repunerea din lateral de catre echipa adversa din dreptul liniei de centru a terenului
DA
I. Marcajul este actiunea tactica individuala prin care un aparator incearca, in limitele regulamentului de joc, sa anihileze actiunile atacantului direct. Pentru realizarea marcajului, aparatorul trebuie sa posede o buna pregatire fizica, sa stapaneasca elementele tehnice fara minge care formeaza jocul de picioare, pozitia fundamentala, pasul adaugat, lucru cu bratele, deplasarile in special cu spatele. De asemenea aparatorul trebuie sa posede o buna orientare in teren, o pregatire tactica temeinica, sa reactioneze prompt si eficace, sa anticipeze, sa aiba fantezie.
In functie de situatiile de joc si de actiunile atacantilor, marcajul poate fi aplicat la jucatorul cu minge sau la cel fara minge, deosebind urmatoarele situatii:
marcaj normal si marcaj agresiv;
marcaj diferentiat;
marcaj special.
a.) 1x1: aparatorul executa marcaj incercand oprirea atacantului din dribling si scoaterea mingii din dribling. Atacantul cu mingea executa deplasare cu dribling inapoi, lateral, cu mana stangp, ca mana dreapta, cu variatii de ritm si dribling protejat.
b.) "Leapsa in perechi" cu atingerea gambei
c.) 3x3 pe ½ teren cu tema: marcaj de la centrul terenului; atacantul aplica demarcajul, patrunderea, depasirea si recuperarea.
II.
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
I. Cum ati proceda daca ati fi in situatia de a conduce o echipa reprezentativa de volei (inainte, in timpul meciului si dupa meci).
II. Descrieti principalele calitati motrice necesare practicarii jocului de volei, la nivelul echipei reprezentative scolare.
I. Inainte de inceperea meciului
-
II. In jocul de volei obtinerea unei performante este de conceput fara dezvoltarea corespunzatoare a componentei fizice sub toate aspectele ei complexe.
Datorita specificului jocului de volei, pe langa pregatirea tehnica, psihologica si valorificarea potentialului tehnico-tactic trebuie legata permanent si pregatirea fizica (multilaterala si specifica).
La acest nivel calitatile motrice care se educa in principal sunt viteza si indemanarea iar in secundar forta si rezistenta.
Viteza reprezinta trei forme de manifestare:
- viteza de reactie;
- viteza de executie;
- viteza de repetitie.
Toate aceste forme de manifestare a vitezei imbraca aspecte specifice in fiecare actiune tehnico-tactica de joc. In volei predomina reactiile complexe in cadrul carora semnalul nu este cunoscut dinainte si uneori nici miscarea identica de raspuns.
Reactiile specifice voleiului sunt legate mai ales de deplasarea jucatorilor si a mingii. Desi sunt reactii complexe, viteza poate fi educata aproape tot atat de mult ca la reactiile simple, datorita faptului ca voleibalistul anticipeaza actiunile coechipierilor, adversarului si traiectoria mingii. Anticiparea poate fi efectuata in functie de pozitia centrului de greutate, de orientarea primirii, de pozitia segmentelor, de traiectoria ascendenta a mingii etc.
Pentru viteza de executie o mare importanta o are insusirea la nivel inalt a tehnicii.
Viteza de repetitie se manifesta in joc si in antrenament in cadrul sariturilor din linia I, a repetarilor multiple a actiunilor, etc. In cadrul educarii vitezei de repetitie a miscarilor trebuie executate degajat, fara incordari inutile, viteza de repetitie a sariturilor necesitand dezvoltarea complexului viteza-forta.
Viteza de deplasare si de schimbare a directiei se manifesta in cadrul majoritatii actiunilor (preluare din serviciu, din atac, lovitura de atac, blocaj etc.). Se poate vorbi de viteza de deplasare inainte, lateral si inapoi. Desi viteza de deplasare la voleibalisti este mai putin perfectibila, se poate interveni prin ameliorarea tehnicii specifice, dezvoltarea complexului forta-viteza si mai ales prin miscarea continua premergatoare interventiei la minge.
Indemanarea. Aceasta se manifesta in volei in cadrul deprinderilor specifice. Dintre aspectele specifice mentionam:
- coordonarea ochi-cupa si ochi-antrebrat;
- simtul mingii si a jucatorilor;
- ambidextria;
- capacitatea de reproducere si dirijare a miscarii
- motricitatea analitica (degete, mana)
Conditiile pentru educarea indemanarii specifice:
- imbunatatirea ambidextriei prin volum de repetari cu 25% mai mare
efectuata cu mana si piciorul neindemanatic;
- modificarea unor deprinderi naturale;
- exersarea dinpozitii si in conditii mereu schimbatoare;
- actiuni cu pronuntat caracter tactic ( precizie, anticipatie)
- 'ruperea' stereotipului tipic la unele deprinderi specifice.
Forta. Educarea fortei generale trebuie imbinata permanent cu cea specifica. Dintre formele de manifestare ale fortei generale, mentionez forta absoluta si forta exploziva. In cadrul pregatirii voleibalistilor trebuie educate toate formele, dar in special forta exploziva, care are o importanta deosebita. Dintre formele specifice de manifestare a fortei, cea mai importanta este detenta. Forta specifica combinata cu viteza se mai manifesta si in alte situatii: schimbarea directiei de deplasare, oprirea din deplasare si atacul puternic.
Rezistenta. In ceea ce priveste rezistenta specifica, aceasta se manifesta in cadrul repetarii unor actiuni rapide cu starturi. Reprizele de efort intens sunt intercalate cu pauze active si pasive.
Rezistenta specifica in volei se manifesta in special prin rezistenta de joc cu unele aspecte specifice in linia a II-a si linia I. Eforturile din cele doua linii se succed ca urmare a rotatiei.
In cadrul evaluarii rezistentei de joc se pot folosi:
- durata jocului;
- numarul si durata seturilor;
- numarul si durata fragmentelor de joc in linia I si a II-a;
- numarul sariturilor si durata pauzelor.
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
I. Explicati caracteristicile loviturii.
II. Prezentati o succesiune de 10 exercitii pentru dezvoltarea detentei utilizare in volley - beach.
I. Mingea poate fi lovita cu orice parte a corpului.
Mingea treguie lovita, nu prinsa sau aruncata. Ea poate sa ricoseze in orice directie.
Exceptii:
- in actiunea defensiva, ca urmare a unei mingi lovite puternic de adversar - in acest caz mingea poate fi stopata pentru moment;
- la prima lovitura a echipei sau in aparare, in urma unei lovituri puternice, mingea poate sa atinga consecuriv mai multe parti ale corpului, cu conditia ca aceste contacte sa aiba loc in cursul unei singure actiuni.
II.
1. Sarituri ca mingea pe nisip
2. Sarituri din ghemuit in ghemuit
3. Cate doi fata in fata cu mainile sprijinite pe umerii partenerului, ridicari pe varful unui picior.
4. Sarituri de o parte si de alta a unei banci de gimnastica situate pe nisip.
5. Ridicari pe varfuri cu incarcari variabile (haltera) executate pe nisip.
6. Sarituri din ghemuit in ghemuit peste 8 garduri situate la o distanta de 80 cm si o inaltime de 25-30 cm-
7. Alergare cu spatele pe nisip.
8. Sarituri pe nisip cu mingea medicinala tinuta intre picioare.
9. Pas saltat pe nisip cu incarcaturi variabile.
10. Alergare de viteza pe nisip 30 m.
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
1. Care sunt actiunile individuale.
2. Care sunt actiunile colective.
3. Descrieti cerintele pentru optimizarea instruirii.
4. Descrieti principalele metode, procedee si forme de organizare
specifice voleiului.
5. Concepeti un proiect de organizare a unei competitii.
1. Actiunile individuale se pot sistematiza astfel:
a.) actiuni individuale in atac:
- serviciul;
- ridicarea pentru atac;
- lovitura de atac.
b.) actiuni individuale in aparare:
- preluarea din serviciu;
- preluarea din atac;
- preluarea din plasa;
- blocajul;
- plonjonul.
2. Actiunile colective sunt:
a.) sistemul ofensiv ( de atac );
b.) actiunile colective cu mingea - combinatiile tactice de atac;
- combinatii cu atac din ridicare la distanta mica;
- combinatii cu atac din ridicare la distanta mare;
- combinatii cu atac din ridicare inainte si peste cap;
- combinatii cu atac din ridicare inalta;
- combinatii cu atac din ridicare scurta si intinsa;
- combinatii cu atac simultan;
- combinatii cu schimb de locuri;
- combinatii cu jucatorii din linia I;
- combinatii cu 'intrarea' ridicatorului din linia a II-a;
c.) actiunile colective fara minge - dublarea si plasamentul.
3. a.) Structurarea modelelor de joc, rationalizarea continutului tehnico-tactic.
Structurarea modelului final de la ciclul gimnazial si liceal trebuie efectuata in functie de : conditiile de scoala, timpul foarte scurt la dispozitie, elevi multi si nivelul eterogen, etc. Astfel, structura modelului va fi orientata pe linia simplificarii si a asemanarii dintre structurile de joc din cadrul aceluiasi model si chiar din modele diferite. In acest fel se va usura si selectia elevilor pentru echipa reprezentativa si pentru voleiul de performanta.
Modelul de joc pentru clasa a VI-a: joc 4x4 pe teren redus.
Modelul de joc pentru clasa a IX-a: joc 6x6 cu blocaj individual la corespondent, dubleaza cel mai apropiat jucator din linia I, sistem de aparare cu jucatorul din zona 6 avansat, servici de jos din fata, asezarea la primirea serviciului se va efectua cu jucatorul din zona 2 langa plasa.
b.) Extinderea jocului cu efectiv redus
Se recomanda utilizarea jocului cu efective reduse atat la nivelul lectiei cat si la orele de activitati sportive si optional. Pentru aceasta este necesara cunoasterea jocului de ansamblu, a apararii in semicerc, etc. Jocul cu efectiv redus pe teren redus, peste plasa regulamentara sau improvizata, pe teren regulamentar, creaza posibilitatea organizarii de intreceri cand nu sunt 12 elevi disponibili. De asemenea, jocurile cu efective inegale (2x4, 3x6) pe teren redus sau regulamentar sunt stimulative atat pentru elevii mai buni cat si pentru ceilalti.
c.) Operativitatea maxima in cadrul exersarii
Timpul afectat in lectie pentru realizarea obiectivelor din volei fiind relativ mic (aproximativ 15 min.) se impun masuri pe linia organizarii colectivului cat si a optimizarii instruirii.
d.) Autopregatirea si stimularea activitatii independente
Datorita conditiilor din lectie se recomanda organizarea colectivului pe grupe, ateliere. In cadrul acestora este foarte utila autoorganizarea, autoconducerea si autoinfluentarea cu ajutorul instructorilor la exersarea elemantelor.
Se insista pe linia deprinderii prin autopregatire. Se recomanda lucrul independent prin exersare in ritm propriu cu toata clasa, pe grupe, cu sau fara instructor, a formarii deprinderilor de autoorganizare si autoconducere.
In volei, se pot utiliza cu eficienta exercitiile si jocurile premergatoare, in special cele care nu necesita mult spatiu, instalatii si materiale deosebite.
e.) Dublarea exersarii statice cu actiuni dinamice
Aceasta constituie cea mai importanta cerinta, deoarece fara aplicarea ei voleiul nu-si justifica locul in lectia de educatie fizica. Trebuie urmarit ca in timpul exersarii momentele statice sa fie dublate cu actiuni dinamice.
f.) Sistem de actionare eficient
Trebuie sa se puna accent, in lectiile de educatie fizica, pe insusirea si consolidarea preluarii de sus fara de care nu se poate desfasura jocul. Celelalte actiuni pot fi insulite partial: lovitura de atac, blocajul, serviciul. Ridicarea, preluarea din serviciu si din atac pot fi rezolvate prin adaptarea preluarii de sus, mai ales daca se serveste din aproprierea plasei si se joaca peste plasa mai inalta.
Pe masura insusirii preluarii de sus se poate trece la invatarea organizarii-efectuarii celor 3 lovituri, dupa aprox. 6 lectii. Avand insusita aceasta segventa dupa alte 6 lectii se poate trece la organizarea jocului si invatarea modelului de joc 4x4.
In continuare pentru invatarea rapida a modelului final de joc se recomanda includerea in traseul instruirii a preluarii din minge aruncata, a atacului cu minge impinsa, apoi insusirea serviciului si a preluarii din servici. Invatarea serviciului si a preluarii din serviciu este deosebit de importanta pentru jocul bilateral.
Dupa insusirea jocului 4x4 se trece la insusirea modelului 6x6 fara blocaj. Paralel cu jocul 6x6 continuam insusirea atacului si apare blocajul individual ce ne intereseaza mai mult ca mijloc pentru dezvoltarea detentei, a ambidextrinei decat ca mijloc de oprire a atacului.
4. Metode, procedee metodice, forme de organizare in lectie
Demonstrare-explicare. Se va insista mai mult pe demonstrare, cu accent pe ansamblul actiunii si punctari ale momentelor dominante din executie.
Exersare frontala cu toata clasa se va folosi mai ales daca sunt suficiente mingi.
Lucru pe ateliere, pe grupe valorice presupune disciplina si folosirea de instructori.
Exersarea in circuit pentru preluare, blocaj la minge care apare deasupra unei plase improvizate.
2. Colegiul "Octavian Goga"
3. 20.11.-28.11. 2002 in sala de sport a Colegiului "O.Goga"
20.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a IX-a B
20.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A - clasa a X-a B
20.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A - clasa a XI-a B
2002 ora 16.40 - clasa a XII-a A - clasa a XII-a B
21.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a X-a A
21.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a X-a B
21.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A - clasa a XII-a A
21.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B - clasa a XII-a B
22.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a X-a B
22.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a X-a A
22.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A - clasa a XII-a B
22.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B - clasa a XII-a A
23.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a XI-a A
23.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a XI-a B
23.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A - clasa a XII-a A
23.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B - clasa a XII-a A
26.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a XI-a B
26.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a X-a A
26.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A - clasa a XII-a B
26.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B - clasa a XII-a A
27.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a XII-a A
27.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A - clasa a XI-a A
27.11. 2002 ora 15.00 - clasa a IX-a B - clasa a XII-a B
27.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B - clasa a XI-a B
28.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A - clasa a XII-a B
28.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B - clasa a XII-a A
28.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A - clasa a XI-a B
28.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B - clasa a XI-a A
5. Echipele vor fi alcatuite din 12 elevi din fiecare clasa. Elevii vor avea asupra lor un tabel cu numele si prenumele, cartile de identitate si trei tricouri ( alb, albastru si rosu).
Vizita medicala va fi executata in data de 24.01. 2002 la cabinetul medical al scolii si va fi consemnata pe tabelul fiecarei echipe.
6. Cupa se va desfasura sistem turneu, fiecare echipa se intalneste pe rand cu toate echipele o data. Competitia este castigata de echipa care invinge pe toate celelalte sau acumuleaza cel mai mare numar de puncte.
7. Se vor acorda premii sub forma de diplome si cupe la echipele clasate pe primele trei locuri.
8. Termenul de inscriere 19.11. 2002.
9. Sedinta tehnica se desfasoara in data de 20.11. 2002 ora 09.30
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
TEMA
Reliefati tangentele si similitudinile intre antrenamentul sportiv si
management.
Ierarhizarea necesitatilor in conducere si metodele de stimulare a
creativitatii (care sunt ele si semnificatia lor).
Managementul educational si relatiile existente in scoala
contemporana.
Comunicarea si conflictul in educatie fizica si sport (felurile lor).
Schimbarea - element de baza in modernizare, progres si evolutie.
1.Referitor la programare, sunt necesare o serie de informatii si cunostinte, in baza carora vom lua in vedere urmatoarele:
a) se intocmeste cand sunt stabilite clar si corect conditiile si situatia reala in care se incepe activitatea;
b) se stabileste termenul prin care se intocmeste planul obiectivelor de performanta posibil de atins si al celor didactico-pedagogice stabilite initial (din timp);
c) se stabilesc macrociclurile, perioadele si etapele de pregatire;
d) sa contina planul vizavi de obiective si mijloace, metodele si programul evaluarii si verificarii nivelului de pregatire a sportivilor si datele controalelor medicale.
2. Referitor la metodele care privesc direct antrenarea factorilor intelectuali, exista trei feluri:
1) de abordare logica (tip convergent)
2) euristice (tip divergent)
3) imaginative
Stiind ca etapele principale ale creatiei sunt:
- pregatirea;
- incubatia;
- iluminarea si
- verificarea,
puem mentiona ca in primele doua etape intervin metodele convergente, iar in ultimele doua intervin cele imaginative si divergente.
In cazul metodelor, tehnicilor si procedeelor euristice - de tipul analogiilor, modelarilor, transpozitiilor - acestea sunt bazate pe principiile euristicii. Euristica - disciplina metodologica, de operare intelectuala, ce se ocupa de mijloacele prin care se se infaptuiesc descoperirile si inventiile, utilizand sisteme deschise si active de genul intrebarii, al formularii de ipoteze plauzibile etc.
Referitor la procedeele imaginative, acestea pot fi orientate catre imaginea reproductiva sau creatoare. Imaginatia reproductiva ajuta la reconstituirea unor lucruri sau cunostinte la care nu exista posibilitatea de acces si de petrecere directa. Imaginatia creatoare este orientata numai catre viitor, avand un caracter proiectiv si anticipativ, referindu-se la modul de elaborare a unor lucruri sau cunostinte noi.
Creativitatea dispune de urmatoarele trasaturi definitorii - noutatea si originalitatea.
Cantitativ, se apreciaza ca posibilitatea emiterii de idei in grup este net superioara nu numai unui individ singular - luat ca termen de comparatie - dar si aceluiasi numar de indivizi care lucreaza in paralel, dar independent unii de ceilalti (in grup nominal). Putem mentiona chiar efectul "sinergic", in sensul ca eficacitatea persoanelor grupate depaseste eficacitatea persoanelor izolate.
Reiesind din cele expuse anterior faptul ca activitatea organizationala aproape intotdeauna este o activitate desfasurata in colectiv, in ceea ce urmeaza vom prezenta cateva metode care stimuleaza creativitatea in grup.
3. Profesorii (antrenorii) din cadrul unei scoli, potrivit conceptiei sistematice, trebuie sa constituie un corp didactic, fapt ce presupune o structura constituita din cadre calificate atestate si probate, care satisfac anumite standarde (cerinte) profesionale, de tact si chiar de maiestrie pedagogica. La nivelul acestui ansamblu se diferentiaza interactiuni bazate pe continuturi, pe corelatiile interpersonale din cadrul echipelor ce actioneaza la nivelul fiecarui microsistem. Gradul de eficacitate educativa a corpului didactic autentic este rezultanta coeziunii integrative a colectivului din scoala. Un corp didactic puternic integrat asigura un proces de invatamant de calitate superioara, demonstrat de valorile (performantele) fluxului de iesire, care trebuie sa se apropie de finalitatile (scopurile) si idealurile educationale preconizate.
Consiliul de administratie alcatuieste o alta componenta a sistemului scolar. Coerenta lui necesita o dublare de competenta manageriala, numai in acest caz se poate infaptui conducerea efectiva. Un consiliu de administratie competent si coerent nu este eficace daca colectivul didactic nu devine corp unitar.
Functiile scolii se pot identifica ca deosebit de variate:
- intelectualizarea personalitatii elevilor;
- culturalizarea elevilor;
- formarea disponibilitatilor de integrare in mediul natural si social al elevilor;
- crearea disponibilitatilor pentru autoeducatie permanenta.
4. Schimbarea reprezinta o modificare, o transformare, o inlocuire sau completare a organizatiei sau a continutului ei, ce confera noi valente de utilitate unui produs, proces, mentalitate, servicii sau sistem.
Trasatura fundamentala a oricarei schimbari intentionate (inclusiv a celor din activitatea competitionala) consta in dorinta de imbunatatire a performantelor sistemului vizat. In acelasi timp, putem afirma ca nu orice schimbare reprezinta o imbunatatire.
Schimbarea poate fi:
- constienta ori nu;
- partiala sau totala;
- temporara sau definitiva;
- rapida sau lenta;
- prognozata sau neprevazuta;
- cu consecinte negative sau pozitive;
- majora sau nesemnificativa.
Incadrarea schimbarii, indiferent de aspectele considerate si supuse transformarilor, poate fi desfasurata sub doua aspecte de baza:
- schimbari ale modelelor conceptuale (mentalitate);
- schimbari ale modelelor fizice (materiale).
Ca surse ale schimbarii putem constitui evolutiile (revolutiile) in cultura, civilizatie, economie, politica, sport, modificarile mediului natural, marea majoritate a acestora reprezentand rezonatori ai progresului tehnico-stiintific. Astfel, sursa-izvor a schimbarilor cu caracter general valabil rezida in creativitate, ultima fiind sustinuta de om, de cunostinte, de informatie, de climatul de munca, de motivare si de timp.
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
Ce este un stenop?
Cate tipuri de film fotografic cunoasteti?
3. Ce este un sistem de vizare?
4. Ce intelegeti prin termenul tele si cine a folosit prima oara termenul?
De ce au ramas in istoria mijloacelor audio-vizuale L. Braille, R. Hoe si O. Margenthaler?
Cine determina vizibilitatea in cazul unei lucrari tiparite?
Care sunt premisele ca un material ilustrativ sa fie proiectat?
Ce intelegeti prin ablatiune?
Stenop - cum se formeaza imaginea intr-o camera intunecata, atunci cand razele care vin de la o sursa de lumina patrund printr-un orificiu cat un varf de ac.
2.
3. Vizorul este dispozitivul care permite incadrarea unui obiect static sau in miscare, in anumite limite, in vederea transpunerii acestui cadru pe materialul fotosensibil din interiorul aparatului. Este u n dispozitiv care joaca un rol important in buna desfasurare a operatiunilor de filmare corecta a subiectului propus spre filmare.
Vizorul poate fi incorporat in constructia aparatului sau poate fi montat alaturi, printr-un dispozitiv anexa.
Un vizor corect trebuie sa corespunda distantei focale a obiectivului cu care este echipat aparatul. Sunt situatii cand obiectivele pot fi desurubate, deci inlocuite cu altele de diferite distante focale, pentru care este necesar sa schimbam vizorul. Aparatele moderne sunt prevazute cu vizoare universale care pot indeplini functiile tuturor obiectivelor mai putin a transfocatoarelor, care necesita o vizare numai tip reflex.
In 1668, Isaac Newton descopera telescopul, cu care a incercat sa observe astrele ceresti. Acest instrument este primul sistem optic care a folosit componenta "tele", care in limba greaca inseamna "din departare".
L. Braille - inventeaza alfabetul cu puncte in relief, pentru orbi;
R. Hoe - inventeaza o presa rotativa pentru tiparirea ziarelor, care putea imprima pana la 10 000 de ziare pe ora;
O. Mergenthaler - inventeaza linotipul, prima masina de cules litere separate.
6. Un text care intruneste toate conditiile ergonomice trebuie sa fie prezentat lecturii sub un unghi de aproximativ 30 grade si o distanta medie de ochi de 33 cm.
Ca un material ilustrativ, opac sau transparent, sa poata fi proiectat, este necesar sa avem la indemana un aparat de proiectie si un ecran. Conditia de baza a acestor aparate este redarea pe ecran a unei imagini clare, marite si luminoase.
8. Procesul denumit ablatiune foloseste un sistem laser pentru a arde pituri intr-o pelicula de material.
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
1. Alcatuiti un complex de exercitii (10-12) pentru formarea atitudinii corecte a corpului.
2. Alcatuiti un complex de exercitii (10-12) pentru imbunatatirea functiei respiratorii, folosind si metode de lucru variate.
3. Alcatuiti un complex de exercitii (8-10) pentru corectarea cifozei si a segmentelor implicate in aceasta deficienta, (folosind pozitii variate, obiecte si aparate specifice salii de gimnastica).
4. Alcatuiti un complex de exercitii (10-12) pentru corectarea cifo-lordozei folosind obiecte, aparate si pozitii de lucru din metodica corectiva.
5. Alcatuiti un program de exercitii corective (6) pentru scolioza in "C" si (6) pentru scolioza in "S". Precizasi alte mijloace asociate care pot fi folosite pentru corectarea scoliozelor.
- pe genunchi, cu sprijin pe palme, tarare inainte avand coloana
vertebrala sub orizontala;
- mers corectiv cu trunchiul la verticala, bratele oblic sus, cu autocontrol;
stand cate doi, spate in spate, cu bratele oblic sus, prinsi de maini,
executarea simultana a unei genoflexiuni, pastrand spatele lipit, revenire;
mers cu ducerea bratelor in cerc, in plan frontal, dinauntru in afara
si ducerea alternativa a cate unui genunchi la piept, miscari corelate cu inspiratie si expiratie;
- cate doi, umar la umar, bratele pe langa corp, pas lateral cu
piciorul, apropierea celuilalt, revenire in pozitia initiala atingand umarul partenerului fara a dezechilibra corpul;
- mers cu o minge medicinala pe crestet, sustinuta cu mainile din lateral;
- stand cate doi, fata in fata, bratele prinse sus, pas inapoi cu piciorul stang, apropierea piciorului drept, bratele inainte, revenire in acelasi fel, controland permanent echilibrul corpului;
- mers cu bastonul inapoia umerilor, prins de capete;
- mers cu musculatura corpului incordata, relaxata si normal, pentru autocontrolul tonicitatii;
- sezand cate doi spate in spate, picioarele departate, bratele intinse sus, de maini apucat, indoire laterala de trunchi, alternativ stanga si dreapta.
2. -
3. - asezat pe un scaun, cu mainile la ceafa, extensia trunchiului alternativ cu indoire inainte avand capul in extensie (1x6);
- asezat pe un taburel, cu mainile la ceafa, rasucirea trunchiului stanga-dreapta (1x8);
- decubit dorsal cu palmele sub ceafa, coatele lipite de sol, flexia alternativa a unui genunchi la piept (1x6);
- decubit dorsal cu mainile sub ceafa, coatele pe sol, deucerea ambilor genunchi indoiti la piept, revenire (1x10);
- pe genunchi, bratele intinse inainte, cu mainile pe scara fixa, la nivelul umerilor - trecere in asezat pe calcaie si presarea trunchiului in jos, capul in extensie (1x8);
- atarnat, cu spatele la scara fixa, ridicarea alternativa a genunchilor la orizontala (1x8);
- stand, in fata oglinzii, cu bastonul tinut la nivelul omoplatilor, ridicare pe varfuri cu ducerea bastonului sus, revenire in pozitia corectiva (1x6);
- asezat pe taburel, cu bastonul la nivelul omoplatilor, rasucire alternativa a trunchiului stanga-dreapta. Se corecteaza inspiratia cu rasucire de trunchi, expiratia cu revenire (1x8);
- tarare pe banca de gimnastica din decubit dorsal;
- mers pe varfuri cu bratele intinse sus (o lungime de sala).
4. a.) stand departat, cu bastonul la nivelul omoplatilor:
- inclinarea trunchiului lateral stanga-dreapta (1x8);
- rasucirea trunchiului stanga-dreapta (1x8);
- indoirea trunchiului inainte pana la orizontala, capul in extensie -revenire (1x8);
b.) decubit dorsal cu mainile sub ceafa si genunchii in flexie:
- ridicarea membrelor inferioare intinse sus - alternativ (1x8)
- ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept (1x8)
c.) mers cu o minge medicinala pe cap sustinuta din lateral cu palmele, coatele inapoi:
- mers ghemuit o lungime de sala;
- mers pe varfuri o lungime de sala;
d.) atarnat cu fata la scara fixa, balansarea laterala stanga-dreapta a membrelor inferioare (1x8);
e.) atarnat cu spatele la scara fixa, ridicarea genunchilor indoiti la piept (1x8);
f.) decubit dorsal, palmele sub ceafa, genunchi indoiti, talpile pe sol, ducerea genunchilor in flexie pe abdomen, prin contractia muschilor abdominali.
5. a.) decubit dorsal cu antebratul stang asezat sub cap, bratul drept pe langa corp in supinatie;
- ridicarea altenativa a membrelor inferioare intinse la 90 (1x8);
- ridicarea simultana a membrelor inferioare intinse la 90 (1x8);
b.) decubit ventral cu mainile incrucisate sub barbie, ducerea bratelor intinse in prelungirea corpului inainte, palmele lipite de sol, intinderea coloanei vertebrale in ax (1x10);
c.) stand departat, cu bastonul prins oblic la spate, sus cu mana stanga, jos cu mana dreapta, ridicari pe varfuri (1x8);
d.) stand departat, cu bastonul prins ca la exercitiul anterior, inclinarea trunchiului lateral dreapta si revenire (1x8);
e.) atarnat asimetric cu fata la scara fixa, prins cu mana stanga cu o treapta mai sus, intinderea corpului si ducerea piciorului drept intins lateral dreapta (1x6);
f.) mers pe varfuri 1 lungime de sala;
g.) mers cu ridicarea genunchiului drept la piept la doi pasi 1 lungime de sala;
h.)stand departat cu o gantera mica in mana stanga, ridicarea bratului intins sus prin lateral, revenire (1x8);
i.) decubit dorsal, cu antebratul stamg sub cap, mana dreapta langa corp in supinatie:
- ridicarea lenta a membrelor inferioare la verticala si coborarea lor cu mentinere (1x10);
- forfecari cu membrele inferiore lateral stanga-dreapta (2x8);
j.) decubit lateral stanga, cotul stang indoit, capul se sprijina pe palma, bratul drept jos inainte:
- ducerea piciorului drept lateral sus (10 ori);
ducerea ambelor membre inferioare lateral sus (10 ori)
k.) acelati exercitiu executat si pe partea dreapta.
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
I. CUNOASTEREA GENERALA A SCOLII
Colegiul National " Octavian Goga" a functionat de la 01. iulie 1971, sub denumirea de Liceul de cultura generala nr. 2, avand la aceea data un numar de 20 sali de clasa, 3 laboratoare si un numar de 29 cadre didactice.
La finele primului deceniu de functionare - 1971-1981 - dinamica efectivelor de elevi a totalizat urmatoarele cifre:
5132 elevi la clasele I-VIII;
6050 elevi la clasele IX-XII;
In intervalul 1977-1990 populatia scolara a cuprins un numar de 8462 de elevi, pregatirea acestora a fost asigurata de 147 de cadre didactice.
Din iunie 1990 Liceul Teoretic "Octavian Goga" constituit din clase le de la sectia romana a Scolilor generale nr. 10 si 11, de la Liceul de Matematica-Fizica, precum si de la Liceul Industrial nr. 3.
Din anul 1996, functioneaza in cadrul liceului si scoala postliceala cu profilele de finante-contabilitate si topografie, iar in decursul anilor 1997-1998 au fost amenajate, ultramodern, un numar de 9 clase.
In prezent liceul este de tip teoretic si functioneaza cu clase de matematica-informatica, limbi straine, chimie-biologie si istorie-filologie.
Rezultatele procesului educativ ce se desfasoara in liceu au crescut de la an la an datorita locurilor obtinute la olimpiadele nationale dar si numarului destul de mare de admisi in invatamantul superior.
Traditia sportiva este orientata spre baschet, volei, orientare turistica si sah.
II. ASISTENTE OBSERVATE
scoala: Colegiul O. Goga data: 22.05. 2002
clasa a VI - a profesor: Dinca Liviu
Temele lectiei
Consolidarea elementelor din gimnastica acrobatica la sol.
Consolidarea sariturilor cu rostogolire la lada de gimnastica.
|
Continutul lectiei |
Observatii |
|
Veriga 1 Organizarea colectivului de elevi - mers cadentat -din linie pe un rand in linie pe doua randuri Veriga II Pregatirea organismului pentru efort - Mers cadentat - pe varfuri - pe calcaie - Alergare - normala - cu joc de glezne - cu genunchii sus - cu pendularea gambelor inapoi - laterala cu fata spre interior si spre exterior Veriga III Influentarea selectiva a aparatului locomotor - Exercitii pentru brate: duceri, indoiri-intinderi, extensii si arcuiri, rotari. - Exercitii pentru trunchi: aplecari, indoiri, rasuciri, rotari, indoiri cu rasucire. - Exercitii pentru picioare: balansari, indoiri si intinderi, fandari Veriga V Realizarea temelor lectiei - Repetarea cumpenei pe genunchi - rostogolire inainte si inapoi din ghemuit in ghemuit - stand pe cap - podul din culcat - stand pe omoplati - semisfoara - barcuta - rulari pe abdomen - Repetarea elanului si a batai cu ridicarea bazinului sus - Realizarea integrala a sariturii Veriga VI Dezvoltarea calitatilor motrice (forta) - pase cu mingea medicinala - genoflexiuni 20 - fete; 30 baietii - flotari - 7 fetele; 10 baietii Veriga VII Revenirea indicilor marilor functiuni la nivelul obijnuit - mers cu scuturarea membrelor superioare si inferioare - mers cu miscari de respiratie Veriga VIII Incheierea organizata a lectiei - aprecieri, observatii, recomandari pentru activitatea independenta |
Comenzi clare si pe un ton adecvat pe care elevii le executa corect. Pe masura ce comanda, profesorul lucreaza cu elevii facand unele corectari de mers, a pozitiei capului si membrelor Lucru in oglinda, demonstrarea exercitiilor si corectari Se respecta succesiunea metodica a exercitiilor din veriga III Formatia de lucru este dispusa in 4 coloane la 4 saltele, cu lucru in torent, dandu-se explicatii si facandu-se corectarile de rigoare la unele exercitii Profesorul supraveghea-za activitatea elevilor la fiecare statie de lucru |
III. ACTIVITATI OBSERVATIVE DESFASURATE IN CADRUL PRACTICII PEDAGOGICE
|
Nr. crt. |
Data |
Clasa |
Temele lectiei |
Profesor (semnatura) |
|
|
|
aVI-a B |
Consolidarea elementelor de gimnastica acrobatica la sol. Saritura la lada cu rostogolire Dezvoltarea fortei |
Dinca Liviu |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
III. ACTIVITATI OBSERVATIVE DESFASURATE IN CADRUL PRACTICII PEDAGOGICE
|
Nr. crt. |
Data |
Clasa |
Temele lectiei |
Profesor (semnatura) |
|
|
|
aVI-a B |
Consolidarea elementelor de gimnastica acrobatica la sol. Saritura la lada cu rostogolire Dezvoltarea fortei |
Dinca Liviu |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
PLAN CALENDARISTIC
Semestrul I clasa a V-a
Probe practice 1 Gimnastica - exercitiu liber ales la sol
- saritura in sprijin ghemuit pe lada
2 Forta - tractiuni in brate, abdomen, spate
|
Nr.crt. |
Data |
Continut |
Sisteme de actionare |
|
|
|
Invatarea rostogoliri inainte din ghemuit in ghemuit Test initial-forta abdomen. Joc dinamic |
R 1 F 1 |
|
|
Invatarea rostogoliri inapoi din ghemuit in ghemuit Test initial-forta brate. Joc dinamic |
R 1 F 2 |
|
|
|
|
Invatare stand pe omoplati. Test initial-forta spate. Joc dinamic |
R 1 F 3 |
|
|
Invatare rostogolire inapoi din departat in departat. Circuit de forta. |
R 2 F 4 |
|
|
|
|
Invatare rostogolire inainte din departat in departat. Circuit de forta. |
R 2 F 5 |
|
|
Consolidarea rostogolirii inainte din departat in departat. Circuit de forta. |
R 2 F 6 |
|
|
|
|
Invatare sfoara . Cumpana din stand pe un picior. Circuit de forta. |
R 8 F 7 |
|
|
Invatare podul de jos din culcat dorsal. Podul de sus din stand departat(fete) Circuit de forta. |
R 4 F 4 |
|
|
|
|
Consolidare podul de jos din culcat dorsal. Podul de sus din stand departat(fete) Circuit de forta. |
R 4 F 5 |
|
|
Invatare rasturnare lenta inainte si inapoi. Roata laterala. Circuit de forta. |
R 1; 10 F 6 |
|
|
|
|
Consolidare roata laterala. Circuit de forta. |
R 10 F 7 |
|
|
Invatare semisfora (fete) cumpana din stand pe un genunchi. Circuit de forta. |
R 8 F 8 |
|
|
|
|
Invatarea legarii elementelor de acrobatica pentru proba de control. Circuit de forta. |
C F 9 |
|
|
Consolidarea legarii elementelor de acrobatica pentru proba de control. Circuit de forta. |
C F 10 |
|
|
|
|
Lectie de control. Exercitiu liber ales la sol |
|
|
|
Invatare saritura in sprijin ghemuit pe lada si saritura cu extensie. Circuit de forta. |
R 12 F 11 |
|
|
|
|
Invatare saritura in sprijin ghemuit pe lada de gimnastica. Traseu aplicativ. |
R 12 |
|
|
Invatare exercitii pregatitoare pentru sarituri. Sarituri in sprijin ghemuit pe lada de gimnastica si aterizare cu extensie. Circuit de forta. |
R 12 F 12 |
|
|
|
|
Invatare exercitii pregatitoare pentru sarituri. Sarituri in sprijin ghemuit pe lada de gimnastica si aterizare cu extensie. Circuit de forta. |
R 12 F 13 |
|
|
Consolidare saritura in sprijin ghemuit pe lada si coborarea cu extensie. Traseu aplicativ cu elemente din gimnastica acrobatica. |
R 12 C |
|
|
|
|
Lectie de control. Saritura cu sprijin ghemuit pe lada si coborarea prin saritura cu extensie. |
|
|
|
Invatare saritura in sprijin departat peste capra. Traseu aplicativ elemente din gimnastica. |
R 13 C |
|
|
|
|
Invatare saritura in sprijin departat peste capra. Traseu aplicativ elemente din gimnastica. |
R 13 C |
|
|
Consolidare saritura in sprijin departat peste capra. Traseu aplicativ elemente din gimnastica. |
R 13 C |
|
|
|
|
Consolidare saritura in sprijin departat peste capra. Traseu aplicativ elemente din gimnastica. |
R 13 C |
|
|
Invatare exercitiu liber la sol. Circuit de forta. |
C F 14 |
|
|
|
|
Invatare exercitiu liber la sol. Circuit de forta. |
C F 14 |
|
|
Consolidare exercitiu liber la sol. Circuit de forta. |
C F 15 |
|
|
|
|
Consolidare exercitiu liber la sol. Circuit de forta. |
C F 10 |
|
|
Consolidare exercitiu liber la sol. Circuit de forta. |
C F 12 |
|
|
|
|
Lectie de control forta musculaturii abdominale. Tractiuni. |
|
|
|
Lectie de control forta musculaturii spatelui. Traseu aplicativ cu elemente din gimnastica acrobatica. |
|
ANEXA PLANULUI CALENDARISTIC
|
Codul |
Obiective instructiv-educative - sisteme de actionare |
Dozare |
|
R |
1. Exercitii pregatitoare pentru rostogoliri - exercitii de mobilitate si elasticitate - din stand ghemuit, rulari inapoi pe saltea - din stand ghemuit, rulari inainte pe saltea - stand, ghemuire, culcat pe spate si mentinereagenunchilor flexata la piept; intinderea energica a picioarelor si revenirea in stand ghemuit. 2. Rostogolire inainte din departat in departat - rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit - rostogolire inapoi din departat in departat - rostogolire inapoi din ghemuit in ghemuit 3. Podul de jos-exercitii pregatitoare; podul cu sprijinul palmelor pe perete, pe scara fixa, pod cu ajutor. 4. Podul de sus-intoarcere si ridicare 5. Stand pe omoplati-execitii pregatitoare, stand, rulare inapoi, cu ridicare, stand pe omoplati cu ajutor la glesne. 6. Cumpana pe un genunchi. 7. stand pe maini cu sprijin 8. Semisfoara si sfoara (fete) 9. Stand pe maini cu cadere in pod(fete) 10. Roata laterala. 11. Stand pe cap (baieti) 12. Saritura in sprijin ghemuit pe lada si coborare cu extensie. 13. Saritura in sprijin departat peste capra si coborare cu extensie. |
6x 6x 6x 4-6x 4-6x 6x 4-6x 4-6x 4-6x 4x 6x 4x 4x 6x 6x 6x 6x |
|
C |
Structuri de exercitii din elementele invatate. - Rostogoliri inainte din ghemuit in ghemuit. - Rostogoliri inapoi in departat intins, intoarcere 180, trecere in culcat dorsal, ridicare, stand si saritura. - Culcat dorsal, podul si revenire, stand pe omoplati, rostogolire inapoi cu trecere in cumpana pe un genunchi si revenire in stand. - Cumpana inapoi pe un picior, intoarcere 90, oprire in departat, intoarcere 90 si sfoara inainte, trecere in culcat dorsal, podul, ridicatare pe un genunchi si apoi stand. - Cumpana cu ridicarea piciorului liber in lateral si stand departat, podul de sus cu ridicare in stand, rostogolire inapoi cu picioarele apropiate si intinse. - Cumpana si ducerea unui picior spre inainte pentru stand pe maini, cadere in pod, intoacere, cumpana pe un genunchi, ghemuire, saritura in extensie. |
|
|
F |
1. Forta abdomen. - din stand dorsal, ridicari si coborari ale corpului - atarnat la scara fixa, ridicarea genunchilor la piept. - din stand dorsal pe o banca de gimnastica, cu corpul in afara acesteia, ridicari si coborari ale corpului. 2. Forta brate - flotari - aruncarea mingiei medicinale, de la piept, cu doua brate 3. Forta spate - din stand, aplecarea si ridicarea corpului avand in maini o minge medicinala. |
10x 10x 10x 10-15x 10-15x 10-15x |
PROIECTAREA ACTIVITATILOR EDUCATIVE
Scoala Colegiul "Octavian Goga Clasa a VI-a B
Profesor Semestrul I
|
Nr. crt. |
Data |
Temele lectiei |
Obs. |
|
|
|
Organizarea colectivului de elevi. Expunerea amintirilor legate de vacanta. |
|
|
|
|
Sa circulam corect pe drumurile publice. |
|
|
|
|
Cand si unde sa ne adresam in probleme de sanatate |
|
|
|
|
Cum sa pastrez igiena personala si cea de grup. |
|
|
|
|
Care este rolul sistemului de legi ce conduc societatea romaneasca la ora actuala. |
|
|
|
|
Bunele maniere si arta convietuirii in societate. |
|
|
|
|
Munca si activitatea fizica - sursa de afirmare, de placere sau de extenuare. |
|
|
|
|
Primul ajutor in caz de accidentari usoare. |
|
|
|
|
Locul ocupat de televiziune si timpul alocat in programul zilnic. |
|
|
|
|
Ziua Armatei - fapte de eroism pe campurile de lupta. |
|
|
|
|
Ecoul istoric al zilei de '1 Decembrie' |
|
|
|
|
Despre dreptate, adevar, cinste si sinceritate. |
|
|
|
|
Prioritati stiintifice actuale in societate. |
|
|
|
|
Vechi obiceiuri de Craciun si Anul Nou in folclorul romanesc. |
|
|
|
|
Locul ocupat de muzica clasica in cultura omului la inceput de mileniu. |
|
|
|
|
Bilantul rezultatelor primului semestru. |
|
Tema nr. 1 - PROIECT DIDACTIC
data: 22.05. 2002 Temele lectiei:
scoala: Colegiul O. Goga 1. Saritura in lungime cu 1 ½ pasi
efectivul 24 elevi consolidarea clasa bataii si zborului
locul desfasurarii: sala de sport 2. Handbal: invatarea aruncarii la
materiale necesare: poarta din alergare. Consolidarea
elementelor tehnico-tactice in atac
si aparare invatate, in conditii de joc
|
Veriga Durata |
Continutul lectiei |
Dozare |
Formatii si indicatii metodice |
Obs. |
|
I. II. III. IV V VI VII VIII |
Alinierea elevilor Raportul Verificarea starii de sanatate si a tinutei Enuntarea temelor lectiei Formatii de adunare, treceri dintr-o formatie in alta Variante de mers - mers cadentat - mers obijnuit - mers pe varfuri - mers pe calcaie - mers ghemuit cu mainile pe crestet Variante de alergare - alergare obijnuita - alergare cu ducerea mainilor cate doi timpi la umeri-bratele lateral- mainile la umeri - bratele sus - alergare cu genunchi sus - alergare cu ducerea gambelor inapoi - alergare cu pas saltat - alergare cu pas sarit Exercitii in deplasare pentru prelucrarea analitica a aparatului locomotor t.1 Pas cu stangul cu ducerea bratului drept inainte; t.2 Pas cu dreptul cu ducerea bratului stang inainte; t.3 Pas cu stangul cu ducerea mainilor pe crestet; t.4 Pas cu dreptul si revenire in pozitia initiala; t.1 Stand departat cu bratele lateral - balans al bratelor lateral t.1 ridicarea coapsei stangi la piept si imbratisarea ei; t.2 Pas inainte cu piciorul stang; t.3 Ridicarea coapsei drepte la piepr si imbratisarea ei; t.4 Pas inainte cu piciorul drept. t.1-2 Fandare cu stangul inainte cu ducerea bratelor lateral si arcuire t.3-4 Fandare cu dreptul inainte cu ducerea bratelor lateral si arcuire Asezat cu picioarele apropiate si intinse t.1 Rulare dorsala inapoi cu ducerea picioarelor intinse peste cap cu atingerea solului deasupra capului cu varfurile; t.2 Indreptare a corpului in stand pe omoplati, bratele pe sol t.3 Revenire in culcat dorsal indoit t.4 Rulare dorsala inainte in pozitia initiala t.1-2-5-6 Sarituri pe piciorul stang cu deplasare inainte t.3-4-7-8 Sarituri pe piciorul drept cu deplasare inainte t.1-8 Deplasare inainte prin sarituri in departat pe timpi impari si sarituri in apropiat pe timpi pari 7. Stand t.1-3 Saritura in departat cu ducerea mainilor la umeri t.2-4 Saritura in stand cu picioarele apropiate, cu ducerea bratelor lateral t.5 Saritura pe piciorul drept cu imbratisarea genunchiului stang la piept t.6 Saritura pe loc pe ambele picioare t.7 Saritura pe piciorul stang cu imbratisarea genunchiului drept la piept t.8 Revenire - prin saritura - in pozitia initiala Organizarea elevilor in 2 echipe egale numeric pe 2 coloane. Parcurs aplicativ- traseu identic pentru ambele echipe. Primul elev culege o minge medicinala, alearga si sare peste o banca de gimnastica si lasa mingea jos. Ia o minge de oina si o arunca la tinta. Recupereaza mingea de oina, o aseaza la locul ei si se intoarce cu mingea medicinala pe acelasi traseu cu predarea stafetei urmatorului. Castiga echipa care parcurge mai repede traseul si fara penalizari. 1. Saritura in lungime cu 1 1/2 pasi in aer. Consolidarea bataii si zborului. - Repetarea elanului si bataii - Repetarea desprinderii si alaturarea piciorului de bataie inainte de aterizare - Elan 7 pati saritura cu aducerea piciorului de bataie langa cel oscilant si aterizare 2. Handbal: a) Invatarea aruncarii la poarta din alergare - Repetarea paselor in doi din alergare - Pase in doi cu incrucisare si aruncare la poarta din alergare - Contraatac cu intermediar si aruncare la poarta din alergare b) Joc bilateral Influentarea rezistentei generale (calitate motrica) - joc de hanbal, exersarea fazei a doua cu pasa la portar. - Mers linistitor cu miscari de respiratie; - Mers cu scuturarea membrelor superioare si inferioare - Exercitii yoga pentru controlul respiratiei - Aprecieri asupra comportarii elevilor si a rezultatelor obtinute. - Recomandari pentru activitatea independenta a elevilor mai ales pentru imbunatatirea calitatilor motrice. |
1 tura 1 tura 1/2 tura 1/2 tura 15 m 1 tura 1 tura 1/2 tura 1/2 tura 1 tura 1 tura 4x4t 8x4 8x4 2x4 4x8 8x8 2x 2x 3x 3x 3x 2x 3x 3x 6x |
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X O Se executa simultan treceri dintr-o formatie de deplasare in alta, opriri-porniri X X X X X X X X X X X X X X X X X X Se executa cu balans alternativ al bratelor sus. Intervalul intre cele doua siruri la 2 lungimi de brate Se executa cadentat Ridicarea accentuata a coapsei si imbratisare stransa la piept Spatele drept Nu se mentine coapsa la piept Mainile pe solduri, piciorul opus utor indoit Se executa batai din palme sus si pe coapse Accent pe accelerare si pregatirea bataii, desprinderea si continuarea alergarii prin coborarea piciorului oscilant. Mentinerea pozitiei de pas saltat Respectarea cerintelor regulamentare - joc 6 la 6 ; echipele formare din 7 jucatori. La ajungerea la semicercul advers se paseaza la portar. Contraatacul este sustinut de toata echipa. Accent pe expiratie |
|
Tema nr. 2 - PROIECT DIDACTIC
data: 22.05. 2002 Temele lectiei:
scoala: Colegiul O. Goga 1. Acrobatica: Consolidarea
efectivul 24 elevi elementelor invatate in structuri simple
locul desfasurarii: sala de sport 2. Baschet:aruncarea mingii de
materiale necesare: baschet la cos.
|
Veriga Durata |
Continutul lectiei |
Dozare |
Formatii si indicatii metodice |
Obs. |
|
I. II. III. IV V VI VII VIII |
Alinierea elevilor Raportul Verificarea starii de sanatate si a tinutei Enuntarea temelor lectiei Exercitii de ordine pe loc: - pozitia drepti si repaus; - intoarceri la stanga si la dreapta; - comenzi combinate: pas inainte-intoarcere la stanga-intoarcere la dreapta- pas inapoi Variante de mers - mers cadentat- schimbarea pasului - mers ghemuit - mers pe varfuri cu mainile pe crestet - mers pe calcaie cu mainile la spate Variante de alergare - alergare obijnuita - alergare cu pas sarit - alergare cu genunchi sus - alergare cu joc de glezne - alergare laterala cu pas alaturat Exercitii pentru prelucrarea analitica a aparatului locomotor P.i. Stand t.1 Pas lateralcu stangul cu ducerea bratelor prin lateral sus; t.2-3 Indoirea laterala spre stanga cu ducerea mainilor la umeri; t.4 Revenire in pozitia initiala; t.5-8 Acelasi cu indoire spre dreata; P.i. Asezat, sprijin inapoi t.1 Ducerea bratelor intinse sus; t.2 Indoirea inainte cu atingerea solului cu palmele, cu indoirea accentuata a picioarelor; t.3 Intinderea picioarelor t.4 Revenire in pozitia initiala; 3. P.i. Stand t.1Pas inainte cu stangul cu ducerea bratului drept lateral, mana stanga la umar; t.2Pas cu dreptul langa piciorul stang cu ducerea mainilor in spate; t.3-4 Rotare a bratelor cu incrucisare inainte jos, cu intoarcere 180; t.5-8 Acelasi in sens opus 4. P.i. Stind departat, bratele lateral t.1 Balans al bratelor inainte-jos cu incrucisare; t.2 Balans al bratelor lateral; t.3 Ducerea bratelor sus cu incrucisare; t.4 Revenire in pozitia initiala; P.i. stand cu mainile pe solduri t.1 Saritura in stand departat; t.2 Prin saritura, revenire in pozitia initiala; t.3 saritura cu forfecarea picioarelor, cu ducerea piciorului stang inainte, bratul drept inainte, stangul inapoi; t.4 Prin saritura, schimbarea pozitiei picioarelor si bratelor; t.5 Saritura in stand cu picioarele apropiate si mainile pe solduri; t.6 Saritura in departat cu bataia palmelor deasupra capului; t. 7 Saritura in apropiat cu bataia palmelor la spate; t.8 Siritura pe loc, in apropiat, in pozitia initiala. 6. P.i. Stand t.1 Sprijin ghemuit; t.2 Rulare dorsala inapoi; t.3 Rulare dorsala inainte in asezat cu picioarele apropiate si intinse; t.4 Ghemuirea picioarelor, genunchii la piept; t.5 Intinderea picioarelor in asezat echer, spijin inapoi; t.6 Revenire in asezat ghemuit cu picioarele incrucisate; t.7-8 Ridicarea cu intoarcere 180; 7. Stand departat, bratele indoite, mainile la piept t.1-2 arcuiri t.3-4 Ducerea bratului stang sus, dreptul intins jos si arcuire; t.5-6 Bratele indoite, mainile la piept si arcuire; t.7-8 Ducerea bratului drept sus, stangul intins si arcuire. Organizarea elevilor in 2 ateliere egale numeric pe 2 coloane. Parcurs aplicativ- traseu identic pentru ambele echipe. Primul elev culege o minge medicinala, alearga si sare peste o banca de gimnastica si lasa mingea jos. Ia o minge de oina si o arunca la tinta. Recupereaza mingea de oina, o aseaza la locul ei si se intoarce cu mingea medicinala pe acelasi traseu cu predarea stafetei urmatorului. Castiga echipa care parcurge mai repede traseul si fara penalizari. 1. Acrobatica: Consolidarea elementelor invatate in structuri simple - a) Exercitii pentru incalzire specifica - Repetarea elementelor dinamice insusite in lectiile precedente: - rostogolire din ghemuit in ghemuit-saritura dreapta-rostogolire inapoi in stand departat-saritura dreapta in stand; - rostogolire inainte in departat-fandare lateral stanga - revenire in stand si intoarcere 180- ghemuire-stand pe cap-rostogolire inainte dorsala-saritura dreapta in stand. - stand-cumpana-rostogolire inainte- saritura lunga cu rostogolire-saritura cu extensie in stand departat aplecat-stand pe cap-revenire in stand departat aplecat-saritura si revenire in stand. - b) Saritura cu sprijin departat pe lada transversala - sprijin ghemuit - saritura in adancime cu extensie: - desprinderi repetate pe trambulina si sprijin pe aparat cu bratele drepte si ducerea genunchilor la piept; - invatarea bataii si primul zbor (pana in sprijin departat stand pe lada) - din sprijin departat stand - sprijin ghemuit; - din sprijin ghemuit- saritura in adancime cu extensie pe salteaua de gimnastica. 2. Baschet: a) Dribling multiplu in conditii de indemanare b) Aruncarea mingii de baschet la cos Dezvoltarea fortei si rezistentei - 'Crabii si crevetii' - 'Leapsa pe perechi' - Mers linistitor cu miscari de respiratie; - Mers cu scuturarea membrelor superioare si inferioare - Exercitii yoga pentru controlul respiratiei - Aprecieri asupra comportarii elevilor si a rezultatelor obtinute. - Recomandari pentru activitatea independenta a elevilor mai ales pentru imbunatatirea calitatilor motrice. |
1 tura 1/2 tura 1/2 tura 1/2 tura 1 tura 1 tura 1/2 tura 1 tura 1/2 tura 4x8t 6x4t 4x8t 2x4t 4x8t 4x8t 4x8t 4x 4x 4x 4x 6x 6x 6x 6x 6x |
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X O Se executa simultan treceri dintr-o formatie de deplasare in alta, opriri-porniri X X X X X X X X X X X X X X X X X X Cu balans bratelor cu incrucisare inainte - jos . Bratele executa rotare completa in plan frontal (incrucisare inainte-jos- ridicare- desfacere sus) Fara ajutorul bratelor Se organizeaza doua ateliere cu cate o saltea. Accent pe mobilitatea gatului, articulatiile mainilor si coxo-femurale Organizare pe un atelier Respectarea cerintelor regulamentare Accent pe expiratie |
|
CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
I. DATE PRELIMINARE
1.Numele si prenumele elevului VOAIDES EMIL
2. Data si locul nasterii: 12.07. 1986
3. Locul nasterii: Miercurea Ciuc
4. Domiciliul actual: Miercurea Ciuc, str. Libertatii nr. 4 ap. 8
5. Scoala urmata in prezent: Colegiul 'Octavian Goga'
din localitatea: Miercurea Ciuc
clasa: a IX-a profilul clasei: matematica-informatica
6. Scoli urmate anterior: scoala primara Colegiul 'Octavian Goga'
gimnaziu Colegiul 'Octavian Goga'
liceul Colegiul 'Octavian Goga'
II. MEDIUL FAMILIAR
1. Numele si profesia tatalui Voaides Grigore - electrician
2. Numele si profesia mamei Voaides Alina - educatoare
3. Este o familie obijnuita? Copilul se afla intr-un cadru familiar normal, obijnuit.
4. Frati si surori - Voaides Cristina - 17 ani - eleva
5. Alte persoane care locuiesc impreuna cu familia elevului. Nu
6. Raportul dintre parinti. Cadrul familiar calduras. Se inteleg bine.
7. Cum isi trateaza parintii copilul? Relatia este bazata pe ingaduinta, spre echilibru.
8. Se preocupa familia de activitatea scolara a copilului? Parinti se intereseaza de activitatea copilului in mod curent.
9. Raporturile dintre elev si sora. Relatia dintre frati este buna, echilibrata.
10. Conditiile materiale si culturale din familie. Conditiile materiale sunt medii.
11. Are scolarul conditii favorabile pentru studiul individual? Conditiile favorabile pentru studiu sunt bune.
12. Influente extrafamiliare cu caracter pozitiv sau negativ? Influente negative din partea vecinilor, influenta pozitiva a prietenilor ofera un cadru agreabil.
13. Daca elevul sta in gazda are acele bune conditii materiale si de studiu.
14. Locuieste cu inca cineva in camera? Nu
15. Gazda se preocupa de modul in care se comporta elevul? -
III. STAREA DE SANATATE
1. Elevul vede si aude in mod normal? Elevul vede si aude normal si nu prezinta vreo deficienta de ordin fizic
2. Este sau a fost bolnavicios? Nu
3. A avut vreo maladie cu eventuale urmari? Nu
4. Este dezvoltat normal? Elevul este foarte inalt pentru varsta lui.
5. Exista unele simptome ingrijoratoare legate de starea sa mintala? Elevul nu manifesta nervozitate, nici apatie. Nu este emotiv, avand o stabilitate normala.
6. Care ar putea fi explicatiile unor astfel de manifestari? Manifestari pozitive datorita unui mediu favorabil si o buna stare de sanatate.
IV. REZULTATE SI PREOCUPARI ALE ELEVULUI
1. Mediile generale obtinute in ultimii trei ani. a VI-a 9,42 a VII-a 9,12 a VIII-a 9,34
2. Obiectivele la care a obtinut notele cele mai bune. Matematica, Fizica, Biologie, Istorie, Limba romana, Geografie, Educatie fizica, Engleza
- prin ce se explica aceasta reusita? interes, aptitudini, siguranta
3. Obiectele la care a obtinut note mai slabe Franceza, Chimie
- din ce cauza? lipsa de interes, comoditate
4. Rezultate obtinute in activitatea tehnico-productiva Nu
5. Daca participa la cercuri pe materii Nu
6. Participarea si reusita la concursuri scolare sau extrascolare. Marematica locul III pe scoala, Istorie locul II pe scoala.
7. Daca elevul isi completeaza pregatirea scolara prin:
- lecturi ades
- rezolvari de probleme ades
- efectuari de montaje, experiente, etc. mai putin
8. Alte activitati care ii acapareaza o buna parte din timpul liber. Este preocupat in timpul liber de baschet si muzica.
V. TRASATURI DE PERSONALITATE
1. Aptitudini si capacitati intelectuale
1.1 Atentia: este capabil de o concentrare indelungata a atentiei Da
- participa activ la majoritatea lectiilor sau nu? Da
1.2 Inteligenta: intelege explicatiile profesorului cu usurinta sau are mereu dificultati Intelege destul de usor tot ce se explica bine.
- poate desprinde singur esentialul dintr-un text sau din expunerea profesorului Da
- poate rezolva singur problemele mai deosebite In majoritatea cazurilor
- Nivelul inteligentei: - foarte inteligent
- inteligent
- normal (mediu)
- scazut
- foarte scazut
1.3. Capacitate de memorare: - foarte buna
- buna
- normala
- cu dificultati
1.4. Limbajul Se exprima clar, vorbeste cu usurinta
1.5. Creativitatea Gaseste solutii bune la rezolvarea unor probleme, are imaginatie.
2. Trasaturi de caracter
2.1. Este sarguincios? Elevul este sarguincios, interesul il face sa invete cu regularitate.
2.2. Isi organizeaza in mod eficient studiul? Este perseverent? Aproximativ in ce priveste organizarea si este destul de perseverent.
2.3. Este disciplinat in clasa? Dar in afara scolii? Disciplinat si in afara scolii.
2.4. Este un bun coleg? Isi ajuta colegii, daca este solicitat. Tine la prestigiul clasei si al scolii.
2.5. Are tendinta de a fi increzut sau mai degraba modest? Este destul de modest, mai degraba moderat.
3. Trasaturi de temperament
3.1. Extravertit sau introvertit. Se confrunta cu ambele situatii dupa felul in care este tratat de cei din jur.
3.2. Este energic, activ, mereu in actiune sau dimpotriva. Elevul este de obicei activ.
3.3. Este o persoana emotiva, sentimentala, reactionand puternic pe plan afectiv ori dimpotriva, este o fire rece, cu sensibilitate afectiva redusa. Elevul manifesta o sensibilitate afectiva relativ moderata.
VI. CARACTERIZARE SINTETICA
1. Nivelul pregatirii scolare buna
2. Nivelul inteligentei foarte buna
3. Aptitudini sau interese speciale pentru stiintele exacte si pentru baschet
4. Trasaturi de caracter mai pregnante foarte ambitios, curios
5. Particularitati temperamentale dominante prietenos, sociabil, abil ca urmare a temperamentului sangvin
VII. ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA
1. Dorinta parintilor Medicina
2. Aspiratiile realiste ale elevului Medicina sau automatizari calculatoare
3. Parerea studentului practicant Elevul in aceasta situatie isi apreciaza punctele forte, posibilitatile si ca atare este dornic de a se orienta spre preferintele sale cu mari sanse de reusita.
VIII. RECOMANDARI DE ORDIN PEDAGOGIC
In cazul in care orientarea ramane spre medicina elevul trebuie sa-si formeze bazele de pe acum, sa-si imbunatateasca bagajul de cunostinte, caracteristic domeniului ales. Aceasta se poate realiza printr-o invatare sistematica si participare constienta si activa la ore.
In mare, nu necesita supravegherea parintilor deoarece se observa seriozitate in activitatea ce o desfasoara.
IX. DATE PRIVIND STUDENTUL CARE A COMPLETAT FISA
- Numele si prenumele Stroe Marius
- Facultatea si sectia Facultatea de Educatie Fizica si Sport
- Anul de studiu III-IV
- Data completarii fisei 05.06. 2002
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA
Alcatuiti 10 structuri de exercitii in care sa apara elementele tehnice de baza, ale jocului de fotbal.
Alcatuiti 10 structuri de exercitii pentru jocul de atac.
Alcatuiti 10 structuri de exercitii pentru jocul de aparare.
1.a. Pase in doi cu schimb de locuri, sut la poarta de la 10-12 m. A paseaza lui B, care preia si face schimb de locuri cu acesta. B conduce mungea 2-3 m dupa care o transmite lui A, incruncisand cu acesta. A preia, conduce si suteaza spre poarta, de la 10-12 m.
b. A conduce mingea, o opreste prin calcare sa 12-14 m de poarta dupa care se deplaseaza lateral. B vine in alergare si suteaza spre poarta.
c. Grupe de cate trei jucatori. A centreaza de la coltul terenului lui B, care se afla in semicercul de la 9 m. Acesta restituie mingea cu capul in dreptul liniei de la 7 m lui C, care , venit din spate, finalizeaza cu o lovitura de cap, din saritura.
d. Grupe de cate doi jucatori. A centreaza de la coltul terenului spre linia de la 7 m lui B, care vine si trage la poarta cu capul, din saritura. Inainte de finalizare, B pleaca de la mijlocul terenului si depaseste 3 jaloane asezate perpendicular pe poarta.
e. Suveica cu tema executata din 3 jucatori. Conducerea mingii cu siretul plin din alergare usoara, cu piciorul indemanatic 5-6 m, dupa care ultimii 5-6 m cu celalalt picior.
f. Conducerea mingii printre jaloane - 15 m (5 jaloane, asezate din 3 in 3 m), actiunea finalizandu-se cu sut spre poarta de la 10 m. Se pleaca de la mijlocul terenului si se lucreaza la ambele porti.
g. Suveica cu patru jucatori la o minge, unde fiecare jucator va executa preluare cu latul, conducerea mmingii si lovirea ei cu siretul plin.
h. Sut spre poarta din "autopasa". Elevii sunt dispusi intr-un sir la jumatatea terenului, fiecare avand cate o minge. La jumatatea distantei se afla un aparator semiavtiv. Jucatorul conduce mingea in viteza medie pana in apropierea aparatorului (1-2 m), dupa care va executa "autopasa", urmate de sprint si sut spre poarta.
i. A si B se deplaseaza lateral pe linia de fund de o parte si de alta a portii, avand toate mingile si executa alternativ centrari precise in afara semicercului de la 9 m, de unde C si D, din alergare, transmit mingea din vole spre poarta.
j. Conducerea mingii cu schimbari de directie si finalizare cu sut la poarta de la 10-12 m. Se pleaca de mijlocul terenului si se executa la ambele porti.
2. a. Jocuri intre grupa de 2, 3, 4 jucatori, pe perechi. Jucatorii care se demarca cauta sa scape de urmarirea adversarilor initial stabiliti.
b. Jucatorul A porneste de la mijlocul terenului cu mingea la picior, paseaza si reprimeste pe rand de la trei parteneri B, C, D, dupa care preia, conduce si finalizeaza cu sut la poarta. Fiecare jucator va trece prin rolul lui A.
c. Jucatorul A conduce mingea de la mijlocul terenului 3-5 m, dupa care paseaza unuia din cei doi parteneri B sau C, care reuseste sa se demarce mai bine de aparatorii activi D si E si sa finalizeze.
d. "Un-doi" intre doi jucatori, efectuata pe partile laterale ale terenului de atac, precum si in partea sa centrala, actiunea finalizandu-se cu sut spre poarta. Adversarii vor fi pasivi, folosindu-se jaloane.
e. Acelasi exercitiu, numai ca in locul jaloanelor vor actiona aparatori, la inceput semiactivi, apoi activi.
f. "Un-doi" intre trei jucatori. A conduce mingea 3-5 m dupa care o transmite partenerului lateral B care nu o va retransmite lui A, ci va sari peste minge, lasand-o lui C, care va veni din spate si o va retransmite lui A, care va prelua, conduce si va finaliza actiunea cu sut spre poarta.
g. Grupe de cate doi jucatori, asezati la 30 m de poarta, vor executa incrucisarea pe centru. A conduce mingea spre centru careului de 16 m, de unde o cedeaza lui B, care o preia, conduce 2-3 m si finalizeaza cu sut spre poarta.
h. Grupe de cate trei jucatori, asezati la 30 m de poarta, vor executa incrucisarea pe centru. A conduce mingea, o opreste pe centrul careului de 16 m , B vine din lateral si sare peste minge, iar C venit de pe centru, inainteaza sincronitandu-si miscarile cu actiunea celorlalti si finalizeaza din viteza cu sut spre poarta.
i. Combinatie intre jucatorii A, B, C, care vor executa: A paseaza
pe jos, de la centrul terenului lui B, care preia, conduce si lanseaza pe jos pe C, care preia, conduce si centreaza in interiorul careului de 16 m, de unde B va sari peste minge, lasand-o lui A, care va finaliza cu sut spre poarta.
j. A isi ia elan, se indreapta spre minge cu intentia de a suta pe langa zid, dar va pasa lateral lui B, care va finaliza cu sut spre poarta.
3. a. Joc 1x1: unul dintre jucatori cauta sa-l depaseasca pe celalalt si sa traga la poarta, celalalt urmareste sa-l impiedice si sa-l deposedeze de minge.
b. Antrenorul cu o minge si doi jucatori, executa: unul dintre jucatori se demarca permanent, pe un spatiu limitat, pentru a primi mingea de la antrenor, celalalt al marcheaza incercand sa intre in posesia mingii.
c. Jocuri (fara poarta) in 2x2, 3x3, 4x4, 5x5 jucatori, pe un spatiu limitat. Jucatorii in posesia mingii circula, executand cat mai multe pase, iar adversarii ii urmaresc si-i marcheaza. Jucatorii care realizeaza marcajul nu deposedeaza.
d. Spatiul de aparare se imparte in 4-6 zone egale. Jucatorii aparatori ii urmaresc si ii marcheaza pe atacanti care temporar intra in zona lor. Aparatorii nu urmaresc si in zonele vecine.
e. Jucatorii din aparare, dispusi in zona, marcheaza pe atacantii care circula spre poarta: fundasii marcheaza in zona, adica isi urmaresc adversarii care intra in zonele lor, iar jucatorii mijlocasi marcheaza "om la om", pe tot terenul.
f. Joc 9x9 sau 10x10. Una din echipe este la minge intr-o circulatie libera pe tot terenul, cealalta echipa este la marcaj. Jucatorii echipei la marcaj isi aleg cate un adversar pe care il urmaresc permanent. Dupa un anumit timp, rolurile se schimba.
g. 4-5 jucatori sunt plasati in linie, la intervale mari. Antrenorul paseaza continuu de la distanta mare aceluiasi jucator, ceilalti se deplaseaza si executa dublajul.
h. Jucatorii din aparare sunt plasati in linie franta, in zonele lor. Antrenorul sta in mijlocul terenului cu 10-12 mingi si degajeaza alternativ lateral spre stanga si spre dreapta. Linia de aparare formeaza "scara", in functie de directia mingii.
i. Jucatorii din aparare sunt dispusi in zonele lor, unde 2-3 atacanti circula cu mingea spre poarta, prin toate zonele. Aparatorii, fara sa deposedeze, efectueaza, in functie de pozitia atacantilor, dublajul, "scara" si schimbul de oameni.
j. Schimbul de adversari in aparare: un atacant conduce mingea pe partea stanga sau dreapta a terenului; fundasul dreapta sau stanga din aparare ii iese in intampinare, dar este depasit de atacant; in acest moment, fundasul central parasindu-si zona il ataca, in timp ce fundasul dreapta sau stanga (cel depasit) alearga in viteza sa ocupe zona ramasa libera, prin plecarea fundasului central.
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHI LA DISTANTA
EDUCATIE FIZICA SI SPORT
1. Cunoscand valoarea minima si maxima dintr-un set de observatii, sa se stabileasca intervalul de clasa, limitele intervalului mai mic, limitele exacte ale clasei si valoarea centrala a acestuia.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. Se da urmatorul set de observatii:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Se cere sa se realizeze o distributie de fregvente, considerand intervalul de clasa de 5.
1.a.) i = 1:100 x 8 (197- 83) = 1: 100 x 8 x 114 = 0,01 x 912 = 9, 12
|
Clase |
Limitele exacte |
Valoarea centrala a clasei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
b.) i = 1:100 x 8 (39 - 4) = 1: 100 x 8 x 35 = 0,01 x 280 = 2,80
|
Clase |
Limitele exacte |
Valoarea centrala a clasei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
c.) i = 1:100 x 8 (32 - 17) = 1: 100 x 8 x 15 = 0,01 x 120 = 1,20
|
Clase |
Limitele exacte |
Valoarea centrala a clasei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
d.) i = 1:100 x 8 (96 - 35) = 1: 100 x 8 x 61 = 0,01 x 488 = 4,88
|
Clase |
Limitele exacte |
Valoarea centrala a clasei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
e.) i = 1:100 x 8 (0,205 - 0,141) = 1: 100 x 8 x 0,064 = 0,01 x 0,512 = 0,005
|
Clase |
Limitele exacte |
Valoarea centrala a clasei |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.Tabel de distributie a fregventelor valorilor obtinute
la trecerea probelor de control
|
Puncte |
f |
Puncte |
f |
Puncte |
f |
Puncte |
f |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabel de distributie al fregventelor valorilor obtinute
la trecerea probelor de control
|
Clase |
Fregventa |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2. (12+10+18+13+4+8+17+15+6+14) : 10 = 117 : 10 = 11,7
3. (9+8+9+15+3+9+11+9+13) : 9 = 84 : 8 = 9,2
4. (12+28+19+15+15+35+14+15) : 8 = 123 : 8 = 15,3
5. (7+18+20+14+27+23+13+3) : 8 = 125 : 8 = 15,6
4.
|
Clasa |
Valoarea centrala a clasei (xi |
Fregventa (fi |
fixi |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
x = 2926 : 68 = 429,79
SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT
FORMA DE INVATAMANT: INVATAMANT DESCHI LA DISTANTA
Testati capacitatea functionala si capacitatea de coordonare
