|
Proiect de dipolma - BaschetUNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI bc668d6375rccj FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT FORMA DE INVATAMÂNT: INVATAMÂNT DESCHIS LA DISTANTA STUDENT: MAFTEI IULIAN 36668dbc75rcj3e ANUL III - IV B A S C H E T
TEMA I. Descrieti procedeul de aruncare la cos cu o mana de pe loc si prezentati grafic 2-3 exercitii pentru invatarea si perfectionarea acestui procedeu II.Elaborati regulamentul unei competitii scolare de baschet ce urmeaza a fi organizata la nivelul claselor IX-XII (stil turneu).
I. Aruncarea la cos cu o mana din dreptul umarului de pe loc Din pozitia fundamentala, cu piciorul mainii de aruncare asezat cu o jumatate de talpa mai in fata comparativ cu celalalt picior, cu greutatea corpului egal repartizata pe ambele picioare, executantul tine mingea asimetric in fata in dreprul umarului bratului executant. Palma mainii de aruncare este desfasurata pe minge inapoi si putin sub ea cu fata spre directia de aruncare, cealalta mana sprijina mingea din lateral; cotul mainii de aruncare se afla sub minge, putin lateral langa corp, orientat pe directia aruncarii. Executia incepe cu indoirea genunchilor, apoi cu impingerea in picioare concomitent cu intinderea bratului cu mingea in sus si usor inainte. Mingea este sustinuta de ambele maini pana in dreptul capului, dupa care este condusa numai de mana care executa aruncarea, care isi continua ridicarea in sus si inainte, iar prin intinderea cotului si prin impulsul dat din articulatia pumnului-din poignet- si a degetelor se asigura mingii traiectoria si rotatia dorita. In pozitia finala jucatorul se afla usor ridicat pe varfuri, cu bratul de aruncare intins oblic in sus si inainte, palma privind spre sol.
II. 1. CUPA “1 DECEMBRIE” - la baschet 2. Colegiul “Octavian Goga” 3. 20.11.-28.11. 2002 in sala de sport a Colegiului “O.Goga”
20.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A – clasa a X-a B 20.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XI-a B
21.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a X-a A 21.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a B 21.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XII-a A 21.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B – clasa a XII-a B 22.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a X-a B 22.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a A 22.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XII-a B 22.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B – clasa a XII-a A 23.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XI-a A 23.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a XI-a B 23.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XII-a A 23.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XII-a A 26.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XI-a B 26.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a A 26.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XII-a B 26.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XII-a A 27.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XII-a A 27.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A – clasa a XI-a A 27.11. 2002 ora 15.00 - clasa a IX-a B – clasa a XII-a B 27.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XI-a B 28.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XII-a B 28.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a XII-a A 28.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XI-a B 28.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XI-a A 5. Echipele vor fi alcatuite din 12 elevi din fiecare clasa. Elevii vor avea asupra lor un tabel cu numele si prenumele, cartile de identitate si trei tricouri ( alb, albastru si rosu). Vizita medicala va fi executata in data de 24.01. 2002 la cabinetul medical al scolii si va fi consemnata pe tabelul fiecarei echipe. 6. Cupa se va desfasura sistem turneu, fiecare echipa se intalneste pe rand cu toate echipele o data. Competitia este castigata de echipa care invinge pe toate celelalte sau acumuleaza cel mai mare numar de puncte. 7. Se vor acorda premii sub forma de diplome si cupe la echipele clasate pe primele trei locuri. 8. Termenul de inscriere 19.11. 2002. 9. Sedinta tehnica se desfasoara in data de 20.11. 2002 ora 09.30
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI bc668d6375rccj FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT FORMA DE INVATAMÂNT: INVATAMÂNT DESCHIS LA DISTANTA STUDENT: maftei iulian ANUL III - IV B A S C H E T
TEMA I.Descrieti actiunea tactica individuala in aparare marcajul individual. Prezentati cel putin 3 structuri de exercitii pentru initiere si consolidare. II. Exemplificati grafic sistemul de atac in semicerc cu aplicarea patrunderii, depasirii si combinatiei de “da si du-te” III. Incercuiti raspunsul corect la intrebarile din regulamentul oficial al jocului de baschet.
DA
DA
DA
I. Marcajul este actiunea tactica individuala prin care un aparator incearca, in limitele regulamentului de joc, sa anihileze actiunile atacantului direct. Pentru realizarea marcajului, aparatorul trebuie sa posede o buna pregatire fizica, sa stapaneasca elementele tehnice fara minge care formeaza jocul de picioare, pozitia fundamentala, pasul adaugat, lucru cu bratele, deplasarile in special cu spatele. De asemenea aparatorul trebuie sa posede o buna orientare in teren, o pregatire tactica temeinica, sa reactioneze prompt si eficace, sa anticipeze, sa aiba fantezie. In functie de situatiile de joc si de actiunile atacantilor, marcajul poate fi aplicat la jucatorul cu minge sau la cel fara minge, deosebind urmatoarele situatii:
a.) 1x1: aparatorul executa marcaj incercand oprirea atacantului din dribling si scoaterea mingii din dribling. Atacantul cu mingea executa deplasare cu dribling inapoi, lateral, cu mana stangp, ca mana dreapta, cu variatii de ritm si dribling protejat. b.) “Leapsa in perechi” cu atingerea gambei c.) 3x3 pe ½ teren cu tema: marcaj de la centrul terenului; atacantul aplica demarcajul, patrunderea, depasirea si recuperarea. II.
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI bc668d6375rccj FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT FORMA DE INVATAMÂNT: INVATAMÂNT DESCHIS LA DISTANTA STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV V O L E I
TEME I. Cum ati proceda daca ati fi in situatia de a conduce o echipa reprezentativa de volei (inainte, in timpul meciului si dupa meci). II. Descrieti principalele calitati motrice necesare practicarii jocului de volei, la nivelul echipei reprezentative scolare.
I. Inainte de inceperea meciului -
II. In jocul de volei obtinerea unei performante este de conceput fara dezvoltarea corespunzatoare a componentei fizice sub toate aspectele ei complexe. Datorita specificului jocului de volei, pe langa pregatirea tehnica, psihologica si valorificarea potentialului tehnico-tactic trebuie legata permanent si pregatirea fizica (multilaterala si specifica). La acest nivel calitatile motrice care se educa in principal sunt viteza si indemanarea iar in secundar forta si rezistenta. Viteza reprezinta trei forme de manifestare: - viteza de reactie; - viteza de executie; - viteza de repetitie. Toate aceste forme de manifestare a vitezei imbraca aspecte specifice in fiecare actiune tehnico-tactica de joc. In volei predomina reactiile complexe in cadrul carora semnalul nu este cunoscut dinainte si uneori nici miscarea identica de raspuns. Reactiile specifice voleiului sunt legate mai ales de deplasarea jucatorilor si a mingii. Desi sunt reactii complexe, viteza poate fi educata aproape tot atat de mult ca la reactiile simple, datorita faptului ca voleibalistul anticipeaza actiunile coechipierilor, adversarului si traiectoria mingii. Anticiparea poate fi efectuata in functie de pozitia centrului de greutate, de orientarea primirii, de pozitia segmentelor, de traiectoria ascendenta a mingii etc. Pentru viteza de executie o mare importanta o are insusirea la nivel inalt a tehnicii. Viteza de repetitie se manifesta in joc si in antrenament in cadrul sariturilor din linia I, a repetarilor multiple a actiunilor, etc. In cadrul educarii vitezei de repetitie a miscarilor trebuie executate degajat, fara incordari inutile, viteza de repetitie a sariturilor necesitand dezvoltarea complexului viteza-forta. Viteza de deplasare si de schimbare a directiei se manifesta in cadrul majoritatii actiunilor (preluare din serviciu, din atac, lovitura de atac, blocaj etc.). Se poate vorbi de viteza de deplasare inainte, lateral si inapoi. Desi viteza de deplasare la voleibalisti este mai putin perfectibila, se poate interveni prin ameliorarea tehnicii specifice, dezvoltarea complexului forta-viteza si mai ales prin miscarea continua premergatoare interventiei la minge. Indemanarea. Aceasta se manifesta in volei in cadrul deprinderilor specifice. Dintre aspectele specifice mentionam: - coordonarea ochi-cupa si ochi-antrebrat; - simtul mingii si a jucatorilor; - ambidextria; - capacitatea de reproducere si dirijare a miscarii - motricitatea analitica (degete, mana) Conditiile pentru educarea indemanarii specifice: - imbunatatirea ambidextriei prin volum de repetari cu 25% mai mare efectuata cu mana si piciorul neindemanatic; - modificarea unor deprinderi naturale; - exersarea dinpozitii si in conditii mereu schimbatoare; - actiuni cu pronuntat caracter tactic ( precizie, anticipatie) - "ruperea" stereotipului tipic la unele deprinderi specifice. Forta. Educarea fortei generale trebuie imbinata permanent cu cea specifica. Dintre formele de manifestare ale fortei generale, mentionez forta absoluta si forta exploziva. In cadrul pregatirii voleibalistilor trebuie educate toate formele, dar in special forta exploziva, care are o importanta deosebita. Dintre formele specifice de manifestare a fortei, cea mai importanta este detenta. Forta specifica combinata cu viteza se mai manifesta si in alte situatii: schimbarea directiei de deplasare, oprirea din deplasare si atacul puternic. Rezistenta. In ceea ce priveste rezistenta specifica, aceasta se manifesta in cadrul repetarii unor actiuni rapide cu starturi. Reprizele de efort intens sunt intercalate cu pauze active si pasive. Rezistenta specifica in volei se manifesta in special prin rezistenta de joc cu unele aspecte specifice in linia a II-a si linia I. Eforturile din cele doua linii se succed ca urmare a rotatiei. In cadrul evaluarii rezistentei de joc se pot folosi: - durata jocului; - numarul si durata seturilor; - numarul si durata fragmentelor de joc in linia I si a II-a; - numarul sariturilor si durata pauzelor.
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI bc668d6375rccj FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT FORMA DE INVATAMÂNT: INVATAMÂNT DESCHIS LA DISTANTA STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III – IV VOLLEY - BEACH
TEME I. Explicati caracteristicile loviturii. II. Prezentati o succesiune de 10 exercitii pentru dezvoltarea detentei utilizare in volley - beach. I. Mingea poate fi lovita cu orice parte a corpului. Mingea treguie lovita, nu prinsa sau aruncata. Ea poate sa ricoseze in orice directie. Exceptii: - in actiunea defensiva, ca urmare a unei mingi lovite puternic de adversar - in acest caz mingea poate fi stopata pentru moment; - la prima lovitura a echipei sau in aparare, in urma unei lovituri puternice, mingea poate sa atinga consecuriv mai multe parti ale corpului, cu conditia ca aceste contacte sa aiba loc in cursul unei singure actiuni. II. 1. Sarituri ca mingea pe nisip 2. Sarituri din ghemuit in ghemuit 3. Cate doi fata in fata cu mainile sprijinite pe umerii partenerului, ridicari pe varful unui picior. 4. Sarituri de o parte si de alta a unei banci de gimnastica situate pe nisip. 5. Ridicari pe varfuri cu incarcari variabile (haltera) executate pe nisip. 6. Sarituri din ghemuit in ghemuit peste 8 garduri situate la o distanta de 80 cm si o inaltime de 25-30 cm- 7. Alergare cu spatele pe nisip. 8. Sarituri pe nisip cu mingea medicinala tinuta intre picioare. 9. Pas saltat pe nisip cu incarcaturi variabile. 10. Alergare de viteza pe nisip 30 m.
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI bc668d6375rccj FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT FORMA DE INVATAMÂNT: INVATAMÂNT DESCHIS LA DISTANTA STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV V O L E I TEME
1. Care sunt actiunile individuale. 2. Care sunt actiunile colective. 3. Descrieti cerintele pentru optimizarea instruirii. 4. Descrieti principalele metode, procedee si forme de organizare specifice voleiului. 5. Concepeti un proiect de organizare a unei competitii. 1. Actiunile individuale se pot sistematiza astfel: a.) actiuni individuale in atac: - serviciul; - ridicarea pentru atac; - lovitura de atac. b.) actiuni individuale in aparare: - preluarea din serviciu; - preluarea din atac; - preluarea din plasa; - blocajul; - plonjonul.
2. Actiunile colective sunt: a.) sistemul ofensiv ( de atac ); b.) actiunile colective cu mingea - combinatiile tactice de atac; - combinatii cu atac din ridicare la distanta mica; - combinatii cu atac din ridicare la distanta mare; - combinatii cu atac din ridicare inainte si peste cap; - combinatii cu atac din ridicare inalta; - combinatii cu atac din ridicare scurta si intinsa; - combinatii cu atac simultan; - combinatii cu schimb de locuri; - combinatii cu jucatorii din linia I; - combinatii cu "intrarea" ridicatorului din linia a II-a; c.) actiunile colective fara minge - dublarea si plasamentul. 3. a.) Structurarea modelelor de joc, rationalizarea continutului tehnico-tactic. Structurarea modelului final de la ciclul gimnazial si liceal trebuie efectuata in functie de : conditiile de scoala, timpul foarte scurt la dispozitie, elevi multi si nivelul eterogen, etc. Astfel, structura modelului va fi orientata pe linia simplificarii si a asemanarii dintre structurile de joc din cadrul aceluiasi model si chiar din modele diferite. In acest fel se va usura si selectia elevilor pentru echipa reprezentativa si pentru voleiul de performanta. Modelul de joc pentru clasa a VI-a: joc 4x4 pe teren redus. Modelul de joc pentru clasa a IX-a: joc 6x6 cu blocaj individual la corespondent, dubleaza cel mai apropiat jucator din linia I, sistem de aparare cu jucatorul din zona 6 avansat, servici de jos din fata, asezarea la primirea serviciului se va efectua cu jucatorul din zona 2 langa plasa. b.) Extinderea jocului cu efectiv redus Se recomanda utilizarea jocului cu efective reduse atat la nivelul lectiei cat si la orele de activitati sportive si optional. Pentru aceasta este necesara cunoasterea jocului de ansamblu, a apararii in semicerc, etc. Jocul cu efectiv redus pe teren redus, peste plasa regulamentara sau improvizata, pe teren regulamentar, creaza posibilitatea organizarii de intreceri cand nu sunt 12 elevi disponibili. De asemenea, jocurile cu efective inegale (2x4, 3x6) pe teren redus sau regulamentar sunt stimulative atat pentru elevii mai buni cat si pentru ceilalti. c.) Operativitatea maxima in cadrul exersarii Timpul afectat in lectie pentru realizarea obiectivelor din volei fiind relativ mic (aproximativ 15 min.) se impun masuri pe linia organizarii colectivului cat si a optimizarii instruirii. d.) Autopregatirea si stimularea activitatii independente Datorita conditiilor din lectie se recomanda organizarea colectivului pe grupe, ateliere. In cadrul acestora este foarte utila autoorganizarea, autoconducerea si autoinfluentarea cu ajutorul instructorilor la exersarea elemantelor. Se insista pe linia deprinderii prin autopregatire. Se recomanda lucrul independent prin exersare in ritm propriu cu toata clasa, pe grupe, cu sau fara instructor, a formarii deprinderilor de autoorganizare si autoconducere. In volei, se pot utiliza cu eficienta exercitiile si jocurile premergatoare, in special cele care nu necesita mult spatiu, instalatii si materiale deosebite. e.) Dublarea exersarii statice cu actiuni dinamice Aceasta constituie cea mai importanta cerinta, deoarece fara aplicarea ei voleiul nu-si justifica locul in lectia de educatie fizica. Trebuie urmarit ca in timpul exersarii momentele statice sa fie dublate cu actiuni dinamice. f.) Sistem de actionare eficient Trebuie sa se puna accent, in lectiile de educatie fizica, pe insusirea si consolidarea preluarii de sus fara de care nu se poate desfasura jocul. Celelalte actiuni pot fi insulite partial: lovitura de atac, blocajul, serviciul. Ridicarea, preluarea din serviciu si din atac pot fi rezolvate prin adaptarea preluarii de sus, mai ales daca se serveste din aproprierea plasei si se joaca peste plasa mai inalta. Pe masura insusirii preluarii de sus se poate trece la invatarea organizarii-efectuarii celor 3 lovituri, dupa aprox. 6 lectii. Avand insusita aceasta segventa dupa alte 6 lectii se poate trece la organizarea jocului si invatarea modelului de joc 4x4. In continuare pentru invatarea rapida a modelului final de joc se recomanda includerea in traseul instruirii a preluarii din minge aruncata, a atacului cu minge impinsa, apoi insusirea serviciului si a preluarii din servici. Invatarea serviciului si a preluarii din serviciu este deosebit de importanta pentru jocul bilateral. Dupa insusirea jocului 4x4 se trece la insusirea modelului 6x6 fara blocaj. Paralel cu jocul 6x6 continuam insusirea atacului si apare blocajul individual ce ne intereseaza mai mult ca mijloc pentru dezvoltarea detentei, a ambidextrinei decat ca mijloc de oprire a atacului.
4. Metode, procedee metodice, forme de organizare in lectie Demonstrare-explicare. Se va insista mai mult pe demonstrare, cu accent pe ansamblul actiunii si punctari ale momentelor dominante din executie. Exersare frontala cu toata clasa se va folosi mai ales daca sunt suficiente mingi. Lucru pe ateliere, pe grupe valorice presupune disciplina si folosirea de instructori. Exersarea in circuit pentru preluare, blocaj la minge care apare deasupra unei plase improvizate. 5. 1. CUPA “1 DECEMBRIE” - la volei 2. Colegiul “Octavian Goga” 3. 20.11.-28.11. 2002 in sala de sport a Colegiului “O.Goga”
20.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A – clasa a X-a B 20.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XI-a B
21.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a X-a A 21.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a B 21.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XII-a A 21.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B – clasa a XII-a B 22.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a X-a B 22.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a A 22.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XII-a B 22.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B – clasa a XII-a A 23.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XI-a A 23.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a XI-a B 23.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XII-a A 23.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XII-a A 26.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XI-a B 26.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a A 26.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XII-a B 26.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XII-a A 27.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XII-a A 27.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A – clasa a XI-a A 27.11. 2002 ora 15.00 - clasa a IX-a B – clasa a XII-a B 27.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XI-a B 28.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XII-a B 28.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a XII-a A 28.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XI-a B 28.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XI-a A 5. Echipele vor fi alcatuite din 12 elevi din fiecare clasa. Elevii vor avea asupra lor un tabel cu numele si prenumele, cartile de identitate si trei tricouri ( alb, albastru si rosu). Vizita medicala va fi executata in data de 24.01. 2002 la cabinetul medical al scolii si va fi consemnata pe tabelul fiecarei echipe. 6. Cupa se va desfasura sistem turneu, fiecare echipa se intalneste pe rand cu toate echipele o data. Competitia este castigata de echipa care invinge pe toate celelalte sau acumuleaza cel mai mare numar de puncte. 7. Se vor acorda premii sub forma de diplome si cupe la echipele clasate pe primele trei locuri. 8. Termenul de inscriere 19.11. 2002. 9. Sedinta tehnica se desfasoara in data de 20.11. 2002 ora 09.30
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI bc668d6375rccj FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT FORMA DE INVATAMÂNT: INVATAMÂNT DESCHIS LA DISTANTA STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV MANAGEMENTUL IN EDUCATIE FIZICA SI SPORT
TEMA
management.
creativitatii (care sunt ele si semnificatia lor).
contemporana.
1.Referitor la programare, sunt necesare o serie de informatii si cunostinte, in baza carora vom lua in vedere urmatoarele: a) se intocmeste cand sunt stabilite clar si corect conditiile si situatia reala in care se incepe activitatea; b) se stabileste termenul prin care se intocmeste planul obiectivelor de performanta posibil de atins si al celor didactico-pedagogice stabilite initial (din timp); c) se stabilesc macrociclurile, perioadele si etapele de pregatire; d) sa contina planul vizavi de obiective si mijloace, metodele si programul evaluarii si verificarii nivelului de pregatire a sportivilor si datele controalelor medicale.
2. Referitor la metodele care privesc direct antrenarea factorilor intelectuali, exista trei feluri: 1) de abordare logica (tip convergent) 2) euristice (tip divergent) 3) imaginative Stiind ca etapele principale ale creatiei sunt: - pregatirea; - incubatia; - iluminarea si - verificarea, puem mentiona ca in primele doua etape intervin metodele convergente, iar in ultimele doua intervin cele imaginative si divergente. In cazul metodelor, tehnicilor si procedeelor euristice – de tipul analogiilor, modelarilor, transpozitiilor – acestea sunt bazate pe principiile euristicii. Euristica – disciplina metodologica, de operare intelectuala, ce se ocupa de mijloacele prin care se se infaptuiesc descoperirile si inventiile, utilizand sisteme deschise si active de genul intrebarii, al formularii de ipoteze plauzibile etc. Referitor la procedeele imaginative, acestea pot fi orientate catre imaginea reproductiva sau creatoare. Imaginatia reproductiva ajuta la reconstituirea unor lucruri sau cunostinte la care nu exista posibilitatea de acces si de petrecere directa. Imaginatia creatoare este orientata numai catre viitor, avand un caracter proiectiv si anticipativ, referindu-se la modul de elaborare a unor lucruri sau cunostinte noi. Creativitatea dispune de urmatoarele trasaturi definitorii – noutatea si originalitatea. Cantitativ, se apreciaza ca posibilitatea emiterii de idei in grup este net superioara nu numai unui individ singular – luat ca termen de comparatie – dar si aceluiasi numar de indivizi care lucreaza in paralel, dar independent unii de ceilalti (in grup nominal). Putem mentiona chiar efectul “sinergic”, in sensul ca eficacitatea persoanelor grupate depaseste eficacitatea persoanelor izolate. Reiesind din cele expuse anterior faptul ca activitatea organizationala aproape intotdeauna este o activitate desfasurata in colectiv, in ceea ce urmeaza vom prezenta cateva metode care stimuleaza creativitatea in grup.
3. Profesorii (antrenorii) din cadrul unei scoli, potrivit conceptiei sistematice, trebuie sa constituie un corp didactic, fapt ce presupune o structura constituita din cadre calificate atestate si probate, care satisfac anumite standarde (cerinte) profesionale, de tact si chiar de maiestrie pedagogica. La nivelul acestui ansamblu se diferentiaza interactiuni bazate pe continuturi, pe corelatiile interpersonale din cadrul echipelor ce actioneaza la nivelul fiecarui microsistem. Gradul de eficacitate educativa a corpului didactic autentic este rezultanta coeziunii integrative a colectivului din scoala. Un corp didactic puternic integrat asigura un proces de invatamant de calitate superioara, demonstrat de valorile (performantele) fluxului de iesire, care trebuie sa se apropie de finalitatile (scopurile) si idealurile educationale preconizate. Consiliul de administratie alcatuieste o alta componenta a sistemului scolar. Coerenta lui necesita o dublare de competenta manageriala, numai in acest caz se poate infaptui conducerea efectiva. Un consiliu de administratie competent si coerent nu este eficace daca colectivul didactic nu devine corp unitar. Functiile scolii se pot identifica ca deosebit de variate: - intelectualizarea personalitatii elevilor; - culturalizarea elevilor; - formarea disponibilitatilor de integrare in mediul natural si social al elevilor; - crearea disponibilitatilor pentru autoeducatie permanenta. 4. Schimbarea reprezinta o modificare, o transformare, o inlocuire sau completare a organizatiei sau a continutului ei, ce confera noi valente de utilitate unui produs, proces, mentalitate, servicii sau sistem. Trasatura fundamentala a oricarei schimbari intentionate (inclusiv a celor din activitatea competitionala) consta in dorinta de imbunatatire a performantelor sistemului vizat. In acelasi timp, putem afirma ca nu orice schimbare reprezinta o imbunatatire. Schimbarea poate fi: - constienta ori nu; - partiala sau totala; - temporara sau definitiva; - rapida sau lenta; - prognozata sau neprevazuta; - cu consecinte negative sau pozitive; - majora sau nesemnificativa. Incadrarea schimbarii, indiferent de aspectele considerate si supuse transformarilor, poate fi desfasurata sub doua aspecte de baza: - schimbari ale modelelor conceptuale (mentalitate); - schimbari ale modelelor fizice (materiale). Ca surse ale schimbarii putem constitui evolutiile (revolutiile) in cultura, civilizatie, economie, politica, sport, modificarile mediului natural, marea majoritate a acestora reprezentand rezonatori ai progresului tehnico-stiintific. Astfel, sursa-izvor a schimbarilor cu caracter general valabil rezida in creativitate, ultima fiind sustinuta de om, de cunostinte, de informatie, de climatul de munca, de motivare si de timp.
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI bc668d6375rccj FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALITATEA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT FORMA DE INVATAMÂNT: INVATAMÂNT DESCHIS LA DISTANTA STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV MIJLOACE AUDIO-VIZUALE TEMA 1. Ce este un stenop? 2. Cate tipuri de film fotografic cunoasteti? 3. Ce este un sistem de vizare? 4. Ce intelegeti prin termenul tele si cine a folosit prima oara termenul? 5. De ce au ramas in istoria mijloacelor audio-vizuale L. Braille, R. Hoe si O. Margenthaler?
|
