Arta ceaiului - infuzia ceaiului, afacerile cu ceaiuri referat





Arta ceaiului

  Ce cald  si bine e la gura sobei, atunci cind afara ploua ciobaneste, iar tu stai la depanat amintiri, asa cum o fac cele cinci prietene a caror  prietenie, inca din liceu, dureaza pina in prezent.

   Gazda, Mirela, este dezaigner de interioare, iar casa ei e una in care te simti confortabil ca acasa. Eva, Cezara, Selena si Anca, stau comod pe canapeaua mare. Ele au adus briose si o torta, iar Mirela le-a propus ceai.

Fetele au fost de acord ca la o ceasca de ceai bun orce discutie se incheaga mai usor. Anca spune:

  --- Stiati ca ceaiul e unul din cele mai eficiente solutii calmante?

Eva:

  --- Desigur, ceaiul e un arbust peren, originar din China, cultivat in special in extremul orient si in Asia Meridionala, cu frunzele persistente, pieloase care contin cofeina, teobramina, tanin etc. , Cu proprietati tonifiante, excitante, digestive si diuretice, cu flori albe placut mirositoare.

  Tot ceai se numeste produsul rezultat din frunzele uscate ( fermentate )  arbustului de ceai, folosit pentru prepararea unei bauturi cu efect excitant, care a fost introdus in Europa in a doua jumatatea sec. XVII.

  Incontestabil, ceaiul este astazi cea mai populara bautura de pe glob. Dar cine dintre milioanele de consumatori de ceai de pe glob cunoaste ca acesta este meretul a doi oameni – Tomas Lipton din Glazgo si Tomass Sallivan din New York?

 

  Tomas Lipton

In luna mai 1850 , in familia Lipton – mici comercianti stabiliti in Glazgo, s-a nascut cel de al cincilea copil. .De la  cinci ani baiatul a inceput sa invete sireclicurile comertului, petrecind cea mai mare parte a timpului in mica bacanie care apartinea  familiei .                                                                                   Tom, insa,  nu parea deloc incintat de persperctiva vietii  la tejghea. La acea vreme, din Glazgo, plecau zilnic corabii spre America si in 1865, la virsta de 15 ani Tomas Lipton  s-a alaturat miilor de emigrati.  

  Experienta  Americana

In primii trei ani, Tomas a colindat  vestul Americii in cautarea lucrului Pentru a supravetui, se apuca de orice – a crescut orez in Carolina de Sud, a invirtit foi de tutun in Virginia. Soarta lui, insa, era sa devina  comerciant – in 1868. El se angajeaza la unul dintre magazinele universale din New York.

 

  Afacerile cu ceai

In 1890 Tomas Lipton  incepe afacerile cu ceai . Timpul pentru start a fost ales nu intimplator: cafeaua, unica bautura concurenra a ceaiului, era deficitara din cauza raspindirii Ceylon a unei boli a frunzei de cafea. Preturile pentru pamint au cazut, si Tom, mintind concurentii ca pleaca in Australia ca sa deschida alte magazine, s-a deplasat in taina in  Ceylon, unde a cumparat 5 plantatii de ceai cu o suprafata totala de 5500 ari.              

  Lipton a cucerit piata conform tuturor regulilor artei militare. El  a prefacut plantatiile sale in adevarate poligoane unde testa inovatiile tehnice a acelei perioade, urmarind un scop clar: ceaiul  trebuia sa aiba un pret  accesibil, dar sa fie in acelasi  timp calitativ. ,, De pe plantatii – direct in ceasca “ era sloganul  publicitar lipit  de Lipton pe autobuze si in trenuri.

  A  inceput sa vinda ceaiul ambalt in pachete de carton.  Si nici aici nu a  dat gres – ceaiul sau, ambalat cu grija in cutii, a devenit un simbol al epocii. Lipton facea partedin cultura de masa a celor timpuri – era eroul caricaturilor, epigramelor si al pieselor  music holl. O mare admiratoare a ceaiului ,,Lipton” a devenit regina Victoria – ea a decis ca,  pentru aportul in ,, formarea modului de viata englez “,  Tomas Lipton  merita titlul de sir.In 1897, Lipton a fost initiat in cavaleri. Dar pentru ca ceaiul sa devina accesibil nu numai ca pret, era nevoie de un mic pas,  pe care l-a facut la inceputul sec.XX americanul Tomass Sallivan.

Tomass Sallivan – autorul ceaiului in pliculet

  Primul pliculet cu ceai a fost din matase si a fost cusut manula de un tinar comerciant new yorkez, Tom Sallivan.

  El distribuia ceai restaurantelor din New York si-si dorea foarte mult sa se imbogateasca. Presupunind ca, vinzind ceai ambalat in pachetele, poti cistiga mai multi bani, in 1904 le propune clientilor sai pliculete de matase. A nimerit in tinta: restauranrelor le-a placut ideia. Frunzele de ceai faceau atita gunoi la bucatarie!

  Noua ideie s-s raspindit ca fulgerul. In restaurante, cafenelesi ceainariile din New York au inceput sa fiarba ceaiul in pliculete de tifon – erau mai ieftin.

  In1914 ceaiul in pachetele a fost apreciat si in Europa: pentru soldatii primului razboi mondial acesta s-a dovedit a fi util. Si pachetelul de ceai si-a inceput marsul glorios prin lume.

Pregatirea celei mai bune infuzii de ceai

 Infuzia de ceai  va fi mai tare, daca la ceaiul uscat se va adauga o bucatica de zahar.

Infuzia de ceai nu se va da in nici un caz in clocot – astfel ar dispare gustul si aroma ceaiului.

Infuzia de ceai se va prepara in ceainic de portelan  sau faianta, care se va opari in prealabil, apoi se va pune una – doua lingurite de ceai uscat, se va turna deasupra ucrop ( 1/3 din volumul ceainicului ), se va acoperi cu un servetel si peste 5 – 7 min se va turna apa clocotita pina se va umple ceainicul.

Pentru a pregati un ceai aromat, se cer respectate anumite reguli: Ceainicul mic emailat ori de portelan, in care facem esenta, trebuie sa fie perfect curat si folosit numai in acest scop. Pentru 4 –5 pahare de apa sunt de ajuns 2 – 3 g de ceai. Inainte de a face esenta, ceainicul se clateste cu apa clocotita. Unii pun pe fundul lui o bucatica de zahar, care face esenta de ceai mai aromata. Apoi se adauda ceaiul uscat peste care se toarna apa fiarta (cam 1/3 din volumul ceainicului mic), se acopera cu un servet,  se pune de asupra ceainicului mare pe 5 min ( dupa ce am stins focul ). Dupa aceasta se adauga apa clocotita, ca sa se umple ceainicul mic. Pentru ca sa nu-si piarda aroma, esenta de ceai nu trebuie facuta si nici tinuta timp indelungat pe plita fierbinte.

Servirea ceaiului se face in cesti de ceai cu farfurioare suport, avind capacitatea de 225 – 250 ml, linguritele de ceai, vas ( pic ) pentru lapte, zaharnita si lingurita sau cleste de servit zahar,  farfurie si furculita pentru lamiie si servet de ceai.

  Dar iata ploaia ciobaneasca s-a oprit si este timpul ca prietenele sa se desparta, dar inainte de asta au jurat prietenie vesnica si ca se vor mai intilni la o ceasca de ceai…

Arta ceaiului
Liceul ,,Stefan cel Mare'

cl. VII - a ,,C'

Au efectuat: 
Pantiru Cristina
David Tatiana
Moisei Irina
Rimbu Nicoleta
Tugui Ana

Controlat: 
           Mocrac      Magdalena

loading...


Coduri - Postale, caen, cor


Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu





loading...


Cauta referat
Scriitori romani