Proiect pentru examenul de Certificarea competentelor profesionale la invatamantul Profesional - confectionarea imbracamintei (industrie usoara) referat

GRUPUL SCOLAR DE INDUSTRIE USOARA

BAIA MARE

te153q3492ieef 43153qtm92ief3r

Proiect pentru examenul de Certificarea competentelor profesionale la invatamantul Profesional

te153q3492ieef 43153qtm92ief3r

Coordonator Absolvent

Ing. Iliesiu Felicia Baban Octavian

Clasa a- III – A profesionala

2003

te153q3492ieef 43153qtm92ief3r

PLAN TEMATIC

I. Introducerea

Proiectarea documentatiei tehnice

III.1 Prezentarea colectiei de modele ( 5 modele )

Prezentarea modelului ales
Constructia tiparului clasic
Alegerea materialului de baza si auxiliare
Transformarea tiparului clasic in model
Constructia sabloanelor

Calculul suprafetei sabloanelor

Calculul normelor de consum

Realizarea incadrarilor

Calculul propriu zis

Estimarea eficientei utilizarii materialului

8. procesul tehnologic de confectionare

Notiuni Introductive privind

confectionarea imbracamintei

Rolul imbracamintei se imparte in trei categorii care sunt:

- rol functional

- rol estetic

rol social
Rolul functional – de a ne proteja impotriva factorilor externi de mediu ( ploaie, vant, ninsoare ).
Rolul estetic – de a ne da un aspect cat mai frumos persoanei care poarta imbracamintea. Acest rol se realizeaza prin linia de croire, care se va realiza atat sa fie acoperite eventualele defecte ale corpului, si sa scoata in evidenta partile frumoase. Natura materialului cat si culoarea vor fi alese in concordanta cu aspectul si caracterul persoanei.
Rolul social – determina purtatorul sa se simta incadrat in societate si in mediul in care poarta imbracamintea

Moda imbracamintei

Reprezinta ansamblul de gusturi, preferinte si deprinderi care predomina de o serie de factori:

linia de conceptie
materialul folosit
zona geografica
motivele populatiei dintr-o zona
destinatie
conditiile de realizare

Frumusetea imbracamintei

Este un ansamblu de forme, armonii, si culori pe care trebuie sa le indeplineasca imbracamintea.

Comoditatea la purtare se refera la gradul de placere cu care este purtat un produs, si intereseaza toate categoriile de imbracaminte. Se realizeaza prin linia de croi care trebuie sa permita efectuarea lejera a miscarilor, si prin marimea produsului care trebuie sa fie aleasa corect pentru dimensiunile purtatorului.

Procesul tehnologic de confectionare

Reprezinta partea documentatiei tehnice care cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a semifabricatelor in produse finite. Procesul tehnologic se elaboreaza in scopul stabilirii operatiilor, ordinea in care acestea se executa si indicatori tehnico economici de fabricatie.

Procesul tehnologic este alcatuit din:

operatii executate in succesiune cronologica
faze
manuiri
miscari

Operatia – este partea procesului tehnologic prin care semifabricatul se transforma calitativ si cantitativ. Aceste operatii pot fii: manuale, mecanice si de calcare.

Manuirea – este o parte a fazei de munca alcatuit dintr-un grup de miscari.

Miscarea – reprezinta cel mai simplu element al procesului de munca, este parte componenta a manuirii si ea nu se mai poate divide.

In cadrul procesului tehnologic se intalnesc operatiile:

pregatirea a lucrarilor
operatii de ansamblare
operatii de tratare umidotermica ( calcare, descalcarea, presarea si subtierea, modelarea, aburirea ).

te153q3492ieef 43153qtm92ief3r

Proiectarea pantalonului clasic pentru barbati

Dimensiuni principale :

Ic = 1.90 cm

Pb = 45 cm

Calculul dimensiunilor de baza:

Pt = Pb - 4 = 41 cm

Ps = Pb + 4 = 49 cm

Trasarea liniilor de baza:

In lungime : AB = Ps + 12.5 = 23.75

____

AL = Lpr = 110 cm

Lpr = N * Z +(-) K = 6 * Z - 0,2 = 110 cm

AC = AL / 2 ₊ 7 == 62 cm

In latime : BB1 = Ps / 4 = 16, 25 cm

B1B2 = BB1 = 16,25 cm

B2B3 = Ps / 10 + 0,8 = 5.7 cm

B2 B4 = Ps / 5 = 9.8 cm

Transarea linilor de contur

A’2 A2 = 0.5 cm

B3b = bb1 = B2B3 / 3 = 2 cm

Lc 1 = ( latimea pensei din centru ) 3.5 cm

Latimea fetei de pantalon in talie va fi :

A2A4 = Pt / 2 + Lc1 = 24 cm

Latimea fetei de pantalon la partea inferioara :

C1C2 = C1C3 = Pb / 4 = 11,25 cm

L1L2 = L1L3 = C1C2 + ( - ) TOLERANTA MODEI = 15 cm

BB1 = 2 cm

Spatele de pantalon

AA5 = Pt /10 + 0,8 = 4,9 cm

C2C4 = L2L4 = 2 cm

Linia interioara: C3C5 = 3 cm

L3L5 = 2 cm

Latimea spatelui la talie:

A5A6 = Pt / 2 + R

A6A7 = 3…4 cm

R = R1 + R2 = 2.5 + 5 = 7.5 cm

R – este rezerva pentru cusatura si pense

R1 – rezerva pentru pensa = 2.5 cm

R2 – rezerva pentru cusaturi = 5 cm

Pensa spatelui: A5 P’ = Ps / 5 + 1 = 10,8 cm

P’P = 1 cm PP1 = Ps / 5 = 9.8 cm

Pa = Pa1 = R1 / 2 = 1.25 cm

L1l = 0.5 cm L1l2 = 1 cm

Constructia betelei:

AB = Pt + 7 = 48 cm

AA1 = BB1 = 6 cm

A B

A1 B1

Pantalonul pentru barbati se utilizeaza in toate anotimpurile anului si se confectioneaza din materiale diferite ( ex. Stofa, blug, etc ). Cele doua parti principale fata si spatele sunt asemanatoare ca forma dar difera ca marime si detalii anexate. Pantalonii sunt articole vestimentare care imbraca corpul de la talie in jos. Desi este un vestiment caracteristic barbatesc, acest produs, este utilizat de catre toate categoriile de purtatori indiferent de varsta sau de sex. In functie de acest criteriu, pantalonii sunt destinati pentru barbati, femei si copii. Ca parti componente, sunt alcatuiti din doua parti care imbraca picioarele conformatiei si partea inferioara a trunchiului. Ca detalii principale fiecare picior se compune din fata, spate si betelie de pantalon.
Pantalonii se confectioneaza in diferite variante dintre care cele mai importante sunt:
pantalonii clasici ( drept )
pantalonul bufant pentru cizma
pantalonul sport
pantalonul clasic pentru femei
aceste categorii de pantaloni se pot confectiona atat pentru adulti cat si pentru copii.

Buzunarele aplicate :

se confectioneaza din materialul de baza sau din alt material in cazul in care vor constitui garnitura pentru produs.

Tipuri de buzunare aplicate

buzunarul simplu
buzunarul cu clapa de intarire
buzunarul cu pliu
buzunarul cu clapa de inchidere
buzunarul tip armonic

Buzunarele simple aplicate au forme diferite, la care se poate face un tighel sau doua tighele. Partile laterale vin indoite in interior 1 cm

Buzunarele

Sunt repere secundare aplicabile la diferite produse textile cu rol utilizator sau functional, ornamental.

Buzunarele pot fii:

interioare
buzunare in captuseala
buzunare laterale pentru pantaloni
buzunare aplicate

Confectionarea clapei

Faze de executie:

aplicarea intarituri pe dosul clapei
asezarea clapei fata la fata
realizarea cusaturi ( coaserea propriu zisa )
rihtuirea clapei
intoarcerea clapei pe fata
aplicarea unui tighel pe marginea clapei
calcarea clapei

Confectionarea cordoanelor ( betelie )

Cordoanele sunt detalii secundare utilizate la unele produse vestimentare pentru ajustarea produsului pe corp sau cu rol ornamental.

Cordoanele pot fi :

- detasabile simple sau duble

fixate la produs

Cordonul fixat la produs se croieste dublu cu lungimea de 2 – 3 cm mai mare decat circumferinta taliei. Este prevazut cu intaritura care se termocaleaza pe dosul materualului de baza.

Faze de executie

pregatirea cordonului pentru coasere ( verificarea dimensiunilor, egalizarea marginilor)
coaserea cordonului pe fata produsului printr-o cusaura tighel
surfilarea cordonului pe dosul produsului si fixarea lui in interior prin a doua cusatura tighel
curatarea de ate
calcarea
la cordon pot fi aplicate gaici pentru curea

Confectionarea gaicilor

Gaicile sunt repere secundare formate din suvite din materialul de baza cu rezervele indoite pe toata lungimea lor. Are un rol functional pentru trecerea curelei si rol ornamental.

Gaicile se clasifica in:

gaici captusite
gaici simple

Gaica simpla se croieste cu latimea dubla si se indoaie rezerva in interior pe toata lungimea. Se poate confectiona la masina simpla de cusut sau la masini speciale ( Uberdec) la care se ataseaza un dispozitiv de indoire a marginilor.

Materiale auxiliare

Sunt materiale care in functie de model si produs pot lipsi din componenta imbracamintei.

Materialele auxiliare sunt:

captuselile
intariturile
ata de cusut
furniturile
garniturile

Intariturile – maresc rezistenta la purtare si la sifonarea unor detali

pastreaza forma in dimensiunile in functie de conformatia corpului
dau o tinuta mai buna anumitor detali ( ex. Gulere, piept, buzunare, capace etc)

Intariturile pot fi:

- intarituri tes - volvatirul , conofasul, rosharul

intariturile netes
intariturile din folii sun intarituri termo fuzibile

Intariturile termo fuzibile este un material netes care au pe suprafata lor granule de rasini. Sunt la o anumita temperatura se lipesc pe detali

Ata de cusut – are rol:

de a imbina detaliile
se foloseste la prelucrarea imbracamintei
la formarea butonierelor
la broderi
la coaserea nasturilor

Furniturile de incheiat

Nasturi – au rol de inchidere a produsului dar si rol estetic. Au diferite forme, dimensiuni si culori, si pot fi prevazuti cu 2, 3 si patru orificii sau cu ureche. Sunt realizati din material plastic, din lemn, din metal, os, sau pot fi imbracati cu material.
Feroarele – au rol de inchidere si rol estetic si se realizeaza in diferite forme, de lungime , culori forma si marime a dintilor.

vdfff

Calculul normei de consum

Norma de consum se poate calcula in metri, in metri patrati si in kilograme.

Nc = > ( m ) – norma de consum in metri
Nc = > ( m2 ) – norma de consum in metri patrati
Nc => ( Kg ) – norma de consum in kilograme

Lungimea rezultata prin incadrare reprezinta consumul de material exprimat in metri, suprafata rezultata prin incadrare reprezinta consumul in m si m2.

A = L * l ( m 2 ) ( cm 2 )

l = latimea materialului

Consumul in kilograme este egal cu consumul in m2 ori masa in grame pe m2.

Nc ( m2 ) * M (gr / m2 ) material = tricot, blana.

Indicatori de eficienta ai incadrarii

1. Indicele de utilizare a suprafetei

I L = K suprafata sabloanelor / aria de incadrare * 100%

K = SD / A inc * 100

2. indicele pierderi de material

I p = suprafata deseurilor / aria de incadrare * 100%

Suprafata deseurilor A inc - S sabl

K + P = Ss / A inc + Sd / A inc = Ss + Sd / Ainc = A inc / Ainc * 100 % == 100 %

K + P = 100 %

Metode de determinare a suprafetei sabloanelor

Este necesara cunoasterea suprafetei sabloanelor pentru a determina rentabilitatea operatiei de incadrare a acestora pe suprafata materialului deci in final determinarea consumului de material pentru un produs si costul produsului.

Se cunosc urmatoarele metode :

metoda geometrica
metoda cantaririi
metoda planimentrarii

Metoda geometrica – consta in impartirea suprafetei sablonului in elemente geometrice cu ari usor de calculat

S1 – suprafata unui detaliu al produsului

S prod - S1 + S2 + … Sn

Metoda cantaririi – se bazeaza la proportionalitatea care exista intre masa sabloanelor si suprafata lor.

S = s / m * M ( cm 2 ) ( m2 )

D ( cm 2 ) ………………… m ( g )

S ( cm 2 m 2 ) ……………..M ( g )

Metoda planimentrarii – este o metoda care obtine suprafata sabloanelor prin masurara lor cu un aparat numit planimetru. Acesta este format din niste bare articulate la care un capat se urmareste conturul tiparului si la capat apare suprafata sablonului.

Masini de cusut folosite la confectionarea pantalonului

Masina de cusut UBERDEC

Caracteristici tehnico – functionale

masina se utilizeaza la confectionarea imbracamintei din tricot, realizand o cusatura de acoperire a marginilor desirabile
in general masina lucreaza cu 3 fire: 2 la ace si 1 la apucator
masina poate sa functioneze si cu 6 fire infirate; 3 la ace 1 la apucator, 2 la depunatoarele de fire

O masina are ca parti principale masa de lucru si corpul de masini

Organele de lucru – functioneaza cu urmatoarele organ de lucru; ace, apucator, conducator de fir, transportor, piciorus de presare

Acele transporta firele prin straturile de material formand buclele de impletire. Identice cu acul de la masina simpla de cusut deci vor fi alcatuite din : butuc, tija, orificiu pentru ata, canal lung si scurt, miscare – translatie verticala, montare – pe o tija suport la niveluri diferite, acul din dreapta mai sus decat cel din stanga pentru ca fiind un singur apucator acesta trebuie sa prinda ambele bucle..

Apucatorul prinde buclele acelor si formeaza o bucla pe care o depune in fata acelor pentru ca acestea sa treaca prin aceasta bucla la impunsatura urmatoare.

Partile componente sunt:

corpul apucator
varf
orificiu pentru ata
canal pentru fir
tija suport
surub de reglare

miscare – de oscilatie

montare – pe tija suport 5, surubul 6 permite reglarea pozitiei apucatoare fata de ace

Transportul : transporta straturile de material in timpul coaserii. Partile componente sunt:

bare dintate
suporti
locas de montare

Miscare – complexa ( riicare , inaintare, coborare, retragere )

Montare – pe o parghie suport

Piciorul de presare preseaza straturile de material pe transport in timpul coacerii.

Parti componente:

talpa
2, 3 orificii pentri ata
4 aparatoare de protectie

Miscare – in timpul coaseri nu are miscare, iar inafara producerii de coasere are miscare de ridicare – coborare fiind actionat prin pedala

Montare – pe o tija suport

Deservirea masinii Uberdec

pregatirea pentru lucru
coaserea propriu-zisa
incheierea lucrului

Pregatirea pentru lucru consta in lucrari de curatire, lubrifiere, reglare.

Coaserea propriu-zisa se introduce materialul sub piciorus si se activeaza pedala care va cupla arborele principal la motorul electric.

Incheierea lucrului scoaterea materialului de sub piciorus, taierea atelor, verificarea cusaturii formale.

Intretinerea masini Uberdec cuprinde :

curatirea