Logo referatele carte



REZOLUTIUNEA CONVENTIONALA SI JUDICIARA A CONTRACTULUI DE VANZARE - CUMPARARE COMERCIALA



REZOLUTIUNEA CONVENTIONALA SI JUDICIARA

A CONTRACTULUI DE VÂNZARE - CUMPARARE COMERCIALA

 

Rezolutiunea conventionala a contractului de vanzare – cumparare comerciala opereaza numai in cazul in care la momentul incheierii contractului sau ulterior, printr-o conventie separata, dar inainte de executarea obligatiilor, partile au stipulat printr-o clauza expresa, rezolutiunea de plin drept a contractului in cazul neexecutarii obligatiilor de catre una dintre ele. 48347ppn22rhd8z

In literatura juridica aceasta clauza expresa poarta denumirea de pact comisoriu expres.

Leguitorul nu a reglementat regimul clauzelor comisorii. In principiu ele sunt valabile, insa avand in vedere consecintele lor asupra fiintei contractelor, sunt interpretate restrictiv si cu o mai mare severitate de practica judiciara ; de aceea, vointa comuna a partilor de a stipula o astfel de clauza trebuie sa fie declarata fara echivoc in cuprinsul contractului.

In functie de intensitatea efectelor pe care le produc, pactele comisorii pot fi de patru grade:

a) pactul comisoriu expres de gradul I, care este clauza contractuala prin care partile stipuleaza ca, in caz de neexecutare a obligatiilor de catre una dintre parti, contractul va fi rezolvit. ph347p8422rhhd

Stipularea unui acestui pact comisoriu in contractele comerciale este inutila, intrucat reproduce dispozitiile art. 1020 Cod Civil, conform carora ,,conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau’’. In acest caz rezolutiunea contractului este judiciara pentru a opera fiind necesara sesizarea instantei de judecata care prin hotarare sa pronunte rezolutiunea contractului.

b) pactul comisoriu expres de gradul II, care este clauza prin care partile stabilesc ca in cazul in care o parte nu va executa obligatiile contractuale asumate cealalta parte are dreptul sa desfiinteze unilateral contractul.

In acest caz rezolutiunea contractului opereaza fara a mai fi necesara sesizarea instantei de judecata, in baza declaratiei unilaterale de rezolutiune a partii indreptatite, care trebuie notificata celeilalte parti.

c) pactul comisoriu expres de gradul III este clauza prin care se prevede ca in cazul in care una dintre parti nu executa obligatiile sale pana la un anumit termen contractul este rezolvit de plin drept.

Prin aceasta clauza, partile confera caracter esential termenului contractului simpla ajungere la termen a obligatiei neexecutate avand ca efect rezolutiunea de drept a contractului.

d) pactul comisoriu expres de gradul IV este clauza prin care partile prevad ca in cazul neexecutarii obligatiilor contractul se desfiinteaza de plin drept fara actiune in justitie si fara nici o alta formalitate prealabila.

Pactele comisorii exprese de gradele III si IV sunt cele mai energice, neexecutarea obligatiilor contractuale inauntrul termenelor stabilite avand ca efect rezolutiunea de plin drept a contractelor fara nici o alta formalitate prealabila.

Singura parte contractanta in drept sa invoce rezolutiunea contractului este creditorul obligatiei neexecutate. Acesta are posibilitatea de a opta intre invocarea rezolutiunii contractului, prevalandu-se de pactul comisoriu expres, si cererea, printr-o actiune in justitie, de obligare a debitorului la executarea prestatiei.

Pactele comisorii exprese nu se confunda cu conditia rezolutorie expresa, aceasta fiind o modalitate a contractului. In cazul conditiei rezolutorii, rezolutiunea depinde de un eveniment viitor si nesigur, strain de comportamentul debitorului si nu are un caracter sanctionator, in timp ce in cazul pactului comisoriu expres rezolutiunea se datoreaza exclusiv neexecutarii obligatiilor contractuale de catre debitor si se pune in valoare la initiativa creditorului.

In cazul contractului de vanzare – cumparare comerciala care se executa prin prestatii succesive, rezolutiunea se numeste reziliere, diferenta dintre cele doua notiuni fiind sub aspectul efectelor produse. Astfel, in cazul rezolutiunii contractul se desfiinteaza cu efect retroactiv, in timp ce in cazul rezilierii desfiintarea contractului se produce numai pentru viitor, efectele produse pana la momentul desfiintarii ramanand in vigoare.

Fata de rezolutiunea judiciara, pactele comisorii exprese prezinta numeroase avantaje, precum evitarea cheltuielilor procedurale, inlaturarea incertitudinii care poate rezulta din larga putere de apreciere a judecatorului, posibilitatea rezolutiunii in acele contracte in care legea sau jurisprudenta, in principiu o inlatura.

In absenta unui pact comisoriu expres, rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare comerciala are loc in conditiile stabilite de art.1020-1021 Cod Civil, conform carora ” conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau; in acest caz contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta parte a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea cu daune interese . Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate.”

Din analiza textelor legale mentionate rezulta ca, de regula, rezolutiunea contractului este judiciara, pentru a opera trebuind sa fie pronuntata de instanta.

Referitor la temeiul rezolutiunii judiciare, in literatura juridica s-au exprimat opinii diferite. Astfel, in literatura clasica, s-a considerat ca rezolutiunea este efectul unei conditii sau clauze rezolutorii tacite, presupunandu-se ca partile au convenit, la incheierea contractului, ca in cazul in care una din ele nu-si va executa obligatiile, contractul va fi rezolvit.

C. Oprisan si D. Gherasim 1, au afirmat ca rezolutiunea contractului este o sanctiune civila cu caracter reparator, garantie a respectarii contractului de natura a contribui la executarea intocmai si cu buna credinta a obligatiilor asumate.

C.Statescu si C. Barsan 2 apreciaza ca rezolutiunea este o ilustrare a ideii de cauza; in contractele sinalagmatice, obligatia unei parti contractante este cauza juridica imediata a obligatiei celeilalte parti. Daca una din parti nu obtine prestatiile datorate de cealalta parte, ea se poate libera de propria obligatie care a ramas fara cauza.

L. Pop si I. Turcu 3 apreciaza ca rezolutiunea isi are temeiul juridic in fiecare din opiniile enuntate la care se adauga caracterul reciproc si interdependent al obligatiilor in contractele sinalagmatice.

Actiunea in rezolutiunea contractului poate fi introdusa numai de partea care a executat sau este gata sa-si execute obligatiile contractuale. Pentru admiterea actiunii in rezolutiune, trebuiesc intrunite urmatoarele conditii:

a) una din parti sa nu fi executat obligatiile sale. Rezolutiunea contractului poate fi pronuntata de instanta in caz de neexecutare totala sau partiala, daca partea neexecutata a fost considerata esentiala la incheierea contractului, cand executarea a fost facuta cu intarziere, daca creditorul nu mai are nici un interes sa primeasca prestatia de la debitor, precum si atunci cand executarea a fost necorespunzatoare, daca viciile prestatiei sunt importante;

b) neexecutarea sa se datoreze culpei paratului, deoarece, in situatia in care neexecutarea nu se datoreaza culpei paratului, de exemplu caz fortuit sau de forta majora, contractul inceteaza de plin drept, aflandu-ne in situatia unei imposibilitati fortuite de executare.

In raporturile comerciale nu este necesara punerea in intarziere a debitorului , intrucat acesta este conform art. 43 Cod Comercial de drept pus in intarziere din ziua scadentei.

Daca aceste conditii sunt indeplinite, la cererea creditorului, instanta poate sa pronunte rezolutiunea contractului.

Precizam faptul ca rezolutiunea este facultativa nu numai pentru partea in drept sa o ceara, ci si pentru instanta de judecata, judecatorul fiind liber sa aprecieze daca rezolutiunea contractului este sau nu necesara. In acest scop el va lua in considerare diferitele considerente desprinse din starea de fapt, precum: neexecutarea e totala sau partiala, obligatia neexecutata este principala sau accesorie, cauzele intarzierii debitorului in executarea contractului si in ce masura ii sunt imputabile, etc.

In materia contractului de vanzare-cumparare, legiuitorul a instituit doua cazuri speciale de rezolutiune judiciara : rezolutiunea vanzarii pentru neplata pretului si rezolutiunea vanzarii pentru viciile ascunse ale lucrului vandut.

Rezolutiunea vanzarii pentru neplata pretului este reglementata de art. 1365 Cod Civil, conform caruia ” daca cumparatorul nu plateste pretul , vanzatorul poate cere rezolutiunea vanzarii.” Desigur, in caz de neplata a pretului , vanzatorul nu e obligat sa ceara rezolutiunea vanzarii, putand opta pentru executarea silita a platii .

Vanzatorul poate solicita rezolutiunea vanzarii atat in cazul in care neachitarea pretului este integrala, cat si in cazul in cazul in care neachitarea este doar partiala. De asemenea, rezolutiunea poate fi solicitata si in cazul in care ceea ce nu s-a achitat este doar dobanda pretului, aceasta fiind o parte din pret si garantata in consecinta.

Rezolutiunea vanzarii pentru neplata pretului poate fi ceruta atat de vanzator, personal, cat si, pe calea actiunii oblice, de cesionarul pretului si de creditorii chirografari ai vanzatorului.4 chirica

Pentru a exercita actiunea in rezolutiunea vanzarii, vanzatorul trebuie sa-si fi executat propriile obligatii sau, daca nu le-a executat , sa se declare gata a le executa.

Sub aspectul naturii juridice, actiunea in rezolutiunea vanzarii este reala , caracter consacrat de art. 1368 Cod Civil, fiind imprescriptibila pe cale extinctiva. Completare cu opinia lui chirica 5.

Admiterea actiunii in rezolutiune are drept consecinta restituirea prestatiilor si plata de daune interese in conditiile dreptului comun.

In raporturile de comert international, arealul rezolutiunii este mai restrans decat in cazul contractelor interne, deoarece, in comertul international ponderea covarsitoare o au contractele de lunga durata care necesarmente comporta executare succesiva. Rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare comerciala internationala constituie o sanctiune extrema prin aplicarea careia finalitatile urmarite de parti prin perfectarea lui sunt definitiv compromise.

In raporturile de comert international, rezolutiunea contractului pentru neexecutare are un regim juridic diferit fata de cel din dreptul intern, facandu-se distinctie intre doua situatii 6 costin :

a) in cazul contractelor subordonate unui termen de natura esentiala, care prin specificul lor sunt incompatibile cu intarzierea in executare, rezolutiunea opereaza de plin drept, daca debitorul nu respecta scadenta convenita.;

b) in cazul contractelor cu termen de executare uzual regimul de drept comun al rezolutiunii este controversat, unii autori considerand ca ea este judiciara, trebuind sa fie pronuntata de justitie, in timp ce altii considera ca rezolutiunea contractelor de comert international se realizeaza prin simpla declaratie notificata celeilalte parti.

Rezolutiunea contractului de vanzare cumparare pentru vicii ascunse este reglementata de Codul Civil, Codul comercial si Decretul nr.168/1958 privind prescriptia extinctiva, si intervine in situatia in care cumparatorul, ulterior incheierii contractului si predarii bunurilor ce fac obiectul contractului, constata ca acestea sunt afectate de vicii ascunse, si, din aceasta cauza, ele nu pot fi intrebuintate conform destinatiei lor, sau, intrebuintarea lor e astfel micsorata incat daca ar fi cunoscut viciile bunurilor nu le-ar fi cumparat sau nu ar fi dat pretul cerut . In aceasta situatie cumparatorul are dreptul de a se adresa instantei de judecata competente, solicitand ca aceasta sa pronunte rezolutiunea contractului si acordarea de despagubiri. Acest drept al cumparatorului este valorificat prin actiunea redhibitorie 7carpenaru.

Dreptul la actiunea redhibitorie se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului. Termenul de un an este un termen limita in care trebuie descoperite viciile lucrului ascuns, depasirea sa atragand imposibilitatea cumparatorului de a mai pretinde vreun drept contra vanzatorului.

Intrucat dispozitiile legale referitoare la aceasta materie au caracter supletiv, partile, prin conventia lor, pot modifica aceste termene, in sensul agravarii, limitarii sau chiar inlaturarii raspunderii vanzatorului pentru viciile ascunse ale lucrului vandut.

Specific8 carpenaru vanzarii cumpararii comerciale este faptul ca , potrivit art. 70 Cod Comercial, pentru a putea exercita actiunea in rezolutiunea vanzarii pentru vicii ascunse, cumparatorul are obligatia de a-l notifica pe vanzator despre viciile ascunse ale lucrului vandut in termen de 2 zile de la descoperirea lor. Nerespectarea acestei obligatii prealabile atrage de caderea cumparatorului din dreptul de a mai reclama viciile lucrului vandut si, prin urmare, rezolutiunea contractului pentru vicii ascunse.

Rezolutiunea contractului de vanzare – cumparare comerciala are ca efect desfiintarea lui si implicit a raportului juridic nascut intre partile contractante. Rezolutiunea contractului opereaza retroactiv, desfiintandu-l atat pentru trecut cat si pentru viitor, considerandu-se ca partile nu l-au incheiat.

Rezolutiunea contractului produce efecte intre partile contractante si fata de terti.

Intre partile contractante efectele rezolutiunii sunt diferite in functie de imprejurarea daca cel care a cerut pronuntarea ei sau o invoca in temeiul unui pact comisoriu expres a executat sau nu in tot sau in parte prestatiile la care s-a indatorat:

a) daca partile nu au executat contractul rezolutiunea are ca efect desfiintarea contractului, considerandu-se ca acesta nu a fost incheiat;

b) daca contractul a fost executat de una dintre parti si/sau partial si de cealalta parte rezolutiunea are ca efect desfiintarea contractului si restituirea prestatiilor efectuate. In cazul in care prestatiile executate sunt ireversibile (de exemplu contractul de furnizare a energiei electrice, contractul de inchiriere, etc.) rezolutiunea are ca efect desfiintarea numai pentru viitor a contractului, efectele produse pana la momentul desfiintarii ramanand valabile.

In caz de rezolutiune a contractului, creditorul poate sa solicite si daune interese materiale si/sau morale in situatia in care a suferit un prejudiciu datorita neexecutarii totale sau partiale sau a executarii necorespunzatoare a prestatiilor de catre cealalta parte. Cuantumul daunelor interese poate fi stabilit de parti, anticipat, la momentul incheierii contractului prin inserarea unei clauze penale in acest sens, sau de catre instanta de judecata la cererea creditorului.

Specific rezolutiunii pentru vicii ascunse, din punctul de vedere al efectelor acesteia, este faptul ca partile si-au executat obligatiile contractuale asumate. Prin urmare, in aceasta situatie, ca efect al desfiintarii retroactive a contractului , vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii iar cumparatorul sa restituie lucrul in starea in care se afla. Daca vanzatorul a fost de rea credinta la incheierea contractului, cunoscand existenta viciilor ascunse ale lucrului, el datoreaza si despagubiri pentru prejudiciul suferit de cumparator.

Fata de terti in principiu rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consimtite in favoarea tertilor de catre dobanditorul prestatiei / lor care au format obiectul contractului rezolvit. De la aceasta regula exista urmatoarele exceptii:

a) in materie mobiliara, tertii dobanditori pot paraliza efectele rezolutiunii contractului incheiat cu primul debitor invocand dispozitiile art. 1909 alin. 1 Cod Civil: ,,posesia de buna credinta a unui bun mobil valoreaza proprietate’’;

b) nu se desfiinteaza actele de administrare incheiate de o parte a contractului rezolvit cu terte persoane de buna credinta;

c) rezolutiunea nu poate fi opusa subdobanditorului cu titlu oneros si de buna credinta a unui bun imobil care si-a intabulat dreptul in Cartea Funciara;

d) rezolutiunea nu produce efecte fata de tertul care a dobandit un imobil in cadrul procedurii executarii silite, urmare a adjudecarii definitive;

e) statul nu poate fi obligat sa restituie imobilul dobandit prin expropriere sau rechizitie definitiva.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani