Logo referatele carte



TRANSPORTURI CURS 6 - ORGANIZAREA TRANSPORTULUI DE CALATORI PE CALEA FERATA



CURS 6                                                                          TRANSPORTURI                                                                                                                     

ORGANIZAREA TRANSPORTULUI DE CALATORI PE CALEA FERATA

Organizarea transportului de calatori pe calea ferata necesita un ansamblu de masuri tehnice si organizatorice, in scopul folosirii cat mai bune a mijloacelor de transport, asigurarea unei deplasari sigure, rapide, regulate si confortabile a calatorilor.

In cadrul retelei de cai ferate, traficul de calatori este de mai multe feluri:

1.    Trafic international – se desfasoara intre doua sau mai multe state, pe baza unui contract de transport international. Acesta este reglementat de Conventia CIV, ale carei capitole se refera la: obiectul si sfera de aplicare a Conventiei, contractul de transport, raspunderea cailor ferate, masuri procedurale privind aderarea si semnarea Conventiei;

2.    Traficul direct – se desfasoara in limitele a doua sau mai multe regionale de cale ferata;

3.    Traficul local – se desfasoara in limitele unei regionale de cale ferata;

4.    Traficul suburban – are loc in limitele suburbane ale marilor orase.

Aceste feluri de trafic influenteaza: alegerea tipului de vagoane, frecventa calatoriilor, nivelul tarifelor, etc.

Organizarea transportului de calatori pe calea ferata este o activitate laborioasa, care necesita:

a)    Stabilirea si organizarea curentilor de calatori

Totalitatea calatorilor transportati cu orice fel de legitimatie de calatorie, repartizati pe directii sau sectii de circulatie, intr-o anumita perioada de timp, reprezinta curentii de calatori. Stabilirea acestora se face folosind datele statistice din perioadele anterioare si avandu-se in vedere si consecintele ce rezulta din darea in functiune: a unor noi linii de cale ferata, a noi obiective industriale, socio-culturale, statiuni balneo-climaterice, etc.

Indicatorii care trebuie avuti in vedere sunt grupati in diverse categorii:

·       indicatori de trafic: calatorii expediati in unitatea de timp; durata medie a unei calatorii; densitatea curentilor de trafic, etc;

·       indicatori de utilizare a vagoanelor de calatori: rulajul vagoanelor; parcursul mediu zilnic al vagonului; frecventa medie a calatorilor pe vagon sau pe osie, etc;

·       indicatori de utilizare a trenurilor de calatori: numarul de calatori din tren; numarul de vagoane sau al osiilor dintr-un tren; viteza de circulatie, etc.

b)              Organizarea circulatiei trenurilor de calatori – trebuie sa tina seama: de felul si categoria de trenuri, de mersul trenurilor, de primirea si expedierea trenurilor de calatori.

Dupa felul si categoria lor, trenurile sunt:

·       trenuri de lung parcurs – cu un parcurs mai mare de 200 km;

·       trenuri locale – cu un parcurs mai mic de 200 km;

·       trenuri suburbane – cu un parcurs mai mic de 100 km, media parcursului fiind de 30 km.

In raport cu viteza cu care se deplaseaza si de confortul de care dispun, trenurile se impart in:

·       trenuri exprese;

·       trenuri rapide;

·       trenuri accelerate;

·       trenuri personale;

·       trenuri curse pentru navetisti.

Numarul trenurilor, categoria si compunerea acesteora se stabilesc in functie de structura curentilor de calatori si de structura parcului de vagoane.

Dupa determinarea numarului si a categoriei trenurilor de calatori, acestea se reintroduc in graficul de circulatie, cu respectarea urmatoarelor cerinte:

·       asigurarea coordonarii mersului trenurilor internationale in statiile de frontiera;

·       asigurarea conditiilor de siguranta a circulatiei;

·       respectarea orelor de plecare si de sosire;

·       asigurarea celor mai bune legaturi in statiile de ramficatie intre trenurile de calatori, indiferent de categoria acestora;

·       evitarea stanjenirii traficului de marfuri.

c)    Organizarea activitatii in statiile de calatori – presupune organizarea imbarcarii si debarcarii calatorilor, care implica:

·       tragerea din timp la peron a garniturilor de tren;

·       organizarea informatiilor astfel incat calatorii sa fie avizati privind ordinea imbarcarii;

·       organizarea controlului, de catre echipe complexe, privind starea de pregatire a trenurilor inaintea imbarcarii calatorilor si remedierea defectiunilor;

·       specializarea cailor de acces si a peroanelor pe fel de grafic,

·       organizarea informatiilor care pot fi transmise prin mijloace vizuale, prin megafoane sau prin personalul birourilor de informatii;

·       organizarea activitatii caselor de bilete, care impune specializarea acestora pe clase, iar in unele statii chiar pe directii de mers;

·       organizarea activitatii depozitelor pentru pastrarea bagajelor de mana, pentru ca efectuarea in conditii eficiente a acestor operatii  impune organizarea corespunzatoare a depozitelor de bagaje.

ORGANIZAREA TRANSPORTULUI AUTO

Elementele constructive ale transportului auto sunt:

I   drumurile si

II  autovehiculele.

 

I  Drumul reprezinta calea de comunicatie terestra, special amenajata pentru circulatia autovehiculelor si a pietonilor.

Constructiv, orice drum este alcatuit din:

·                 infrastructura – cuprinde totalitatea lucrarilor care sustin suprastructura, asigurand legatura cu terenul si transmiterea catre acesta a eforturilor statice si dinamice. Infrastructura cuprinde:

-        terasamentele sau lucrarile de pamant si

-        lucrarile de arta (poduri, viaducte, tunele, etc.);

·                 suprastructura – cuprinde mai multe componente, care alcatuiesc corpul propriu-zis al drumului. Suprastructura este alcatuita din mai multe straturi diferite, a caror compozitie si tehnologie de executie depind de importanta si de destinatia drumului.

In general, un drum modern este alcatuit din 4 straturi:

-        substratul – format din nisip, cu o grosime de 5-10 cm;

-        fundatia – formata din balast, cu o grosime de 30-50 cm;

-        stratul de rezistenta – format din beton, de grosime 20-30 cm;

-        statul de uzura – format din bitum.

Un drum modern trebuie sa dispuna de calitati constructive si de amenajari pentru stationarea autovehiculelor si pentru prioritate de trafic.

Criterii de clasificare a drumurilor

1. Dupa folosinta:

1.a. drumuri publice – destinate cerintelor de trafic rutier ale intregii populatii si ale economiei nationale. Acestea se impart in:

·       drumuri de interes vital:

-        autostrazi – drumuri de mare capacitate, rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor. Autostrazile sunt prevazute cu benzi unidirectionale, separate printr-o banda mediana. De asemenea, acestea intersecteaza denivelat orice alta cale de comunicatie si evita, pe cat posibil, localitatile. Accesul si iesirea pe si din autostrada este permisa numai prin locuri special amenajate;

-        drumuri nationale – asigura legatura cu punctele de frontiera;

·       drumuri de interes local – pot fi:

-        drumuri judetene;

-        drumuri comunale;

-        strazi.

1.b. drumuri de exploatare – satisfac cerintele de trafic rutier ale unor agenti economici din industrie, agricultura, etc.

2. Dupa influenta pe care o au asupra exploatarii autovehiculelor, drumurile se impart in 6 categorii:

2.a. categoria M – cuprinde drumurile asfaltate, in stare buna, carora li se atribuie un coeficient de drum = 0.0;

2.b. categoria K include drumurile pavate, in stare buna, carora li se aribuie un coeficient = 1;

2.c. categoria T – cuprinde drumurile asfaltate, pavate si pietruite, in stare mediocra, carora li se atribuie un coeficent = 1.1;

2.d. categoria L - cuprinde drumurile pietruite cu piatra sparta, pietris si bolovani, carora li se atribuie un coeficient = 1.2;

2.e. categoria E – include acele drumuri care impun schimbari de viteza pe circa 70% din parcus si cuprinde: drumurile de pamant, drumurile de terasamente, in stare mediocra si dumurile pavate cu bolovani de rau, in stare rea, a caror coeficient este = 1.4;

2.f. categoria H – cuprinde toate celelate categorii de drumuri, a caror stare nu permite viteze mai mari de 15km/h pe toata lungimea lor si care au un coeficient de drum = 1.6

Coeficientii de drum au menirea de a corecta parcursul efectiv, in vederea obtinerii parcursului echivalent.

         II Autovehiculul este principalul mijloc de transport rutier, reprezentat de orice vehicul care se poate deplasa pe un teren amenajat sau nu, prin propriile mijloace, in care scop este inzestrat cu un motor cu care produce sursa de energie pentru propulsie.

Clasificarea autovehiculelor

1.   Dupa destinatie:

1.a. autovehicule pentru calatori – acestea se impart in:

·       autovehicule usoare – capacitate de 4-6 locuri;

·       autovehicule medii – capacitate de 10-14 locuri;

·       autovehicule grele – capacitate de 35-100 locuri.

1.b. autovehicule pentru marfa – foarte diverse si se pot clasifica dupa modul de constructie in:

·       autovehicule cu sasiul simplu si

·       autovehicule cu sasiul articulat , care pot fi: detasabile sau cu semiremorca.

Dupa sarcina utila, autovehiculele de marfa pot fi:

·       pana la 1.5 tone;

·       intre 3-5 tone;

·       intre 5-8 tone;

·       intre 8-12 tone;

·       peste 12 tone.

 

2.   Dupa felul suprastructurii si destinatia ei:

2.a. autocamioane lada;

2.b. autocamioane izoterme;

2.c. autocamioane frigorifice;

2.d. cisterne, etc.

 

3.             Din punctul de vedere al mecanismului de incarcare/descarcare:

3.a. autovehicule cu suprastructura fixa;

3.b. autovehicule cu suprastructura basculata.

 

Aceste clasificari au rol important pentru stabilirea modalitatilor de organizare a parcului de autovehicule, a activitatii de intretinere si reparatii, de aprovizionare cu materiale, piese de schimb, de stabilire a cheltuielilor de exploatare.

PROCESUL DE TRANSPORT AUTO. NOTIUNE, STRUCTURA, CLASIFICARE

Procesul de transport auto, in modul cel mai general, consta in efectuarea deplasarii marfurilor sau calatorilor dintr-un loc in altul, cu autovehiculele. El rezida in prestatii ce se efectueaza cu mijloacele de transport auto si este echivalent cu procesul de productie din aceasta activitate.

Diagrama de transport auto

 

        

Dcta = Tc + Td + Ti

        

Dpta = Tp + Dcta + Tpd

                                                 2L

Tc = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 =        + Tid + Tas

                                        V

unde:

         Dcta = durata ciclului de transport auto;

         Tc = timpul cursei;

         Td =timpul de deplasare de la locul de garare la primul punct de incarcare;

         Ti = timpul de intoarcere de la locul de descarcare la locul de garare;

         Dpta = durata procesului de transport auto;

         Tp = timpul de pregatire a autovehiculului in vederea plecarii in cursa;

         Tpd = timpul de garare a autovehiculului si de predare a documentelor la intoarcerea din cursa;

         t1 = timpul de incarcare ;

         t2 = timpul de deplasare de la punctul de incarcare la punctul de descarcare;

         t3 = timpul de descarcare;

         t4 = timpul de deplasare de la puncul de descarcare inapoi la punctul de incarcare;

         t5 = alte stationari;

         L = lungimea traseului;

         V = viteza de deplasare a autovehiculului;

         Tid = timpul de incarcare/descarcare;

         Tas = timpul afectat altor stationari;

         Tg = timpul de garare.

         Prin ciclu de transport auto se intelege activitatea de transport a unui autovehicul, de la plecarea din punctul de garare, pana la intoarcerea lui in acelasi loc.

         Durata ciclului de transport consta in timpul care se scurge din momentul plecarii autovehiculului din garaj la locul de incarcare a marfurilor sau de imbarcare a calatorilor si pana in momentul sosirii acestuia la garaj.

         Organizarea ciclului de transport se bazeaza pe cunoasterea:

-        volumului traficului de marfuri si calatori,

-        a intensitatii si frecventei curentilor de marfuri si de calatori.

         Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe durata acestuia.

         Prin cursa se intelege efectuarea unui singur transport, adica deplasarea incarcaturii la destinatie si revenirea autovehiculului la locul initial de incarcare sau in alt loc.

         Durata cursei este egala cu timpul care se scurge din momentul inceperii efectuarii primei operatii necesare incarcarii si pana in momentul incheierii ultimei operatii ce precede o noua incarcare sau garare.

         Deci, cursa reprezinta activitatea autovehiculului intre doua incarcari succesive.

         In traficul urban de calatori insa, cursa reprezinta activitatea autovehiculului intre capetele traseului, in ambele sensuri, in timp ce in traficul urban cursa semnifica activitatea autovehicului intre capetele traseului, intr-un singur sens.

        

    

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani