1. PREZENTAREA LA SC “HELVETICA MILK” SRL

1. SCURT ISTORIC

S.C. “Helvetica Milk” a luat fiinta in anul 1994 prin asocierea S.C. “Helvetika” S.R.L. cu investitori autohtoni. Asociatii au convenit ca noua societate sa fie organizata sub forma de societate cu raspundere limitata, cu sediul in Arad, str. I. Maniu nr.10, Sc.B, Ap.13, Jud Arad, inscrisa in CF 23023 Arad.

Societatea poate deschide puncte de lucru, puncte comerciale, filiale si reprezentante in toate localitatile din tara.

Punctul initial de lucru a fost in comuna Pecica unde se gaseste fabrica pentru industrializarea laptelui.

Societatea se constituie pe o durata de timp nelimitata.

Capitalul de pornire al S.C. “Helvetica Milk” SRl este de 300 mil. lei .

Cifra de afaceri a crescut progresiv pe masura impunerii produselor societatii pe piata, ajungand la sfarsitul anului 1994 450 mil. lei. Procentual cifra de afaceri a crescut cu 20 % lunar.

Asociatii au convenit ca obiectul de activitate al societatii sp fie productia prelucrarii laptelui si a celorlalte produse lactate, precum si toate operatiunile comerciale care au ca obiect de tranzactie laptele si produsele din lapte.

Unitatea este amplasata intr-un spatiu special amenajat cu toate dependentele necesare in suprafata totala de 220 m² , pe care l-a inchiriat de la Societatea Agricola “16 Decembrie” Pecica, care de altfel este unul din furnizorii de materie prima.

Finantarea investitiei s-a realizat din bani proprii si un credit de la BRD Arad, credit care a fost rambursat in totalitate in primii 3 ani de activitate.

La inceput productia era axata pe fabricarea laptelui de consum pasteurizat si normalizat la un procent de grasime de 2,5 %, frisca proaspata si smantana fermentata, ambele livrate vrac pentru restaurante si cofetarii.

Dupa rambursarea creditului s-au facut unele investitii care au dus la diversificarea productiei, astfel incat in prezent programul de fabricatie cuprinde produse acidofile (iaurt, sana, lapte batut), lapte de consum, branzeturi (telemea, branza proaspata), smantana fermentata, frisca proaspata.

In anul 1998 societatea a cumparat spatiul si terenul aferent in care isi desfasoara activitatea, spatiu de 10500 m², din care 220 m² special amenajat cu toate dependintele necesare. Unitatea mai este dotata cu urmatoarele spatii: sala pentru igienizare (ambalaje, instalatii), vestiar cu grupuri sociale, camera frigorifica, laborator uzinal, magazii, birou.

Materia prima este furnozata de catre S.A. “16 Decembrie” S.A. Pecica, S.C. “Agroprodex” si S.C. “Mures”.

Anul acesta societatea a achizitionat de la aceste unitati aproximativ 8000 hl / zi, lapte materie prima, colectarea facandu-se cu autocisterna proprie. Achizitionarea cu lapte se face in proportie de 70 % din sectorul de stat si 30 % din sectorul privat pe baza de contracte intre societate si furnizori.

Instalatia de prelucrare a laptelui, cu o capacitate de prelucrare in lapte de consum si derivate de 8000 litrii / zi, cuprinde un intreg ansamblu de utilaje si instalatii necesare fluxului de prelucrare a laptelui, de la receptionare si pana la ambalare in pungi de plastic.

Ea a fost achizitionata de la o firma din Ungaria care a montat-o, asigurandu-I si service-ul necesar.

Sortimentele care se produc in acest moment in unitate sunt urmatoarele:

• lapte consum 2,5 % gr

• iaurt 4 % gr

• sana 3,5 % gr

• lapte batut 2,5 % gr

• smantana 25 % gr

• frisca 32 % gr

• telemea de vaca

• branza de vaca dulce

Produsele finite sunt valorificate prin reteaua proprie de distributie la un numar de aproximativ 120 de unitati cu specific alimentar.

Punctele de vanzare en-gros sunt situate in Timisoara si Resita. Livrarea se face loco – furnizor cu mijloace de transport inchiriate.

Activitate productiva se desfasoara conform organigramei, cu 16 salariati, care sunt angajatii societatii cu carte de munca.

In perioada 1994 – 1998, echipa manageriala care a condus societatea a reusit amortizarea prin profit a 80 % din investitie. In aceeasi perioada s-au facut investitii de aproximativ 100.000 DEM.

La ora actuala, societatea nu are in exercitiul financiar credite bancare sau datorii la furnizori.

In perspectiva societatea doreste crearea de noi spatii de productie, prin aceasta urmarind modernizarea fluxului tehnologic, fabricarea unor noi sortimente de branzeturi care sa poata fi competitive pe piata externa. In acest context, societatea a avut contracte cu societati din Germania si Ungaria.

Un alt obiectiv urmarit de societate este cresterea animalelor (vacilor de lapte) care poate fi realizat prin achizitionarea uneia dintre fermele din apropriere si crearea de microferme (20 – 30 de capete) gestionate de locuitori ai comunei Pecica, utilizand cele mai moderne tehnologii in cresterea vacilor de lapte.

In plan calitativ, societatea are comandat un contract de consultanta in vederea proiectarii si implementarii sistemului de management al calitatii in conformitate cu standardele internationale ISO 9002, fiind certificata de Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii (S.R.A.C).

2. INDICATORI ECONOMICO – FINANCIARI

Ne propunem ca in acest subcapitol sa prezentam cativa indicatori ai societatii comerciale analizati in ultimii trei ani, respectiv perioada 1998 – 2000.

Acesti indicatori sunt prezentati in tabelul urmator:

Am analizat indicatorii: cifra de afaceri, cheltuieli, profit si numar de angajati pe total si defalcati pe muncitori si personal tessa.

Din cele prezentate se constata o evolutie ascendenta atat a cifrei de afaceri cat si a cheltuielilor, astfel incat profitul in perioada 1999 – 2000 a ramas aproximativ constant.

Numarul angajatilor a ramas in principiu constant in ultimii 2 ani, fiind angajate 2 persoane.

Pe baza datelor obtinute de la firma putem determina productivitatea muncii (W) pe cei 3 ani analizati, conform formulei:

Unde:

W – productivitatea muncii

CA – cifra de afaceri

L – numar de angajati

M – numar de muncitori

T – personal Tessa

In 1998:

In 1999:

In 2000

Datele obtinute privind productivitatea muncii (W) in perioada 1998 –2000 sunt prezentate in urmatorul tabel:

Se observa ca productivitatea muncii (W) are o evolutie crescatoare in functie de numarul de angajati (L) si de numarul de muncitori (M). In functie de personalul Tessa (T) se observa ca productivitatea muncii creste in perioada 1998 – 1999 dar scade in 2000.

2. 
   ORGANIZAREA PRODUCTIEI

2.1 TEHNOLOGIA DE FABRICARE A LAPTELUI DE CONSUM CU 2,5 % GRASIME

Receptia cantitativa si calitativa

Aceasta operatie tehnologica are drept scop verificarea proprietatilor organoleptice, fizico - chimice si microbiologice ale materiei prime.

In cadrul acestei operatii laptele crud integral este supus urmaroarelor analize:

• Examenul organoleptic prin care se urmareste aspectul laptelui care trebuie sa fie fluid, omogen cu culoare alba, usor galbuie, miros si gust placut specific laptelui proaspat.

• Examenul fizico – chimic prin care se determina :

• densitatea laptelui prin metoda aerometrica care nu se admite sub 1,029 Kg/l

• aciditatea laptelui prin metoda de titrare fata de o solutie de referinta care se admite de max. 19⁰ Turner

• continutul de grasime care se determina prin metoda butirometrica

• gradul de impurificare care se determina prin compararea rondelei prin care s-a facut filtrarea cu un etalon

• Examenul microbilologic se face prin proba reductazei in urma careia se evidentiaza proprietatile microbiologice ale laptelui

Filtrarea

Este o operatie de curatire a laptelui de impuritatile mecanice prezente in masa sa. Aceasta se face cu ajutorul celor doua filtre montate pe conducta de aspiratie a laptelui in tancul de receptie.

Pasteurizarea

Este operatia prin care se urmareste distrugerea bacteriilor patogene precum si a majoritatii florei saprofite de poluare, inactivitatea enzimelor in vederea stabilizarii proprietatilor laptelui pe o perioada de cel putin 48 de ore.

Pasteurizarea se face intr-un schimbator de caldura cu placi. Prin circulatia laptelui in contracurent cu agentul termic la o temperatura de 85 – 87⁰ C, laptele este adus la temperatura de 82 – 85⁰ C si mentinut timp de 5 secunde dupa care se face racirea brusca a acestuia la +4⁰ C.

Procesul este automatizat, temperatura apei si cea a laptelui este permanent controlata de traductorii de temperatura ai instalatiei de automatizare, afisata numeric si prin termografie.

De asemenea temperatura apei de racire este controlata si afisata cu ajutorul unui sistem cu afisaj numeric.

Racirea apei se face cu ajutorul unei instalatii frigorifice.

Smantanirea

Se face cu ajutorul unui separator centrifugal in vederea obtinerii laptelui degresat cu ajutorul caruia sa se poata face normalizarea laptelui.

Dupa degresare se determina continutul de grasime al laptelui prin metoda butirometrica.

Normalizarea

Se face prin amestecarea in tancul de normalizare a unei proportii de lapte degresat, repasteurizat, cu laptele integral, astfel incat procentul de grasime al laptelui de consum sa fie 2,5%. Prin metoda butirometrica se determina apoi procentul de grasime al laptelui normalizat.

Racirea

Racirea se face cu ajutorul unui schimbator de caldura cu placi, in care circula apa racita la 2⁰ C in contracurent cu laptele. Laptele este racit pana la +4⁰ C.

Controlul calitatii

Laptele se supune urmatoarelor analize care se efectueaza in laboratorul societatii, precum si in laboratorul directiei sanitare si veterinare din Arad.

• Examenul organoleptic prin care se verifica:

• aspectul exterior care trebuie sa fie fluid, omogen, fara impuritati vizibile si de sedimentare.

• consistenta fluida

• culoare alba sau alb – usor galbuie uniforma in toata masa

• miros si gust placut specific laptelui

• Examenul fizico – chimic care se efectueaza in laboratorul propriu si prin care se verifica:

• continutul de grasime conform STAS 6352 / 1- 73;

• aciditatea conform STAS 6353 – 84

• densitatea relativa conform STAS 6347 – 73

• substanta uscata conform STAS 6344 – 68

• eficacitatea pasteurizarii STAS 6348 – 76

• Examenul radiologic si examenul microbiologic;

Se efectueaza in laboratorul directiei sanitar – veterinare din Arad

• Determinarea volumului ambalajului se face intr-un cilindru gradat, verificat metrologic, dupa reglarea masinii de ambalat, precum si prin cantarirea pungilor in timpul ambalarii.

Ambalarea

Ambalarea se face pe o masina de ambalat tip Polipack in pungi de polietilena, care realizeaza dozarea automata.

Ambalajul este inscriptionat conform NTI 1 / 1994.

Depozitarea

Dupa ambalare, pungile se aseaza in navete de plastic si se depoziteaza in camera frigorifica la temperatura 0 – 5⁰ C.

Termenul de garantie este de 48 de ore.

HELVETICA MILK SRL PECICA – JUD. ARAD

LAPTE CONSUM PASTEURIZAT 2,5 % GRASIME

Termen de valabilitate 2 zile

la temperatura de 2 – 4⁰ C

Continut 1000 ml - +20 ml

500 ml - +15 ml

Valoare nutritiva si energetica

la 100 gr 55 Kcal (230 KJ)

Proteine : 3,1 gr

Grasimi : 2,5 gr

Lactoza : 4,5 gr

Licenta fabricatie A.23

1. SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICATIE A PRODUSULUI

LAPTE DE CONSUM 2,5 %

RECEPTIE CANTITAIVA

SI CALITATIVA

FILTRARE

PASTEURIZARE

(la temp. 82 – 85⁰ C)

SMÂNTÂNIRE

NORMALIZARE

RACIRE

(la temp. max. +4⁰ C)

CONTROLUL CALITATII

AMBALARE

DEPOZITARE

(la temp. 2-4^o C)

Termen de garantie 48 ore

2.2. FISA TEHNICA A PRODUSULUI

LAPTE BATUT

1. Generalitati

Laptele batut se obtine din lapte de vaca pasteurizat, cu adaos de culturi de bacterii lactice selectionate.

Dupa continutul de grasime laptele se clasifica in 4 tipuri:

• tip Extra cu 4% grasime

• tip I Sana cu 3,6% grasime

• tip II cu 2,0% grasime

• tip III cu 0,1% grasime

2. Conditii tehnice de calitate

a) Laptele si materiale auxiliare folosite la fabricarea laptelui batut trebuie sa corespunda documentelor tehnice normative de produs si normelor sanitare in vigoare

b) Laptele batut se fabrica conform instructiunilor tehnologice aprobate la omologare cu respectarea normelor sanitare si sanitar veterinare in vigoare.

Proprietati organoleptice

Caracteristici

1. Aspect si consistenta

• coagul fin, compact sau cu o consistenta fluida se smantana proaspata, se admit particule vizibile de coagul.

• Culoare:

• alba de lapte

• Gust si miros

• placut, caracteristic, acrisor, racoritor, fara gust si miros strain

 

Proprietati fizico – chimice

 

Caracteristici

 

• tip Extra cu 4 ± 0,1 % grasime

• tip I Sana cu 3,6 ± 0,1 % grasime

• tip II cu 2,0 ± 0,1% grasime

• tip III cu max. 0,1% grasime

Aciditate (gr.T) max. 120

Substante proteice (%) min. 3,2

Temperatura de livrare (gr. C) max. 8

 

Nota: In reteaua comerciala se admite aciditatea de max. 130 T

Proprietati microbiologice

 

Caracteristici

 

Bacterii coliforme / cc produs max. 100

Escherichia coli / cc produs max. 10

Salmonella / 50 cc absent

Stafilococ coalulato pozitiv / cc max. 10

 

Continut in pesticide

 

Conform reglementarilor in vigoare

 

3. Ambalare si marcare

1. Laptele batut se ambaleaza in:

• butelii de sticla de 1000 ml, 500 ml, 250 ml.

• pungi de polietilena imprimate inchise prin termosudare

• pahare de polistiren, polietilena sau polipropilena, inchise etans, cu capacitatea 200 ml, 250 ml, 500 ml.

• bidoane de aluminiu de 25 l

2. Pentru transport, butelie de sticla, pungile si paharele se introduc in ambalaj colectiv (navete) metalice sau din material plastic.

3. Ambalajele folosite trebuie sa fie in buna stare, curate, uscate si fara miros strain.

4. Abaterile limita la continutul material al ambalajelor sunt:

• ± 20 ml pentru ambalajele cu capacitate de 1000 ml

• ± 15 ml pentru ambalajele cu capacitate de 500 ml

• ± 10 ml pentru ambalajele cu capacitate de 250 ml

• ± 1 % pentru celelalte tipuri de ambalaje

5. Buteliile de sticla vor fi inchise cu capsule din aluminiu, hartie caserata sau material plastic

Bidoanele se inchid cu capace metalice prevazute cu garnituri de cauciuc alimentar si se sigileaza prin plumbuire.

Paharele din material plastic sunt inchise etans cu folie de aluminiu, prin termosudare.

6. Ambalajele de desfacere si transport se marcheaza prin stantare sau etichetare cu urmatoarele specificatii:

• denumirea producatorului si marca

• denumirea si tipul produsului

• ziua livrarii (data) sau data limita pentru care produsul este bun pentru consum

• continutul nominal (cu indicarea erorii tolerate) in litrii

4. Depozitare, transport, documente

1. Laptele batut se depoziteaza in camere frigorifice, curate, dezinfectate la temperatura de + 2⁰ …+8⁰C.

2. Transportul se face cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme la temperaturi de + 10⁰ C.

3. Temperatura laptelui batut la livrare trebuie sa fie de max. +8⁰C.

4. Fiecare lot va fi insotit de documentatii de certificare a calitatii intocmite conform reglementarilor in vigoare.

5. Termenul de garantie

• Termenul de garantie pentru produsul “Lapte batut” este de o zi.

• Acest termen se refera la produsul ambalat, depozitat si transportat in conditiile prevazute in prezentul standard de ramura si decurge de la data livrarii.

2.2.1. Tehnologia de fabricatie a laptelui batut

 

1. Receptia cantitativa si calitativa

Aceasta operatie tehnologica are drept scop verificarea proprietatilor organoleptice, fizico - chimice si microbiologice ale materiei prime.

In cadrul acestei operatii laptele crud integral este supus urmaroarelor analize:

• Examenul organoleptic prin care se urmareste aspectul laptelui care trebuie sa fie fluid, omogen cu culoare alba, usor galbuie, miros si gust placut specific laptelui proaspat.

• Examenul fizico – chimic prin care se determina :

• densitatea laptelui prin metoda aerometrica care nu se admite sub 1,029 Kg/l

• aciditatea laptelui prin metoda de titrare fata de o solutie de referinta care se admite de max. 19⁰ Turner

• continutul de grasime care se determina prin metoda butirometrica

• gradul de purificare care se determina prin compararea rondelei prin care s-a facut filtrarea cu un etalon

• Examenul microbilologic se face prin proba reductazei in urma careia se evidentiaza proprietatile microbiologice ale laptelui

Filtrarea

 

Este o operatie de curatire a laptelui de impuritatile mecanice prezente in masa sa. Aceasta se face cu ajutorul celor doua filtre montate pe conducta de aspiratie a laptelui in tancul de receptie.

 

Pasteurizarea

 

Este operatia prin care se urmareste distrugerea bacteriilor patogene precum si a majoritatii florei saprofite de poluare, inactivitatea enzimelor in vederea stabilizarii proprietatilor laptelui pe o perioada de cel putin 48 de ore.

Pasteurizarea se face intr-un schimbator de caldura cu placi. Prin circulatia laptelui in contracurent cu agentul termic la o temperatura de 85 – 87⁰ C, laptele este adus la temperatura de 82 – 85⁰ C si mentinut timp de 5 secunde dupa care se face racirea brusca a acestuia la +4⁰ C.

Procesul este automatizat, temperatura apei si cea a laptelui este permanent controlata de traductorii de temperatura ai instalatiei de automatizare, afisata numeric si prin termografie.

De asemenea temperatura apei de racire este controlata si afisata cu ajutorul unui sistem cu afisaj numeric.

Racirea se face cu ajutorul unei instalatii de racire cu freon.

 

Normalizarea

 

Se face prin amestecarea in tancul de normalizare a unei proportii de lapte degresat, repasteurizat, cu laptele integral, astfel incat procentul de grasime al laptelui de consum sa fie 2,5%. Prin metoda butirometrica se determina apoi procentul de grasime al laptelui normalizat.

Racirea

Dupa pasteurizare si normalizare, racirea laptelui de face in funcsie de sortimentul de lapte care se fabrica.

• lapte batut obisnuit 30 – 32⁰ C

• lapte batut Sana 26 – 28⁰ C 51177opx38mxu4h

Insamantarea

 

In laptele racit se introduce cultura de productie in proportie de 1,5 – 3,0 % care contine streptococi lactici acidifianti si aromatizati. Dupa insamantare, laptele se agita energic pentru a asigura o amestecare cat mai buna, dupa care urmeaza ambalarea in bidoane, pungi, butelii sau pahare, in functie de sortiment sau destinatie.

 

Termostatarea

Asigura conditiile de dezvoltare a microflorei specifice si fermentarea laptelui. In timpul procesului de fermentare trebuie mentinute urmatoarele temperaturi:

• Pentru laptele batut obisnuit 30 – 33⁰ C in durata scurta de fermentare (6 – 10 ore) si 24 – 28⁰ C in durata lunga de fermentare (12 – 16 ore)

• Pentru produsul Sana 24 - 27⁰ C, durata de fermentare fiind 12 – 16 ore

Procesul de fermentatie se considera terminat in momentul cand coagulul este bine legat, compact, cu o consistenta cremoasa suficient de densa, fara sa elimine zer si cu aciditate de 85 – 95⁰ T.

 

Depozitare

 

Laptele batut ambalat se depoziteaza pana la livrare in camere frigorifice la temperatura de 2- 8⁰ C.

2. 
   SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICATIE A PRODUSULUI

“ LAPTE BATUT”

RECEPTIE CANTITATIVA SI PREPARARE CULTURI PRODUCTIE px177o1538mxxu

CALITATIVA A LAPTELUI SELECTIONARE LAPTE

FILTRARE PASTEURIZARE 90 – 95⁰ C 30 MIN.

PASTEURIZARE 80 – 85⁰C RACIRE 25 – 28⁰C

NORMALIZARE INSAMÂNTARE CU CULTURA TERTIARA 1-2%

RACIRE TERMOSTATARE 25 – 26⁰C 12-14 ORE

LAPTE BATUT SANA

30-35⁰C 26-28⁰C RACIRE 10⁰C

INSAMÂNTARE

LAPTE BATUT SANA DEPOZITARE 4-8^OC

30-35⁰C 26-28⁰C

AMBALARE

TERMOSTATARE

LAPTE BATUT SANA

DURATA SCURTA DURATA LUNGA DURATA LUNGA

30-33^OC 24-28⁰C 24-27⁰C

6-10 ORE 12-16 ORE 12 – 16 ORE

PRERACIRE 18-20⁰C

RACIRE 2-8⁰C

DEPOZITARE 2-8⁰C MIN 6 ORE

LIVRARE
2.3. STRUCTURI ORGANIZATORICE SI ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE ACESTORA

 

Structura organizatorica a unei unitati economice reprezinta ansamblul posturilor si compartimentelor de munca ce o compun, modul de constituire, grupare si subordonare a acestora, precum si principalele legaturi ce se stabilesc intre ele in vederea indeplinirii in cele mai bune conditii a obiectivelor unitatii economice.

Structura organizatorica ne arata modul de realizare al unui ansamblu pornind de la elementele sale constitutive si tinand seama de cerintele pe care trebuie sa le satisfaca sistemul de ansamblu.

Ea se bazeaza pe cateva elemente fundamentale cum sunt:

• postul sau functia

• organismele sau compartimentele de munca

• legaturile structurale

• sistemul delegarii de autoritate

• structuri organizatorice tip

• normele de structura

Postul (functia) este cel mai mic element structural. Prin intermediul lui se definesc cerintele ce trebuiesc intrunite de o persoana pentru a putea ocupa o anumita functie, precum si activitatea ce trebuie desfasurata in cadrul acestei functii.

In cadrul acestuia se disting trei parti:

1. Definirea: - denumirea postului

• compartimentul de munca

• cui ii este subordonat

• pe cine are in subordine

b) Cerintele postului: - pregatirea necesara

• specializari

• alte cerinte specifice (vechime)

3. Descrierea activitatilor pe care trebuie sa le desfasoare persoana care ocupa acea functie.

Organismele (compartimentele de munca) reprezinta elementul constitutiv al structurii organizatorice, poate fi definit ca un grup coerent de persoane reunite sub o singura autoritate care isi asuma in mod permanent un rol determinant in cadrul unitatii economice.

Coerenta grupului se realizeaza prin legaturi bilaterale intre membrii grupului, si fiecare membru si conducatorul grupului.

CONDUCEREA GRUPULUI

LEGATURI BILATERALE

 

EXECUTANTI

LEGATURI MULTILATERALE

 

 

In functie de modul in care se exercita autoritatea se disting doua feluri de organisme: de baza (elementare) si de ansamblu.

Organismele de baza sunt acelea in care nimeni in afara sefului nu poseda autoritate asupra persoanelor din grup, care de regula isi asuma sarcinile de executie.

 

 

 

 

NIVELUL I -CONDUCERE

 

 

NIVELUL II - EXECUTIE

ORGANISM DE BAZA

Organismele de ansamblu rezulta din reunirea sub o autoritate unica a mai multor organisme de baza. Reunirea mai multor organisme de ansamblu duce la formarea altui organism de ansamblu, dar mai complex. In cadrul acestor organisme exista doi sau mai multi conducatori, dar autoritatea ramane unica pentru ca ea se exercita prin delegare.

NIVELUL I – CONDUCEREA COMPARTIMENTULUI

NIVELUL II – CONDUCEREA ORGANISMULUI DE BAZA

NIVELUL III - EXECUTIE

ORGANISM DE ANSAMBLU (COMPLEX)

Legaturile structurale sunt elementele de baza ale structurii organizatorice care au loc in toate activitatile, toate compartimentele de munca, precum si intre compartimente, de acestea depinzand in mare masura functionarea structurii organizatorice.

Sistemul delegarii de autoritate

Autoritatea reprezinta dreptul de a conduce, de a decide, de a da dispozitii cu caracter obligatoriu, de a controla modul cum acestea sunt aduse la indeplinire. Acest drept il are organismul de conducere situat la nivelul cel mai inalt.

Delegarea de autoritate reprezinta transmiterea partiala si succesiva a autoritatii pe diferite trepte ierarhice.

Delegarea de autoritate are anumite limite, deoarece are caracter partial, pentru aceasta se impune delimitarea delegarii:

- delimitarea domeniului, care se face prin precizarea activitatilor,

- delimitarea genului de decizii, cu care este imputernicit sa ia hotarare cel caruia I sa delegat,

- delegarea de autoritate se face asupra ambelor autoritati.

- responsabilitatea in cazul delegarii ramane integral si asupra celui care se deleaga.

Normele de structura – sunt elemente cu caracter normativ, elaborate pentru a servi la proiectarea, reproiectarea si perfectionarea structurilor organizatorice.

Ele vizeaza asigurarea unor raporturi optime in ceea ce priveste numarul de specialisti necesari in cadrul unei structuri comune, stabilirea nivelurilor la care se constituie compartimentele de munca si alte elemente care vizeaza asigurarea conditiilor ca structurile organizatorice sa fie eficiente.

Structuri organizatorice tip

1. Structura ierarhic – liniara are ca origine sistemul din armata.

DIRECTOR

DIRECTOR UNITATE “C”

DIRECTOR UNITATE “B”

DIRECTOR UNITATE “A”

SEF UNITATE II

SEF UNITATE I

In cadrul acestei structuri isi gaseste aplicare deplina principiul unitatii de conducere. Este sub comanda unui singur sef.

Avantaje: - conducerea se poate realiza operativ

• permite o corelare a deciziilor privind diverse domenii

• asigura conditii pentru o buna pregatire a cadrelor de conducere

Dezavantaje: - concentrarea problemelor care privesc diverse domenii de activitate

• majoritatea legaturilor care se materializeaza sunt intre conducator si subordonat

• se poate aplica numai in