Logo referatele carte



Economia mondiala - pe tari



1. PREZENTARE GENERALA

   

1.1.Indicatori macroeconomici

Franta figureaza printre principalele economii,  ocupand locul 3 pentru exportul de servicii si locul patru pentru exportul de bunuri; in ceea ce priveste investitiile straine directe (IDE),  se situeaza pe locul patru ca tara de destinatie si pe locul trei ca tara de origine.

Ca si in alte tari industrializate, ponderea serviciilor in PIB este majoritara, respectiv de 71%, fata de 26% industria si 3% agricultura.

PIB este destinat in principal consumului privat, care a reprezentat 54%,  in crestere cu 2,8 puncte procentuale fata de 2001, Consumul public a cresut cu 3,6% fata de 2001, ajungand la 23% din PIB (insotit insa de o crestere a deficitului bugetar, care a depasit bara de 3% stabilita prin Pactul de stabilitate pentru crestere economica pentru zona Euro), In schimb, s-a diminuat ponderea investitiilor la 20,0% fata de 20,2% in 2001.

Principalele sectoare de activitate in crestere sunt reprezentate de industria aerospatiala, chimie, sticlarie, farmaceutica si cosmetice, produse plastice, constructii feroviare si telecomunicatii; in schimb, se diminueaza importanta industriilor metalurgica si textila, si a industriei auto, de altfel cea mai importanta ramura ocupand o zecime din forta de munca si asigurand o optime din exporturi.

FRANTA  -   Indicatori macroeconomici

 

U.M.

2000

2001

2002

PIB (in preturi an 1995)

Mlde EURO

1343

1379

1395

Modificarea anuala a PIB real

%

3,5

1,8

1,2

Formarea PIB
    - Agricultura
    - Industria
    - Servicii


%
%
%


3,3
25,7
71,0


,,,
,,,
,,,


,,,
,,,
,,,

Utilizarea PIB
    - Consum privat
    - Consum public
    - Investitii ale lumii


%
%
%


54,1
23,9
19,7


54,0
23,4
20,1


54,3
23,9
20,2

Evolutia productiei industriale

%

4,6

0,6

-0,8

Rata inflatiei

%

1,7

1,7

2,1

Rata somajului

%

9,8

8,7

9,3

Ponderea datoriei publice in PIB

%

58,0

87,3

58,7

Export de bunuri (fab, preturi curente)
    - Valoare
    - Pondere in PIB
    - Modificare anuala


Mlde EURO
%
%


322,3
22,7
15,0


328,5
22,4
0,3


323,3
22,6
-1,6

Import de bunuri (fab, preturi curente)
    - Valoare
    - Pondere in PIB
    - Modificare anuala


Mlde EURO
%
%


334,7
23,6
21,7


333,7
22,8
-0,2


322,9
22,5
-3,3

1.2.Situatia conjuncturala

 

In 2001 a inceput un proces de incetinire a cresterii economice, confirmat in perioada care a urmat. Caracteristica evolutiei economiei Frantei pentru anul 2002 este deteriorarea performantelor, reflectata in primul rand de o crestere a PIB estimata la numai 1,2%. S-a confirmat astfel procesul de incetinire a cresterii economice aparut in 2001 (2,1%, comparativ cu varful de 4,2% din 2000). Analisti economici apreciaza ca aceasta situatie este cea mai slaba din ultimii noua ani. Semnele de inviorare aparute in primele luni ale anului 2002 s-au estompat ulterior progresiv, posibilitatea aparitiei relansarii cresterii economice fiind din nou amanata spre sfarsitul anului 2003. In primul semestru 2003 se estimeaza o crestere de numai 0,3%. Aceasta situatie nu a fost specifica numai Frantei. Incetinirea cresterii economice a marcat ansamblul economiilor dezvoltate; in zona Euro, PIB a sporit in 2002 cu 0,8%.

Performantele modeste ale economiei franceze reflecta, intre altele, climatul de incertitudine si instabilitate prevalent in 2002 si prima parte a anului 2003, alimentat de slabiciunea cererii interne din zona Euro, fragilitatea relansarii economiei americane, volatilitatea pietelor bursiere si reluarea cresterii preturilor petrolului.

Evolutia indicatorilor macroeconomici in 2002 evidentiaza:
- productia industriala a scazut, iar utilizarea capacitatilor productive se situeaza la 83%, cu un punct procentual sub tendinta de lunga durata;
- investitiile au stagnat;
- exporturile nu au mai fost, pe ansamblu, un factor de sustinere a cresterii economice; desi au sporit spre zona Euro, spre Europa Centrala si de Est si spre Asia, s-au redus masiv spre SUA; pe ansamblu, exporturile au scazut cu 1,3%;
- importurile (c.i.f.)au inregistrat un declin de 5,2%;
- balanta comerciala continua sa fie excedentara;
- consumul final a fost singurul factor al sustinerii cresterii economice, cu o vigoare atenuata spre sfarsitul anului sub efectul psihologic al unei tendinte de crestere a somajului in ultimele luni si a accentuarii inclinarii spre economisire a populatiei;
- rata somajului este estimata la 9,3% (cca. 2,5 milioane persoane);
- economiile populatiei au atins 17% din veniturile brute, fata de 16% in 2001;
- inflatia nu constituie un element de preocupare ( cca. 2,0% );
- aprecierea Euro a compensat in mare masura efectul cresterii preturilor internationale la unele materii prime, intre care petrolul.

PIB si operatiile privind bunurile si serviciile

 

Evolutia volumului in preturile anului precedent-%

Preturi2002/2001+ /- %

Valoare 2002
Mlde Euro

Contributie la cresterea PIB in 2002%

2000

2001

2002

 

 

 

Produs intern brut (PIB)

3,8   

2,1

1,2

1,8  

1520,8

1,21

Importuri

14,6 

1,3

0,6

- 2,8

380,2

- 0,16

Total utilizari finale

5,9  

1,9

1,1

0,9

1901,0

-

Consumul efectiv al populatiei    din care:
- cheltuieli de consum
- gospodarii
- individual, de la Adm. Publica

2,7

2,7
3,2

2,9

2,6
3,3

2,0

1,2
5,1

1,9 

2,0
1,6

1053,8

830,0
296,0

1,38

0,65
0,72

Consum Administratie Publica

2,2

2,4

2,6

1,9

142,4

- 0,31

Formarea bruta de capital fix
- intreprinderi (nefinanciare)
- gospodarii
- Administratia Publica

7,8
8,5
3,4
10,0

1,9
3,4
0,8
- 0,4

- 1,6
- 2,9
0,8
- 1,5

1,3
0,5
2,8
1,8

296,0
163,7
73,1
46,4

- 0,31
- 0,33
0,04
- 0,05

  Variatia stocurilor
(contributie la crestere economica)


0,4


- 0,6


- 0,4

-

- 4,3

- 0,36

Exporturi 

12,6

1,6

1,5

- 1,6

411,6

0,42



2. ECONOMIA FRANCEZA. STRUCTURA SI EVOLUTII SECTORIALE

   

2.1.Agricultura

Cu o productie estimata la aproximativ 64 miliarde Euro, in 2001, Franta ocupa primul loc in privinta productiei agricole, la nivelul tarilor membre ale UE, detinand circa 23% din volumul total si fiind urmata de Germania si Italia, cu ponderi intre 15% si 16%.
De asemenea, Franta este principalul producator european, intr-o serie de sectoare agricole, respectiv: cereale, vin, productia animala - bovine si pasari.
Sectorul agricol reprezinta 3% din PIB al Frantei, iar industria agricola si alimentara reprezinta 4,5% din PIB.
In privinta suprafetelor cultivate, Franta ocupa primul loc intre tarile UE, detinand conform recensamantului agricol din 2000, un numar de 663.800 exploatatii agricole, desfasurate pe 32,5 milioane hectare ( suprafata totala destinata agriculturii pe teritoriul Frantei metropolitane).
In anul 2002, cresterea productiei de cereale si plante oleaginoase a fost ponderata de scaderea preturilor, in ansamblu. Valoarea productiei a ramas stabila, cresterea in volum a acesteia compensand scaderea preturilor.
Balanta comertului exterior cu produse agro-alimentare, in 2002, a inregistrat un sold pozitiv de: +8,4 miliarde Euro, in crestere fata de 2001 (+7,4 miliarde Euro), atat exporturile, cat si importurile inregistrand cresteri cu +3% (+38 miliarde Euro), respectiv +0,5% (+29,5 miliarde Euro).

2.2.Industria

In utimii cincizeci de ani, o serie de ramuri industriale, precum industria aerospatiala, industria constructoare de masini, chimica, farmaceutica, constructiile feroviare si telecomunicatiile au cunoscut o puternica dezvoltare, detinand o parte tot mai importanta din productia industriala franceza, in detrimentul unor ramuri industriale traditionale: industria metalurgica, industria usoara (textile-imbracaminte).  Industria auto reprezentata de cei doi mari constructori francezi, Renault si grupul PSA (Peugeot - Citröen), este in prezent industria manufacturiera cea mai importanta din Franta. Productia industriala din aceasta ramura a inregistrat, in anul 2001, o crestere in volum cu 5,9%, de trei ori mai mare, comparativ cu cresterea de 2%, inregistrata de industria manufacturiera, in ansamblu. Anul 2002, a consemnat un nou record in materie de productie, pentru constructorii francezi, cu aproape 5 milioane de automobile fabricate (+3,2%).
Productia indutriala franceza a inregistrat, in anul 2002, o diminuare cu 0,8%, continuand tendinta incetinirii cresterii amorsata in anii precedenti (0,6% in 2001 si 4,6% in 2000). Principalele ramuri sectoriale au inregistrat in 2002 urmatoarele evolutii:
- industria usoara (textila, incaltaminte, marochinarie-pielarie) - declin si scadere la nivelul tuturor subramurilor ( - 18% sectorul imbracaminte, -9% sectorul incaltaminte, pielarie);
- industria farmaceutica, parfumerie si produse de intretinere - crestere usoara ( +3,3% sectorul farmaceutic);
- industria bunurilor de consum ( mobila, aparatura electromenjera, electronica, ceasornicarie) - usoara ameliorare;
- industria materialelor de transport - s-a caracterizat printr-un declin al industriei aeronautice ( scaderea livrarilor de avioane Airbus, in 2002 la 162 aparate, comparativ cu 184 avioane, in 2001) si o crestere a industriei de constructii navale (+ 5% in 2002);
- industria echipamentelor mecanice - scadere cu 2%;
- industria electronica si telecomunicatii - declin ( -6%, sectorul telecomunicatii);
- industria materialelor de constructii - stagnare si o crestere usoara pentru industria sticlariei: +2%;
- industria lemnului, hirtiei si cartonului - un nivel ridicat pentru sectorul de papetarie si carton;
- industria chimica : stagnare;
- industria cauciucului si materialelor plastice : ameliorare si redresare in 2002;
- industria siderurgica si materiale neferoase - crestere pentru sectorul siderurgic cu 10% si declin pentru sectorul metalurgiei neferoase.

 

2.3.Serviciile

Incepand din anul 1990, in Franta, productia de servicii a inregistrat o crestere medie superioara cresterii economice, fapt care a permis crearea de catre sectorul serviciilor comerciale, pe parcursul a 10 ani de zile, a unui numar de peste 1.300.000 de locuri de munca.
Dintre cele trei componente ale serviciilor comerciale (servicii ale intreprinderilor, servicii destinate particularilor si serviciile imobiliare), sectorul serviciilor intreprinderilor a continuat sa fie cel mai dinamic (+5,7%) si datorita activitatilor legate de noile tehnologii, respectiv serviciile de telecomunicatii (+17,3%), serviciile informatice (+8,5%) si activitatile din cinematografie si video. Sectorul serviciilor destinate persoanelor fizice (hoteluri, restaurante, agentii de voiaj, etc) a cunoscut o crestere usoara (+1,5%), iar cel al serviciilor de promovare si gestiune imobiliara si-a continuat tendinta de declin.
Reducerea cresterii valorii adaugate pentru serviciile comerciale, in anul 2001 (+2,2%, fata de +4% in 2000), a fost mai mica, comparativ cu cea a economiei, in ansamblu (+1,7% in 2001, fata de +4,1% in 2000) si cea a industriei manufacturiere (+2% in 2001, fata de +5,1% in 2000).
In ceea ce priveste serviciile necomerciale, datorita unei cresteri sustinute a cheltuielilor sanitare realizate de familiile franceze, anul trecut, acestea au cunoscut un ritm de crestere, situat in jurul procentului de 3%.

Comertul
In anul 2002, comertul cu amanuntul a continuat tendinta de incetinire manifestata si in anul 2001.
Ritmul de crestere al vanzarilor magazinelor nealimentare, specializate s-a redus cu jumatate, cu exceptia farmaciilor care au inregistrat o crestere a volumului cu +2,2%.
In privinta suprafetelor mari comerciale, de alimentatie generala (grandes surfaces), cresterea a fost de +1,3%, identica cu cea din 2001. Comertul privind reparatiile auto a stagnat, iar vanzarile de autovehicule s-au diminuat.
Comertul en gros a progresat in volum, in anul 2002, cu +2,6%, dupa incetinirea inregistrata anul precedent.
La sfarsitul anului 2001, in sectorul comertului francez erau angajati un numar de 2.950.000 persoane.

2.4.Resurse naturale si de energie

Productia nationala de energie primara a atins, in 2001, un nivel record de 133,6 milioane tep, triplandu-se comparativ cu anul 1973, datorita contributiei sectorului nuclear care reprezinta aproximativ 82% din total, fata de 7% in 1973. Franta ocupa locul 2 pe plan mondial, in productia de energie nucleara, dupa SUA, dar inaintea Japoniei si Germaniei.
Consumul de enregie primara s-a cifrat, in 2001, la 269 milioane tep, factura energetica reprezentand 1,58% din PIB.
In privinta productiei de energie electrica, aceasta a crescut de la 182 TWh (1TWh = 1 miliard KWh ) in 1973, la 550 TWh in 2001. Centralele nucleare franceze asigura 76% din productia nationala de energie electrica si 46% din totalul electricitatii nucleare produsa in Europa.
Rezervele naturale de hidrocarburi ale Frantei, sunt estimate la 12 ani de exploatare, in ritmul actual si la mai putin de 2 luni de consum national. Productia nationala de petrol reprezinta aproximativ 2% din consumul national, ceea ce face ca Franta sa fie un importator net de petrol si gaze naturale.
Relieful variat al Frantei, permite practicarea unei agriculturi diverse ( in special cereale), precum si crestera animalelor: bovine si pasari. Varietatea reliefului si iesirile la mare sunt elemente foarte importante pentru economia franceza si pentru industria turistica foarte dezvoltata in Franta.

2.5.Dezvoltare tehnologica

Franta aloca 2,2% din PIB pentru cercetare-dezvoltare (R&D), situandu-se pe pozitia a 4-a intre principalele tari membre OCDE, dupa Japonia, SUA si Germania. In acest sector activeaza aproximativ 310.000 persoane, din care 158.000 sunt cercetatori.
Activitatea de cercetare si dezvolater in domeniul industrial este concentrata in special, in zonele : Ile-de-France, Rhône-Alpes, Province-Alpes-Côte d`Azur, principalele sectoare fiind : automobile, farmacie, telecomunicatii, aeronautica si instrumente de precizie.

3. RELATII ECONOMICE EXTERNE

 

 

 

3.1.Comertul Exterior

 

 3.1.1Structura Exportului
 3.1.2.Structura Importului
3.1.3.Soldul balantei comerciale
3.1.4.Orientarea geografica a comertului exterior francez
3.1.5.Principalii parteneri comerciali
3.1.6.Comertul exterior cu statele candidate la UE

 

 

Desi, valoarea schimburilor comerciale de bunuri si servicii precum si fluxurile de investitii au cunoscut in 2002 un nou recul, urmare a conjuncturii economice interne si internationale nefavorabile, Franta continua sa fie a patra putere economica mondiala.
Comertul exterior francez a atins un varf in anul 2000, urmat in anii urmatori de un fenomen de diminuare atat a exporturilor si intr-o masura mai importanta a importurilor, reflectand astfel incetinirea cresterii economice in Franta. Sigurul rezultat pozitiv in 2002 a fost inregistrarea unui excedent comercial, de circa 2,8 miliarde Euro, in conditii fob-cif conform datelor EUROSTAT, si la aproape 10 miliarde Euro, in conditii fob-fob conform datelor vamale franceze. Aceasta se inscrie intr-un context de repliere mai accentuata in 2002 a importurilor (-5,2% in conditii cif si -3,5% in conditii fob) fata de exporturi (-2,9%, conform datelor EUROSTAT si de -1,3% conform datelor vamale).

Evolutia Comertului exterior total al Frantei

(valori in Milioane de Euro; evolutie in procente)

 

2000

2001

2002

Modificare anuala

2000

2001

2002

Export (fob)

354,7

361,1

350,6

16,1

1,8

-2,9

Import (cif)

367,0

366,9

347,8

23,9

0,0

-5,2

Sold

-6,4

-5,8

2,8

 

 

 

Sursa: EUROSTAT

 

3.1.1.Structura Exportului

Exportul Frantei este dominat de produsele destinate utilizarilor industriale, respectiv bunurile de echipament si bunurile intermediare. Se remarca pozitia importanta detinuta de industria auto, care si-a mentinut cresterea in 2002, alaturi de bunurile de consum si cele agroalimentare.

Structura exportului Frantei

(valori in Milioane de Euro; evolutie in procente)

 

2000

2001

Pondere

Evolutie 2002

2001

2002

Export total (incl. mat militar)

330 420

326 180

100,0

100,0

- 1,3

Industria civila

281 273

274 949

85,1

84,2

- 2,3

- bunuri de consum

47 925

49 458

14,5

15,1

3,1

- industria auto

46 413

47 750

14,0

14,6

2,8

- bunuri de echipament

83 546

78 154

25,3

23,9

- 6,9

- bunuri intermediare

101 356

98 213

30,6

30,1

- 3,2

- diverse

1 470

1 374

0,4

0,4

- 7,0

Material militar

1 417

3 230

0,4

1,0

56,1

Sector agroalimentar

37 686

38 972

11,8

11,9

3,3

Energie

9 463

9 029

2,8

2,7

- 4,8

Sursa: Vama franceza

3.1.2.Structura Importului

Structura importului francez este dominata de bunurile intermediare si bunurile de echipament, rezultat al nevoilor de materii prime, al actiunilor de subcontractare industriala si al specializarilor intraramuri; totusi, importurile acestor categorii de produse au inregistrat scaderi importante in 2002 reflectand coonjunctura mai putin favorabila din economia franceza.
Se reamarca, de asemenea, ponderea ridicata a importurilor de bunuri de consum si mentinerea tendintei de crestere a acestora, ca si a importurilor legate de industria auto. Factura energetica reprezinta circa 1/10 din importul Frantei.

Structura importului Frantei

(valori in Milioane de Euro; evolutie in procente)

 

2000

2001

Pondere

Evolutie 2002/2001

2001

2002

Export total (incl. mat militar)

327 263

316 197

 

 

- 3,5

Industria civila

270 810

260 896

82,7

82,5

- 3,8

- bunuri de consum

53 342

54 431

16,3

17,2

2,0

- industria auto

35 271

36 627

10,8

11,6

3,7

- bunuri de echipament

75 706

69 328

23,1

21,9

- 9,2

- bunuri intermediare

104 093

98 854

31,8

31,2

- 5,3

- diverse

1 722

1 656

0,5

0,5

- 4,0

Material militar

646

676

0,2

0,2

4,4

Sector agroalimentar

30 250

30587

9,2

9,7

1,1

Energie

32 256

30 488

9,8

9,6

- 5,8

Sursa: Vama franceza

3.1.3.Soldul balantei comerciale

Soldul balantei comerciale pune in evidenta competitivitatea Frantei in domeniul industriei civile, si in cadrul acesteia in domeniile industriei auto si a bunurilor de echipament, precum si in domeniile materialului militar si industriei agroalimentare, care inregistreaza excedente. In acelasi timp, deficite se inregistreaza in special in domeniile bunurilor de consum si, respectiv, al energiei.

Evolutia soldului balantei comerciale a Frantei

(valori in Milioane de Euro; evolutie in procente)

 

2000

2001

Evolutie 2002/2001

Comert exterior total (inclusiv mat. militar)

3 157

9 986

316,3

Industria civila

10 463

14 053

134,3

- bunuri de consum

- 5 417

- 4 973

91,8

- industria auto

11 142

11 122

99,8

- bunuri de echipament

7 840

8 826

112,6

- bunuri intermediare

- 2 737

- 641

23,4

- diverse

- 252

  - 281

111,5

Material militar

771

2 554

331,2

Sector agroalimentar

7 436

8 385

112,7

Energie

- 22 793

- 21 459

94,1

Sursa: Vama franceza

3.1.4.Orientarea geografica a comertului exterior francez

Comertul exterior al Frantei se desfasoara in proportie majoritara (peste 7/10) cu Europa, iar in cadrul acestei regiuni Uniunea Europeana detine peste 85%. Comertul cu tarile continentului amercian, de sud si de nord, reprezinta numai circa 1/10 din schimburile totale ale Frantei (din acesta, peste 70% se realizeaza cu SUA). Comertul este excedentar cu Europa (mai putin zona Euro), cu America, Africa si Orientul Apropiat si Mijlociu, si deficitar cu celelate zone din care se detaseaza zona asiatica (in special datorita importurilor de titei).
In anul 2002, schimburile comerciale au scazut cu toate regiunile lumii (exceptie Africa la export), cele mai accentuate diminuari inregistrandu-se cu zona Americilor de Nord si Sud si, respectiv, Asiei.

Orientarea geografica a comertului exterior francez

(valori in Milioane de Euro; ponderi si evolutie in procente)

 

Pondere 2002

Valori 2002

Evolutie 2002/2001

 

Export

Import

Export

Import

Sold

Export

Import

Total (Fob/Fob)

100,0

100,0

326 180

316 194

9 986

- 1,3

- 3,5

Europa

71,1

71,3

232 054

224 912

7 141

- 0,2

- 1,9

din care UE
zona Euro

61,3
49,0

60,7
51,1

200 256
159 851

191 989
161 624

8 267
-1 773

-0,9
-1,6

-2,1
-1,4

America

11,2

10,5

36 573

33 264

3 308

- 8,7

- 12,4

Asia

7,3

12,2

23 756

38 520

- 14 764

- 7,6

- 3,4

Africa

5,7

4,6

18 636

14 599

4 037

1,2

- 4,2

Orientul Apropiat si Mijlociu

3,0

1,9

9 763

6 157

3 573

1,5

- 9,8

Altele

0,6

1,4

2 202

4 518

- 2 316

- 2,0

- 1,1

Sursa: Vama franceza

3.1.5.Principalii parteneri comerciali

Comertul exterior francez se caracterizeaza printr-o puternica concentrare geografica. Jumatate din acesta se efectueaza cu numai cinci state, atat la export cat si la import, respectiv Germania, Marea Britanie, Spania si Italia la export, si Germania, Belgia, Italia Marea Britanie si Olanda la import.
Primii 10 parteneri concentreaza 67,8% la export si 72,2 la import. Dintre acestia, la export, 7 sunt membri ai UE, 1 membru al Spatiului Economic European, la care se adauga SUA si Japonia; la import, situatia este relativ asemanatoare, numai ca in locul Portugaliei apare R.P. Chineza intre primii 10 parteneri. In 2002, schimburile comerciale au scazut cu majoritatea acestor parteneri; fac exceptie, la exportul francez, Japonia, iar la importul francez R.P. Chineza.

Principalii 10 partenerii comerciali a Frantei

(valori in Milioane de Euro; evolutie in procente)

EXPORT

IMPORT

 

Valoare

Pondere

+/- 2002/2001

 

Valoare

Pondere

+/- 2002/2001

Total, din care

350 614

100,00

-2,9

Total, din care

347 829

100,00

-5,2

Germania

52 589

15,00

-2,02

Germania

67 381

19,37

-1,83

Marea Britanie

34 527

9,85

-1,46

Belgia

31 968

9,19

-1,22

Spania

31 518

8,99

-1,21

Italia

30 639

8,81

-3,25

Italia

31 448

8,97

-1,21

Marea Britanie

25 421

7,31

-10,44

SUA

27 505

7,85

-11,87

Olanda

24 387

7,01

-5,71

Belgia

24 045

6,86

-1,47

SUA

23 697

6,81

-12,14

Olanda

13 508

3,85

-5,02

Spania

23 464

6,75

-0,19

Elvetia

11 143

3,18

-12,42

Elvetia

8 902

2,56

-12,38

Portugalia

5 938

1,69

-20,57

China (R.P)

8 572

2,47

2,75

Japonia

5 612

1,6

2,31

Japonia

6 690

1,92

-8,63

Total 10

237 833

67,84

Total 10

229 821

72,2

Sursa: EUROSTAT

3.1.6.Comertul exterior cu statele candidate la aderarea la UE

Cele 12 state candidate la aderare in Uniunea Europeana au avut in 2002 o pondere cumulata in exportul francez de 3,71% (3,08% in 2000), iar in importul francez de 2,57% (2,05% in 2000). In ordine, la exportul francez se situau Polonia (1,09%), Cehia (0,61%), Ungaria (0,56%), Romania (0,34%), Slovenia (0,33%), Slovacia (0,18%), Malta (0,17%), Cipru (0,14%), Bulgaria (0,12%), Lituania (0,08%), Estonia (0,05%)si Latvia (0,04%), iar la import Polonia (0,61%), Ungaria (0,47%), Cehia (0,46%), Romania (0,35%), Slovenia (0,23%), Slovacia (0,12%), Lituania (0,1%), Bulgaria ((0,09%), Malta (0,06%), Cipru , Latvia si Estonia cu circa 0,02% (conform datelor EUROSTAT).
Comertul exterior al Frantei cu cele 12 state candidate la aderare la Uniunea Europeana a avut, in 2002 fata de 2001, o dinamica pozitiva, spre deosebire de descresterea inregistrata pe ansamblu, respectiv o crestere de 3,71% la exportul catre aceste tari si o crestere de 3,45% la import (conform datelor EUROSTAT). In context se poate nota ca exportul si importul catre/din Romania au avut, ca si in anii precendenti, o dinamica superioara celei a statelor candidate, respectiv de +10,2% la export si +16,3% la import. Aceasta crestere urmeaza unui spor al schimburilor de peste 20% in 2001 si confirma evolutia buna a relatiilor comerciale intre Romania si Franta . In acest context, s-a inregistrat o sporire semnificativa a ponderii Romaniei in exportul francez de la 0,23% in 2000 la 0,34 in 2002, si respectiv, in importul francez de la 0,22% in 2000 la 0,35% in 2002.

 

 

 

3.2.Turism international


Franta se situeaza pe primul loc in lume in ceea ce priveste numarul de turisti straini . In 2002, s-au inregistrat 77 milioane de turisti straini, in crestere cu 2,4% fata de anul 2001 (cel putin o noapte hoteliera). Sosirile turistice din tarile europene au progresat, insa au scazut drastic cele din SUA (-15,3%).
Turismul international reprezinta postul excedentar cel mai important in balanta de plati externe a Frantei, cu un volum de incasari de 33,7 miliarde Euro in 2001, si respectiv, de cheltuieli de 20,0 miliarde Euro.

 

< td>

 

 3.3. Relatiile comerciale romano-franceze

3.3.1.Comertul exterior romano-franceze

Schimburile comerciale romano-franceze s-au multiplicat de sase ori intre 1989 si 2002. O puternica crestere s-a inregistrat in ultimii doi ani, iar in 2002 s-a depasit bara de 1 miliard de Euro atat la exportul cat si la importul Romaaniei spre/din Franta. Tendinta de crestere se mentine si in 2002, chiar daca la un ritm mai putin intens fata de cel inregistrat cu Uniunea Europeana si majoritatea statelor membre ale acesteia, influentat in principal de performantele mai putin satisfacatoare ale economiei franceze in aceasta etapa.

Evolutia schimburilor comerciale romano-franceze

(Milioane de dolari SUA, evolutie in procente)

 

1999

2000

2001

2002

2003  - 4 luni

Valoare

%

Valoare

%

Total

1 228,9

1 521,7

1 897,1

2 194,6

+15,7

796,25

+20,4

Export (fob)

529,1

722,9

918,8

1 055,2

+14,8

358,06

+6,5

Import (cif)

699,2

799,5

978,3

1 139,4

+16,5

438,19

+34,8

Sold (fob-cif)

-169,5

-77,3

-59,3

-84,2

+41,9

-80,13

 

Franta este al treilea partener comercial la Romaniei la export, dupa Italia si Germania, si al patrulea partener la import, duupa Italia, Franta si Federatia Rusa, cu ponderi (2002) de 6,92% in totalul comertului exterior, 7,61% in export si 6,38% in import.
In paralel, in 2002 ponderea Romaniei in importul total al Frantei a fost de 0,35% (locul 35) iar in exportul total al Frantei de 0,34% (locul 41). Pozitia Romaniei in comertul exterior al Frantei s-a ameliorat fata de anul 2000 (detinand o pondere de 0,22% si ocupand locul 43 la import si locul 52 in exportul Frantei).
Structura exportului romanesc este dominata de produse textile si imbracaminte (33,2% din totalul exportului in 2002), masini, aparate si echipamente electrice (26,8%), mobila (13,6%), incaltaminte (5,8%) si produse minerale (5,1%).
Structura importurilor Romaniei din Franta este constituita, in principal, de masini, echipamente si aparate electrice (25,1%), produse textile (23,1%), produse chimce (18,8%),, produse din materiale plastice si cauciuc (6,4%), metale comune si articole din metal (4,7%) si produse alimentare (3,1%).

 

4.REGIMURI VAMALE.REGLEMENTARI SI STANDARDE TEHNICE

  

 4.1. Regimuri vamale

4.1.1Vamuire si documente
4.1.2.Taxe vamale si alte taxe la import
4.1.3.Regimuri vamale specifice
4.1.4.Porturi si zone libere
4.1.5.Importuri temporare
4.1.6.Restrictii la import
4.1.7.Comert in compensatie (contrapartida)
4.1.8.Documentatie solicitata

 

4.1.1.Vamuire si documente

In interiorul spatiului UE, marfurile comunitare pot circula liber, toate formalitatile vamale si fiscale fiind eliminate la nivelul frontierelor intracomunitare.
Importurile in cadrul UE se realizeaza pe baza tarifului vamal comunitar, denumit si nomenclatorul de la Bruxelles, care utilizeza sistemul armonizat.
Marfurile care provin din tarile cu statut de asociat la UE, inclusiv Romania, sau care au incheiat acorduri de comert liber cu UE, beneficiaza de eliminarea taxelor vamale la importurile in UE, pentru produsele industriale si pentru unele produse agricole.

4.1.2.Taxe vamale si alte taxe la import

In afara taxelor vamale (daca este cazul), marfurile importate in Franta sunt supuse si aplicarii TVA (Taxa pe valoare adaugata), iar pentru o serie de produse specifice se aplica accize ( bauturi alcolice, tigarete si produse minerale).
Cuantumul TVA-ului este de 19,6% pentru produsele nealimentare, 5,5% pentru produsele agro-alimentare si de 2,1% pentru unele produse medicinale si presa.

4.1.3.Regimuri vamale specifice

Sunt exonerate de la plata taxelor vamale si a TVA-ului:
- bunuri destinate organismelor cu caracter caritabil si filantropic;
- bunuri destinate personelor nevazatoare si handicapate;
- instrumente si aparate destinate cercetarii medicale;
- substante terapeutice de origine umana si reactivi; etc.

Regimuri vamale specifice sunt aplicate unor operatiuni de comert exterior si anume:
- regimul de admisie temporara ( importurile temporare);
- perfectionarea activa - permite importul temporar, cu suspendarea drepturilor si taxelor, pentru acele bunuri ( materii prime, materiale, parti detasate-componente), care urmeaza a fi transformate intr-o tara din spatiul UE;
- regimul depozitului national de importuri - permite stocarea de bunuri pe teritoriul francez, cu suspendarea TVA-ului;
- depozitul vamal;
- regimul de inapoiere - permite exonerarea de la drepturile vamale de import a anumitor marfuri, reimportate in statul din teritoriul vamal comunitar, dupa ce acestea au fost exportate cu titlu definitiv sau temporar;

4.1.4.Porturi si zone libere

Legislatia franceza prevede exceptarea de la plata diverselor taxe si obligatii sociale pentru persoanele fizice sau juridice care-si desfasoara activitatea in acele arii sau zone, denumite zone libere. Multe dintre acestea sunt adiacente aglomerarilor urbane, avand o populatie ce ajunge sau depaseste 10.000 locuitori.
Lista cu astfel de zone poate fi obtinuta de la Prefecturile locale sau de la Directiile de munca regionale.
Facilitatile sunt acordate unui numar amplu de activitati, legate de industria manufacturiera, comert, servicii, activitati profesionale necomerciale si altele, si prevad exceptarea totala de la plata taxei (impozitului) pe venit, pentru o perioada de cinci ani

4.1.5.Importuri temporare

Regimul de admisie temporara permite importul in interiorul UE, cu exonerarea totala sau partiala a taxelor vamale a acelor marfuri necomunitare, care sunt utilizate ca: mostre pentru diferite manifestari expozitionale ( saloane, congrese), materiale profesionale (materiale de presa, radio, televiziune, cinematograf, etc).

4.1.6.Restrictii la import

Autoritatile vamale franceze aplica o serie de regulamente si conventii internationale cu privire la masuri de protejare a sanatatii publice, de pastrare a ordinii si securitatii nationale, de protejare a patrimoniului si mediului inconjurator, precum si privind interesele strategice si de aparare ale Frantei.
Dintre produsele supuse autorizarii ( necesita o licenta de import) sau restrictiilor la importuri se enumera: produsele textile care fac parte din acordul multifibre; produsele siderurgice, material de razboi, arme si munitii, produse de dubla utilizare, bunuri culturale si opere de arta, produse farmaceutice, deseuri, anumite produse agro-alimentare si animale.

4.1.7.Comert in compensatie (contrapartida)

Pentru acest tip de comert, a fost infiintat in cadrul MINEFI (Comert) - Bureau des Compensations.

4.1.8.Documentatie solicitata

Pentru tranzactiile comerciale efectuate pe teritoriul Frantei sunt solicitate urmatoarele documente:
- factura comerciala;
- documentul administrativ unic (DAU) - utilizat pentru importurile, tranzitul sau exporturile catre tarile care nu sunt membre ale UE ( incluzand si DOM - Départments de l'Outre Mer, considerate ca parte din teritoriul vamal francez, dar excluse din teritoriul fiscal). Acesta se prezinta sub forma unui set din 8 exemplare si poate cuprinde in functie de necesitati si alte formulare intercalate.
- declaratie a schimburilor de bunuri ( Déclaration d`Echanges des Biens - DEB), utilizata pentru schimburile de marfuri dintre statele membre ale UE sau pentru marfurile provenind dintr-o tara terta, care au facut, in prealabil, obiectul formalitatilor vamale la frontiera comunitara.
- declaratiile vamale trebuiesc completate in Euro, incepand cu 1 ianuarie 2003.
- documentul de transport.

4.2.Reglementari si standarde tehnice;
Reglementari privind ambalajul si etichetarea

4.2.1.Standarde tehnice
4.2.2.Certificarea (de calitate)
4.2.3.Etichetarea

4.2.1.Standarde tehnice

Evolutia schimburilor comerciale moderne si a economiei mondiale, in ansamblu, au facut necesara adoptarea unor norme internationale, denumite ISO 9000, care stabilesc reguli de calitate pentru marfuri si servicii si ISO 14000, pentru mediul ambiant.
In Franta, sunt in vigoare circa 20.000 norme - franceze si europene, referitoare la standardele tehnice si comerciale.
Organismul national francez care gestioneza problematica standardizarii este AFNOR (Association Française de Normalisation). Acesta a publicat alte 1800 de stsndarde, din care 26% sunt franceze, 64% europene si 16% sunt internationale.
Aceste norme pot fi clasificate in patru mari grupe si anume:
- norme fundamentale (reglementeaza aspecte legate de terminologie, semne conventionale, simboluri);
- norme specifice (europene - definesc caracteristicile produselor);
- norme legate de metodele de determinare, analiza (internationale - masoara caracteristicile si prestatia produselor);
- norme de organizare.
La nivel international, organismul reprezentativ este: Organizatia Internationala de Standardizare, la care sunt afiliate organisme nationale din peste 100 de tari.
La nivel european, principalul organism este Comitetul European de Standardizare.

4.2.2.Certificarea (de calitate)

Certificarea in Franta este reglementata de catre AFNOR si presupune atestarea conformitatii pentru produs, societate, proces sau serviciu la o serie de exigente specifice.
Exista mai multe tipuri de certificare si anume:
- certificarea produselor sau serviciilor, care atesta ca acestea corespund unor caracteristici precum: securitatea, durabilitatea, etc;
- certificarea societatilor, care atesta conformitatea proceselor de fabricatie, furnizare, etc. cu standardele ISO 9000 sau ISO 14000;

4.3.3.Etichetarea

Reglementarile franceze in materie de etichetare transpun normele europene in materie. Legea 94-665 din 4 august 1994, denumita legea Toubon, prevede ca pentru produsele si serviciile comercializate in Franta, utilizarea limbii franceze este obligatorie in toate etapele aferente ciclului de viata al acestora ( oferta, prezentare si publicitate, etc).

5. CAMERE DE COMERT SI INDUSTRIE. TARGURI SI EXPOZITII

   

5.1.Camere de Comert si Industrie

Institutii publice avand caracter administrativ, Camerele de Comert si Industrie (CCI) functioneaza in Franta in baza Legii din 9 aprilie 1898.

Prima CCI din Franta si respectiv din Europa a fost Camera de Comert si Industrie a Parisului (CCIP), care in prezent reprezinta 300.000 de intreprinderi, contribuind cu 18 % la PIB.

Cele 160 de CCI impreuna cu 21 Camere Regionale de Comert si Industrie (CRCI) formeaza reteaua nationala a CCI, reprezentate de Adunarea Camerelor Franceze de Comert si Industrie (ACFCI). Fiecare CRCI exercita doua misiuni principale: reprezinta interesele regionale ale industriei si comertului in fata administratiei statului; si, coordoneaza activitatea din regiunea sa pentru realizarea actiunilor de interes local.

La aceasta se adauga reteaua internationala formata din 85 de Camere de Comert si Industrie Franceze in Strainatate (CCIFS), reprezentate de Uniunea Camerelor de Comert si Industrie Franceze in Strainatate (UCCIFS).

Bugetele CCI, care in anul 2000 a fost de 3,36 miliarde Euro, provine din: incasari fiscale (Impozitul Aditional la Taxa Profesionala); contributii publice; imprumuturi; surse constituite din produsele si prestastiile proprii.

Sistemul CCI francez este orientat, in domeniul comertului exterior, catre promovarea intereselor de export ale membrilor.

5.2Targuri si Expozitii

Franta, atat prin traditie cat mai ales prin capacitatea sa de a atrage anual un numar important de vizitatori, exceleaza si in domeniul organizarii de targuri, saloane si expozitii, pe toata perioada anului.

Manifestarile expozitionale, clasificate in functie de sectorul de activitate, acopera prectic toate domeniile, respectiv:

    • Agricultura, horticultura,silvicultura, peste si echipamentele industriale aferente;
    • Alimentatie si activitati hoteliere;
    • Antichitati;
    • Arta, artizanat, cadouri;
    • Grafica, publicitate, comunicatii, audiovizual, multimedia;
    • Cladiri si lucrari publice;
    • Comert, servicii, finante, imobiliare, etc.;
    • Electronica;
    • Mediul inconjurator, energie, ambalaj, materiale plastice;
    • Amenajari locuinte si birouri;
    • Tehnologie inalta;
    • Informatica si telecomunicatii;
    • Sanatate, igiena si frumusete;
    • Securitate civila si militara;
    • Activitate industriala de sub-contractare;
    • Sport, turism, jocuri, cultura;
    • Textile, imbracaminte si accesorii de moda;
    • Transporturi-circulatie si echipamentele lor industriale;

Pentru organizarea acestor targuri, saloane sau expozitii exista peste 220 societati specializate.


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani