Logo referatele carte



Functionarea magazinului - AMPLASAREA MAGAZINULUI DE MARFURI ALIMENTARE, AMBIANTA, FIRMA SAU EMBLEMA, VITRINA



CAPITOLUL I

FUNCTIONAREA MAGAZINULUI

    1. AMPLASAREA MAGAZINULUI DE MARFURI ALIMENTARE

Problema amplasarii unui magazin nu se pune pentru un comerciant deja instalat intr-un loc care poate fi excelent sau mediocru, ci se pune comerciantului care vrea sa creeze o noua afacere fie prin cumpararea unui spatiu deja existent, fie prin constructia altuia.

Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum si remodelarea celor existente pentru a fi reutilizate, se sprijina pe cunoasterea viguroasa a factorilor care conditioneaza volumul si structura cererii marfurilor a populatiei din perimetru ariei de atractie a magazinului respectiv.

Aria comerciala sau de atractie a unu magazin este acel spatiu delimitat geografic din care isi atrage clientii si implicit asi asigura cifra de afaceri sau vanzari. Deci, aria comerciala sau zona de atractie este acea zona inconjuratoare din cadrul careia magazinul isi asigura aproximativ nouazeci la suta din vanzarile de marfuri alimentare.

In ceea ce priveste dimensionarea magazinelor de mari suprafete in practica comerciala din tara noastra precum si din alte tari, se evidentiaza tendinta de fundamentare a unor norme orientative concretizate fie intr-o pondere ce urmeaza sa o detina tipul de magazin in volumul vanzarilor de marfuri sau in suprafata de vanzare determinata pe ansamblul comertului fie intr-un numar de tipodimensiuni, stabilite in functie de numarul populatiei de servit si implicit de volumul cererii de marfuri a populatiei. 57474pgk15tun9c

1.2. AMBIANTA MAGAZINULUI DE MARFURI ALIMENTARE

Dupa definitia data de PHILIP KOTLET ambianta este efortul de a proiecta un magazin in scopul de a produce efecte emotionale specifice cumparatorului marind astfel probabilitatea realizarii actului de cumparare a produsului, produselor dorite.

Ambianta este o componenta majora a imaginii magazinului si poate fi definita ca efectul senzorial creat de design-ul sau. gu474p7515tuun

Design-ul magazinului se refera la stilul acestuia pus in valoare de catre caracteristice fizice a cladirii in care functioneaza.

Atributiile magazinului care contribuie la cererea stilului sau sunt:

  • pentru design-ul exterior:

1. fatada

2. firma

  1. vitrina

  2. accesul in magazin

- pentru design-ul interior:

1. peretii interiori

2. pardoseala

3. plafonul

4.iluminarea

Ambianta magazinului trebuie sa fie in intregime in concordanta cu imaginea dorita a magazinului, astfel o ambianta adecvata asigura tinta pe care comerciantul dorste sa o admire pe piata.

DESIGN-UL EXTERIOR:

  1. FATADA MAGAZINULUI

Fatada magazinului este o forma majora de promovare a vanzarilor pentru comerciantul en-detail.

Ea functioneaza ca interfata intre imaginea magazinului si comunitatea umana pe care acesta o promoveaza.

Ea trebuie sa capteze atentia trecatorilor sugerandu-le cu rapiditate profilul magazinului si elementele distincte fata de concurenta din vecietate.

Este de retinut faptul ca aprecierea aspectului exterior al magazinului este data nu numai de costul materialelor folosite in construirea fatadei (caramida, marmura, metale) dar si de rezistenta lor la conditiile de clima.

Se cunosc trei configuratii de baza ale fatadei:

- in linie dreapta, paralel cu axul strazii cu posibilitatea existentei unor mici vize pentru intrare

- in unghi, creeaza atractivitate si interes conducandu-i pe clienti in magazin

- in arcada, are la baza configuratia fatadei in linie dreapta dar, cu cateva vize pentru intrari si pentru vitrine, ceea ce asigura cumparatorilor arii de protectie in fata vitrinelor si creeaza o atmosfera atractiva si relevanta.

2. FIRMA SAU EMBLEMA

Firma este mijlocul de comunicare eficienta cu mediul sau extern. Ea ajutra oamenii sa gaseasca magazinul si sa cunoasca ce vinde acesta. Stabilind numele si tipul afacerii comerciale, firma trebuie sa corespunda cu imaginea pe care comerciantul respectiv doreste sa o comunice clientilor sai.

Firma este reprezentata de numele magazinului scris in diferite variante si amplasat de obicei deasupra intrarii in magazin. De multe ori, firma este reprezentata de numele comerciantului.

De obicei firma unui magazin trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

a. vizibilitate – aceasta trebuie asigurata atata ziua cat si noaptea pe strazile inguste se recomanda ca firma sa fie perpendiculara pe fatada.

b.originalitate – se obtine prin felul in care este scris numele sau printr-un desen ce il insoteste

c.atractivitate – atractia firmei poate fi creeata prin mijloace simple cum sunt: sloganuri,

enunturi sau o lumina care orienteaza atentia spre intrarea magazinului sau

spre punctele de intrare.

Unii producatori ofera agentilor economici in conditii avantajoase firme luminoase. La acestea sunt mentionate atat firma magazinului cat si marca producatorului.

3.VITRINA

Vitrina are ca scop atragerea atentiei trecatorilor. Ea comunica acestora natura, calitatea si preturile marfurilor oferite de magazin. Este importanta pentru a convinge clientul sa intre in magazin prima oara. Alaturi de promovarea imaginii cladirii, vitrina mai are si urmatoarele functiuni.

  1. de a expune mostre reprezentative ale marfurilor aflate in magazin.b.

  2. de a etala linii promotionale sau sezoniere

  3. o combinatie de „a” si „b”.

Odata cu aparitia magazinelor cu autoservire rolul vitrinei a fost intr-o masura diminuat. Cele mai multe magazine cu autoservire au renuntat la etalarile obisnuite in vitrine si folosesc intreaga fatada placuta cu geamuri pentru a asigura vizibilitatea intregului magazin.

4.ACCESUL IN MAGAZINUL DE MARFURI ALIMENTARE

Accesul in magazin trebuie proiectat astfel incat sa incurajeze clientii sa intre in magazin.

Numarul si localitatea intrarilor sunt influentate de: marimea magazinului, numarul de lifturi, scari, sisteme de securitate, fluxurile clientilor si de unele particularitati arhitectonice.

Magazinele de mici dimensiuni au o singura intrare pentru clienti si eventual o intrare in spate pentru aprovizionare.

Magazinele cu autoservire au de regula, doua intrari.

Marile magazine au mai multe intrari ce pot fi amplasate pe toate laturile.

Constructiile moderne sunt dotate cu usi rabatabile sau cu celula fotoelectrica sau cu perdea de aer ce impiedica intrarea prafului in magazin, mentine temperatura constanta si permite ccesul liber al clientilor in magazin.

DESIGN-UL INTERIOR

  1. Peretii interiori

Peretii interiori sunt folositi pentru a secmenta spatiul magazinului departajand zonele de vanzare de cele care sprijina vanzarea. Ca tendinta, in general, se folosesc peretii despartitori mobili care asigura flexibilitate in expluatarea spatiilor. Sunt preferate materialele usoare: lemn, carton, sticla, metal. Piesele de divizare ale salii de vanzare pot fi colorate decorate cu tapet sau acoperite cu alte materiale pentru a produce efecte estetice atragatoare.

  1. Pardoseala

Pardoseala asigura conditii de intretinere a curateniei si de protectie a marfurilor expusi si a echipamentului comercial existent, astfel pardoseala trebuie sa fie: rezistenta la traficul intens al clientilor usor de curatat si de uscat, fara obstacole pentru clienti si personalul din magazin.

Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea reala pe care comerciantul doreste sa o promoveze prin magazinul sau.

O practica obisnuita pentru magazinele alimentare este sa aiba pardoseala cu efecte de marmura, sa dea impresia de curatenie, in timp ce un magazin de mobila, de exemplu, sa fie apreciat printr-un invelis al pardoselei care sa sugereze ambianta unei camere mobilata luxos.

  1. Plafonul

Plafonul contribuie la atmosfera unei incaperi. Un scop secundar al plafonului este de a ascunde instalatia electrica, conductele sanitare si alte elemente de infrastructura. O problema deosebita se acorda inaltimii plafonului: plafonul jos creeaza o atmosfera de caldura intimitate, in magazin, avand avantajul reducerii costurilor energetice; plafonul inalt creeaza o ambianta spatioasa fiind apreciata de catre clienti ca fiind prea rece si impersonala.

  1. Iluminatul magazinului

Iluminatul magazinului este utilizat pentru a atrage atentia trecatorilor si pentru a usura clientilor examinarea marfurilor in interiorul magazinului. Pentru a obtine efectul dorit se armonizeaza culoarea, pozitia tipul de lampa si dispozitivele de fixare.

Lumina incandescenta este folosita, in general, pentru lumina de accentuare deoarece asigura un spatiu de culori si este mai usor de determinat adevarata culoare a unui produs.

Lampile electrice cu fluorescenta sunt descarcari electrice in gaze rarefiate (neon, argon) sau vapori metalici (mercur sau sodiu). Ca avantaje fata de becurile cu incandescenta are: lumina apropiata de lumina zilei, eficacitate luminoasa superioara, 3000-6000 ore de functionare, iar ca dezavantaje: costuri mai ridicate, instalare complexa si dimensiuni incomode pentru interioarele locuintelor.

Lumina de vapori metalici desi mai putin costisitoare si mai usor de utilizat da o irizare albastra ce se utilizeaza pentru iluminarea de font.

Reducerea nivelului de iluminare afecteaza celelalte elemente ale design-ului magazinului. Culorile deschise si cele lucioase reflecta lumina, iar culorile inchise si mate o absorb.

Se mai utilizeaza oglinzi pentru ca dau efect de spatiu.

Tipul de iluminat adoptat depinde de manager-ul magazinului, imaginea dorita si volumul bugetului alocat iluminarii.

Energia electrica este indispensabila orcarei gospodarii usurand munca si oferind conditii de confort.

1.3.ORGANIZAREA FLUXURILOR DE CIRCULATIE IN MAGAZINUL DE MARFURI ALIMENTARE

1.Fluxul marfurilor

Acest flux reprezinta miscarea marfurilor pe intregul circuit al magazinului din momentul primirii lor de la furnizori pana in momentul vanzarii lor si eliberarii catre cumparator, acesta fiind punctul de plecare in actiunea de proiectare a magazinului.

Cerintele privind organizarea moderna si eficienta a fluxului marfurilor:

  • separarea fluxului marfurilor de fluxul cumparatorilor, se recomanda ca intrarea marfurilor in magazin sa se faca prin curtea interioara sau in cazul in care magazinul este de tip vechi (cu o singura intrare) in afara orelor de program sau in zilele cu flux redus de cumparatori

  • reducerea distantei parcurse de marfuri intre punctele de intrare si desfacere a acestora in unitate

2.Fluxul personalului

Fluxul personalului este organizat separat de fluxul cumparatorilor, in cazul magazinelor mari sau moderne, dar se suprapune cu fluxul marfurilor, accesul personalului se realizeaza printr-un punct controlat iar circulatia personalului spre grupurile sanitare se face pe un circuit secundar.

3.Fluxul cumparatorilor

Reprezinta caile de circulatie a acestora, de la intrarea in magazin catre toate grupurile de marfuri etalate in sala de vanzare si pana la iesirea din magazin.

Circulatia lesnicioasa a clientilor printr-un magazin este conditionata de marimea si localizarea spatiala a cailor de comunicatie in cadrul salii de vanzare. In functie de destinatia lor se impart in: cai de circulatie principale, culoare pentru efectuarea cumparaturilor, spatii de stationare.

1.4.ECHIPAMENTUL DE PREZENTARE SI DESFACERE A MARFURILOR ALIMENTARE

Echipamentul comercial indeplineste un rol important in activitatea unui magazin contribuind la folosirea optima a suprafetei de vanzare la etalarea unei cantitati cat mai mari de marfuri si la crearea unor conditii mai favorabile de munca pentru vanzatori.

Echipamentul comercial al magazinelor cuprinde alaturi de mobilierul de expunere a marfurilor, o gama larga de utilaje si materiale indispensabile in procesul prezentarii si desfacerii marfurilor. Din categorioa utilajelor fac parte urmatoarele:

a.utilajele de baza ale salii de vanzare:

- utilaje pentru calcul

- aparate pentru incercat si verificat articole electrocasnice

- generatoare (cablu pentru televizoare)

- aparate de masura

- pupitre pentru auditii muzicale

b.utilajele suplimentare ale salii de vanzare:

- dispozitivele

- aparate si masini pentru calcat

- aparate de fasonat, festonat, cusut, brodat, pentru articolele de tesaturi

c.utilajele specifice sectorului alimentar:

- vitrine frigorifice (congelator, frigider)

- masini pentru taiat, tocat (feliator, cutite)

- masini de cantarit (cantar electronic, balanta)

- masini de ambalat (marcatoare pentru preturi)

- masini de marcat (casele de marcat fac parte din utilajele de baza ale salii de vanzare avand un rol foarte important in toate punctele de vanzare, mai ales, in cele de mari suprafete (supermarket-uri)

d.utilaj fix sau stationar:

- rafturi

- gondole

- carlige

- polite

e.utilaj suplimentar:

- caruciare

- cosuri

1.5.PRINCIPALELE FORME DE VANZARE

1.Autoservirea.

Autoservirea se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

a. expozitia vizuala a intregului sortiment pe un mobilier adoptat cu gondole insufletite intr-un magazin atragator.

b. punerea produselor la indemana clientelei care se serveste la insasi cu existenta a catorva puncte de deservire.

c. informatii si indicatii clare si precise asupra produselor prin etichete, pancarde, oferte speciale, preturi.

d.punerea la dispozitia clientelei a unui cos sau carucior

e.plata globala se face la iesire, la casa de marcat

f. pentru unele articole se pastreaza forma de vanzare clasica (paine, mezeluri)

2. Vanzarea prin case de comenzi.

Este organizata in marele magazine in cadrul carora se primesc direct sau telefonic comenzile clientilor domiciliati in aceeasi localitate, intrarea se face imediat.

3 . Vanzarea prin automate.

Produsele preambalate se procura de cumparatori de la automatele comerciale prin introducerea unei monede.

Prezinta urmatoarele avantaje: servirea permanenta, amplasarea in locuri aglomerate (spitale, gari, statii), cheltuieli de intretinere mici si personal de deservire redus.

4. Vanzarea pe baza de modele.

Elementele de diferentiere sunt: posibilitatea identificarii marfurilor oferite pe baza numerelor atribuite modelelor expuse in sala de vanzare, alegerea de catre cumparatori a modelului dorit precum si existenta stocului principal de marfuri in afara spatiului de vanzare.

5. Vanzarea directa sau „bom-party” Stil zepter.

6. Alegerea libera a marfurilor de catre consumatori.

Aceasta forma de vanzare este asemanatoare autoservirii numai ca exista si un vanzator, plata se face la acesta. Presupune:

a. expunerea deschisa a marfurilor

b. amplasarea grupelor de marfuri pe suprafata de vanzaretinand seama de inrudirea dintre ele.

c. alegerea libera a marfurilor

d. existenta unei zone a vanzatorului

e. ridicarea marfurilor de pe mobilierul de prezentare direct de catre cumparatori

f. ambalarea se face de catre vanzator

7. Comertul prin corespondenta

Este o forma de vanzare ce se bazeaza pe comenzi prealabile si servirea populatiei la domiciliu. Se trece de la magazin fara vanzator la vanzatoare fara magazine.

Oferta de marfuri este prezentata intr-un catalog de agentii comerciale. Un catalog cu trei sute de pagini contine un numar de articol simular cu cel al unui magazin de zece mii metrii patrati.

Comanda se poate face direct in scris la firma sau la magazinele acesteia.

8.Vanzarea cu marje reduse.

Anumiti detalisti combina autoservirea si reducerea preturilor intr-un cadru simplu fara personal de vanzare, cu sortiment redus si cu rotatie ridicata.

Vanzarea reprezinta actiunea prin care clientul este convins sa cumpere produsele sau sewrviciile unui magazin, fie prin autoservire, vanzarea prin case de comenzi, prin automate, fie prin alegerea libera a marfurilor de catre consumatori, fie prin vanzarea pe baza de modele, prin corespondenta, fie prin marjde reduse, fie prin vanzarea directa.

1.6. TEHNICI DE PROMOVARE A MARFURILOR IN INTERIORUL MAGAZINULUI

1. Promovarea prin marca.

Pune pe primul plan reformatia si argumentatia. Ea urmareste valorificarea reputatiei unei intreprinderi sau marci de renume. La locul de vanzare se va organiza un stand separat cu buna iluminare pentru a scoate in evidenta produsele respective, mobilier special si suporti de prezentare. Obligatoriu va fi prezentata emblema. Se mai amplaseaza un panou cu text explicativ asupra caracteristicilor produselor.

2.Promovarea prin ambalaj.

Ambalajul modern nu are doar rol de protectie ci si de comunicare intre produs si client. Va informa cat mai complet clientul asupra produsului respectiv. Rolul reformativ va creste in comparatie cu publicitatea asupra produsului respectiv. Cu cat este mai estetic cu atat va atrage atentia si va favoriza luarea deciziei de cumparare a clientilor. Joaca rolul de vanzator mut in autoservire.

3.Promovarea prin etichetare

Eticheta constituie un element de informare si de mare randament estetic si comercial. Se caracterizeaza prin: forma dreptunghiulara, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scris corect si usor vizibil, material folosit: carton.

4.Promavare prin expozitii de marfuri in interiorul magazinului

Expozitiile sunt manifestari ocazionale ce au drept scop informarea publicului cumparator asupra progreselor realizate in domeniul bunurilor si serviciilor. Prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri inrudite. Sunt organizate intr-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei si cu un bogat sortiment de articole si cu material informativ interesant. Organizarea unei expozitii va tine cont de: sortimentul produselor, amplasarea de panouri informative, etichetarea fiecarui produs, etalarea se va face sugestiv, delimitarea spatiului necesar, realizarea unui cadru estetic.

5.Promovarea prin demonstratii practice.

Este cea mai eficienta forma de publicitate la locul de vanzare. Se practica mai ales la marfurile electrocasnice si elecronice.

1.7.RELATIILE COMERTULUI CU CONSUMATORII.

Statul este obligat sa protejeze cetatenii, in calitatea lor de consumatori, instituind cadrul necesar accesului deplin la produse si servicii, informarii lor complete despre caracteristicile acestora, apararii si asigurarii drepturilor si intereselor ale persoanelor fizice impotriva unor practici abuzive.

Drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt:

1.dreptul de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata sau sanatatea.

2.dreptul de a fi informati corect asupra caracteristicilor produselor si serviciilor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori.

3.dreptul de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de calitate.

4.dreptul de a fi despagubiti pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor.

5.dreptul de a se organiza in asociatii pentru protectia consumatorilor in scopul apararii intereselor lor.

In tara noastra, legislatia privind protectia consumatorilor este destul de sumara, pana in 1990 neacordandu-se o prea mare atentie acestui domeniu. Exista in vigoare din August 1967 hotararea 1872/4 August 1967 prin care intreprinderile producatoare raspund in fata consumatorilor pentru lipsurile calitative constatate dupa vanzarea cu exceptia celor cauzate de nerespectarea de catre cumparatori a regurilor de folosire. Mai exista legea numarul 4 privind calitatea bunurilor si serviciilor si ordinul nr. 18/8.05.1990 privind certificarea de electrosecuritate a bunurilor de consum. Tot in 1990 a fost emisa legea privind protejarea populatiei impotriva unor acctivitati comerciale ilicite.


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani