|
ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA TARILOR BENELUX
ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA TARILOR BENELUX
Student: Poenaru Mihai An 3 FR R.E.I.
Bucuresti 2002
cauzele dezvoltarii si specializarii sectorului de servicii in economiile analizate
1.1POZITIE GEOGRAFICA;GENERALITATI
A: Olanda B: Belgia C: Luxemburg Nume oficial: A. Koninkrijk der Nederlanden (Regatul Tarilor de Jos) B. Royaume de Belgique/Koninkrijk Belgie (Regatul Belgiei) C. Grand-Duche de Luxembourg/Grousherzog Lezeburg Situarea: in Europa de Vest Suprafata: A: 40.844 kilometri patrati B: 30.519 kilometri patrati C: 2.586 kilometri patrati Populatia: A: 15.131.000 locuitori (370 locuitori/kilometrul patrat) B: 9.979.000 locuitori (327 locuitori/kilometrul patrat) C: 390.000 locuitori (151 locuitori/kilometrul patrat) Capitala: A: Amsterdam (1.045.000 locuitori) si Haga (685.000 locuitori) B: Bruxelles (960.000 locuitori) C:Luxemburg Ville (74.000 locuitori) Diviziuni administrative: A: 12 provincii B: 9 provincii C: 12 cantoane PNB/loc: A: 17.320 dolari/locuitor B: 15.540 dolari/locuitor C: 23.340 dolari/locuitor
1.2. MEDIUL NATURAL
Prezinta un relief dominat de campie, o parte insemnata aflandu-se chiar sub nivelul marii (renumitele poldere olandeze). Urme ale glaciatiunilor cuaternare sunt mai evidente in N tarii, in timp ce in S podisul calcaros Limburg prezinta altitudinea maxima (321 m). Clima este temperat - oceanica cu precipitatii suficiente (600 - 800 mm/an), iar vanturile de Vest au facut posibile renumitele mori de vant, producand energie electrica sau pompand excesul de apa din reg. indiguite. Pe teritoriul Olandei se afla cursul inferior al fluviilor Rhin/Rijn, Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei apusene. Vegetatia naturala este reprezentata de paduri de fag si stejar (in SE), turbarii si landa (in reg. de dune nisipoase). Exista numeroase rezervatii naturale si 4 parcuri nationale pentru prezervarea vegetatiei halofile si arenicole, precum si a avifaunei active (batlanul purpuriu, cormoranul, lopatarul).
B. Belgia Apare ca un mare amfiteatru cu altitudini ce scad de la SE spre NV (din Ardeni la Marea Nordului). Partea mai inalta este data de masivul Ardeni - cu altitudinea maxima 694 m si traversat de vai meandrate si adancite uneori cu 200-300 m - si podisul Condroz, fragmentat de culoarul Sambre-Meuse. In NV se afla colinele din Campine si Flandra (alt. sub 200 m) si campia litorala flamanda, marcata de dune de nisip spre tarm. Clima temperat oceanica (800 mm/an), mai aspra in Ardeni. Reteaua hidrografica densa, formata din Escaut/Schelde si Meuse/Maas si afluentii lor, este navigabila in mare parte. Vegetatia forestiera este mai bogata in Ardeni (stejar, fag, mesteacan), in rest fiind inlocuita cu plante de cultura si pajisti. Exista 1 parc national, 27 rezervatii de stat si 194 rezervatii particulare ce ocrotesc, intre altele, elemente de fauna (pisica salbatica, salamandra, avifauna in regiunea litorala), fenomene carstice si turbarii. C.Luxemburg Relief coborat (alt. max. Huldange, 559 m), constituit din munti erodati, in N, cu aspect de podis (400-500 m alt.), reg. Oesling, sector al Ardenilor, si o campie deluroasa, Gutland/Bon Pays (2/3 din supr. L.), in S. Clima temperat de tranzitie intre cea oceanica si cea semicontinentala. Padurea (1/3 din ter.) cuprinde mai ales stejar (in Oesling) si fag (in Gutland).
1.3. POPULATIA
Are o populatie de aproximativ 15.131.000 locuitori, inregistrandu-se o densitate de 370 locuitori/kilometrul patrat, o natalitate de 13,2 la mie si mortalitate de 8,6 la mie; populatia urbana 88%. Orase principale:
In 1990 erau in Olanda peste 600.000 imigranti (turci, marocani, britanici, germani, belgieni, spanioli) si cca 150.000 persoane originare din Surinam, Antilele Olandeze si Indonezia. Mai mult de 60% din populatie locuieste in jumatatea vestica, in conurbatia Randstad Holland. Culte: catolicism 36% protestantism 30% s.a.
B. Belgia Are o populatie de aproximativ 9.979.000 locuitori, inregistrandu-se o natalitate de 12,8 la mie, mortalitate de 10,7 la mie; populatia urbana 97 %. Orase principale:
In 1986 erau 869.000 rezidenti straini, 3/5 apartinand tarilor UE. In raport cu media pe tara - una dintre cele mai ridicate din lume (327 locuitori/kilometrul patrat) - densitatea populatiei este mai mare in N si V, in regiunea flamanda (423 locuitori/kilometrul patrat, chiar 555 locuitori/kilometrul patrat in prov. Antwerp), si mai mica in S si E, in regiunea valona (192 locuitori/kilometrul patrat, numai 52 locuitori/kilometrul patrat in prov. Luxembourg). In regiunea Bruxelles densitatea trece de 6.000 locuitori/kilometrul patrat. Culte: catolicism 90%, islamism, protestantism.
C. Luxemburgul Are o populatie de aproximativ 390.000 locuitori, inregistrand natalitatea ca 12,9 la mie, mortalitatea 9,7 la mie; populatia urbana 67 %. Orase principale:
Populatia este concentrata in cea mai mare parte in jumatatea sudica si, aici, indeosebi in capitala si in imprejurimi si in SV tarii. Culte: catolicism 95%, protestantism. 1.4. ISTORIA 58713qlg38ilg3u A. Olanda Locuit in antichitate de batavi si frizi, teritoriul Olandei este ocupat partial in secolul 1 I.Hr. de romani, apoi in epoca migratiilor de franci si saxoni. In evul mediu face parte impreuna cu Belgia, Luxemburg si NE Frantei din regiunea istorica desemnata sub numele generic de Tarile de Jos. In urma rascoalei antispaniole (1572), cele 7 provincii nordice, preponderent calvine, isi proclama la 26.07.1581 independenta - Republica Provinciilor Unite, recunoscuta oficial de Spania prin Pacea westfalica (1648). In secolul 17, Olanda devine prima putere comerciala a Europei, punand bazele unui vast imperiu colonial in Africa de Sud, Indonezia, America de Nord si Sud. Pozitia de mare putere maritima si comerciala este pierduta in secolul 18 in urma conflictelor cu Anglia si Franta. Ocupata de trupe franceze (1795-1814), Olanda isi redobandeste independenta si constituie la 08.06.1815, impreuna cu Belgia si Luxemburg, Regatul Tarilor de Jos Unite; Belgia isi proclama in 1830 independenta, iar Luxemburgul denunta in 1890 uniunea personala. In primul razboi mondial, Olanda ramane neutra, in cel de al doilea este ocupata de trupe germane (1940-1945). Din 1947, Olanda formeaza cu Belgia si Luxemburg uniunea vamala si economica - Benelux.
Populat din antichitate de triburi celtice, teritoriul Belgiei este transformat de Caesar in 51 i. Hr. in provincie romana (Gallia Belgica). Ocupat in sec. IV-V d. Hr. de franci, teritoriul este inclus in regatele merovingian, apoi carolingian, fiind impartit in 843 (tratatul de la Verdun) intre Franta si Lotaringia. In evul mediu face parte impreuna cu Olanda, Luxemburg si NE Frantei din regiunea istorica cunoscuta generic sub numele Tarile de Jos. Congresul de la Viena din 1815 decide unirea Belgiei si Luxemburgului cu Olanda in Regatul Unit al Tarilor de Jos. Revolutia anti-olandeza izbucnita la Bruxelles in 1830 se soldeaza cu proclamarea independentei de stat. Potrivit Constitutiei din 1831 Belgia devine monarhie constitutionala, puterile europene asigurindu-i statut de "neutralitate garantata". In ambele razboaie mondiale, Belgia este ocupata de trupe germane, in ciuda proclamarii neutralitatii. Viata politica postbelica este marcata de disputa lingvistica dintre vorbitorii de limba franceza, valonii si olandeza, flamanzii. In 1988 Belgia devine stat federal cu trei regiuni autonome: Flandra, Vallonia si enclava francofona Bruxelles.
In jurul castelului si orasului Luxemburg, stapinit de familia de Luxemburg, ia fiinta in sec. X un comitat ridicat in 1354 la rangul de ducat. Intre sec. XV-XVIII, Luxemburgul apartine Burgundiei, Spaniei, Frantei si Austriei. Prin "Actul Final" al Congresului de la Viena din 1815, Luxemburgul este ridicat la rangul de mare ducat si legat de Olanda printr-o uniune personala. Tratatul de la Londra din 1867 recunoaste independenta Luxemburgului, devenit prin Constitutia din 1868 monarhie ereditara constitutionala. Uniunea personala cu Olanda este denuntata in 1890 la moartea suveranului Wilhelm III, tronul Marelui Ducat fiind ocupat de familia de Nassau. In cele doua razboaie mondiale Luxemburgul este ocupat de trupe germane. In 1947, Luxemburgul formeaza impreuna cu Belgia si Olanda uniunea vamala si apoi economica, Benelux.
2. ECONOMIA TARILOR BENELUX
Stat cu o economie industrial - agrara puternic dezvoltata, Olanda este lipsita de resurse de subsol, cu exceptia hidrocarburilor. Industria prelucratoare, diversificata si cu un inalt nivel tehnologic, antreneaza 1/5 din populatia activa, contribuie cu 31% la PNB si este caracterizata prin rolul important al companiilor transnationale Philips, Shell si Unilever. Se disting concentrarile industriale Amsterdam - Haarlem - Velsen (nave, otel, prelucrarea prod. tropicale), Rotterdam - Haga - Dordrecht (petrochimie, electronica, avioane), Eindhoven - Breda (electronica, autovehicule, textile). Agricultura cea mai performanta din lume, antreneaza 5% din populatia activa, contribuie cu 5% lw PNB si are ca specific prod. animaliera (peste 2/3 din prod. agr.), Olanda fiind primul exportator mondial de lapte, oua si carne de porc; se cultiva cartofi , grau, sfecla de zahar, iar floricultura este foarte dezvoltata. In Olanda se afla primul port al lumii - Rotterdam; 30% din marfurile transportate pe mare incarcate si descarcate in tarile U.E trec prin porturile olandeze. Turismul prezinta incasari remarcabile (peste 3mld. $ anual), iar balanta comerciala, cea de plati si servicii sunt excedentare.
Tara cu o puternica dezvoltare economica dispune de unele resurse de subsol si roci de constructie, industria apelind in mare masura la importuri de materii prime si combustibil. Energia nucleara asigura cca. 2/3 din productia de energie electrica, iar industria este foarte diversificata, odinioara predominind siderurgia si textilele. Prelucrarea diamantelor este o specialitate la nivel mondial a orasului Antwerp. Agricultura este dominata de cresterea animalelor, in special porcine si bovine. Se cultiva cereale, sfecla-de-zahar si legume. Belgia dispune de o densa retea de cai de comunicatie (feroviare, rutiere, fluviale). Comertul exterior este foarte activ, exportul echivalind cu 56% din PIB, iar balanta comerciala s-a echilibrat in ultimii ani. Principali parteneri sunt tarile din U.E.
Tara cu economie dezvoltata bazata pe operatiuni bancare, sector in ascensiune, si pe industrie, in special cea siderurgica. Aceasta din urma utilizind materie prima numai din import, desi a scazut in ultimii ani, ramine in contiunare importanta (ocupa loc 1 la productia siderurgica/locuitor pe glob). Agricultura este axata pe productia animaliera. Balanta comerciala multa vreme excedentara, are in prezent un sold negativ. Principalii parteneri comerciali sunt Germania si Belgia. 3. LOCUL SI ROLUL SECTORULUI TERTIAR IN ECONOMIILE BELGIEI, OLANDEI SI LUXEMBURGULUI
3.1. Domenii de specializare in servicii (scurta prezentare) si cauzele dezvoltarii si specializarii sectorului de servicii in economiile analizate
Este specializata in transportul maritim datorita pozitiei geografice care o avantajeaza, avand iesire atat la Marea Nordului, cat si la Oceanul Atlantic. In plus, mai dispune si de cele trei fluvii: Rhin, Maas si Schelde, cai navigabile importante ale Europei de Vest. Ca urmare a acestor avantaje, Rotterdamul a devenit primul port din lume, 30% din marfurile transportate pe mare, incarcate si descarcate in tarile U.E. trecand prin porturile olandeze. Sa nu uitam ca in secolul 17 Olanda devine prima putere comerciala a Europei, punand bazele unui vast imperiu colonial in Africa de Sud, Indonezia, America de Nord si Sud.
Este specializata in serviciile de transport datorita unei dense retele de cai de comunicatie: rutiere, feroviare, fluviale si aeriene. Bruxelles, "capitala Europei", gazduieste baza NATO, sediile principale ale multor societati transnationale.
Este specializat in serviciile bancare, sector aflat in ascensiune. Principalul motiv pentru care s-a dezvoltat sectorul tertiar este lipsa de resurse naturale (industria foloseste materii prime din import). Specializarea in servicii bancare se datoreaza pozitiei geografice avantajoase si faptului ca au avut intotdeauna o atitudine de neutralitate.
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
