1. Determinarea profilului simplificat pentru sectia de remorcare data

Pentru simplificarea profilului in lung al liniei se aleg elemente de profil de acelasi tip ( panta sau rampa ) la care se pot alipi elemente de aliniament si palier .

Pentru acest grup de elemente se calculeaza o declivitate echivalenta :

= (1) ,

in care :

reprezinta declivitatea elementului ,

- lungimea elementului .

Dupa determinarea i trebuie ca lungimea fiecarui element sa respecte relatia:

(2) ,

Daca exista vreun element de profil a carui lungime nu verifica conditia de mai sus , acel element trebuie scos din simplificarea respectiva .

Elementele de acelasi tip trebuie sa aiba declivitati cat mai apropiate .

Pe schita de remorcare exista 2 elemente de profil caracteristice : o rampa si respectiv o panta ale caror valori sunt cele mai mari in raport cu celelalte elemente de acelasi tip .

Circulatia se va face intre cele 2 statii cap de sectie fara a avea statii intermediare in care sa efectuam opriri sau restrictionari de viteza determinate de circulatia in statie .

Pentru calculele temei se va folosi = 5 , in care n reprezinta numarul de ordine din subgrupa .

De asemenea se mai da prin tema = 12 , care reprezinta numarul studentilor din subgrupa .

Simplificarea profilului pentru sectia de remorcare data se gaseste in figura 1 , iar calculele in tabelul nr.1 .

La calculul tabelului nr.1 s-au folosit formulele pentru :

• Declivitatea echivalenta : relatia (1) ;

• Rezistenta specifica la circulatia in curbe :

(3) ,

• Lungimea curbei (este data in figura 1) ;

• Rezistenta specifica echivalenta a curbelor de pe un element de profil simplificat :

(4) ,

in care : - - rezistenta specifica a curbei ,

- lungimea curbei ,

- lungimea elementului de profil simplificat .

• Declivitatea echivalenta rezultanta : 36371oez74icz2z

(5) ,

in care termenii au semnificatiile de mai sus , cu specificatia ca se ia semnul “+” pentru rampe , respectiv “-“ pentru pante

2. Determinarea tonajului remorcat

Pentru remorcarea trenului se va folosi o locomotiva electrica 060 EA cu o viteza maxima de 120 km/h .

Regimul pentru care se va realiza determinarea tonajului remorcat este regimul uniorar al locomotivei , utilizandu-se caracteristica de tractiune a locomotivei , prezentata in figura 2 .

1. Determinarea tonajului remorcat in functie de viteza M(v) la

Variatia tonajului in functie de viteza la =ct. este prezentata in figura 3 pe baza tabelului nr. 2 .

La calculul tabelului nr. 2 s-a folosit formula tonajul remorcat :

[t] , (6) ,

in care :

- forta de tractiune la obada ( se ia de pe caracteristica de tractiune a locomotivei fig.2 ) [kN] ;

- forta rezistenta a locomotivei [N] data de relatia :

[N] , (7) ,

- viteza [km/h] ,

- masa locomotivei , 120 [t] ,

- acceleratia gravitationala , 10 [] ,

- declivitatea echivalenta rezultanta pe rampa caracteristica , ‰ ,

- rezistenta echivalenta totala a vagoanelor [N/kN] data de relatia :

, (8) ,

- procentul de vagoane incarcate dat de relatia :

[%] , (9) ,

- procentul de vagoane goale dat de relatia :

[%] , (10) ,

- rezistenta specifica a vagoanelor incarcate in compunere amestecata pe 2 si 4 osii data de relatia :

[N/kN] , (11) ,

- rezistenta specifica a vagoanelor goale in compunere amestecata pe 2 si 4 osii data de relatia :

[N/kN] , (12) .

2. Determinarea tonajului remorcat in functie de declivitate M() la =ct.

Variatia tonajului in functie de declivitate la =ct. este prezentata in figura 4 pe baza tabelului nr. 3 .

La calculul tabelului nr. 3 s-au folosit formulele (6) – (12) , semnificatiile marimilor fiind aceleasi ca la punctul 1) .

3. Determinarea lungimii si componentei trenului

Plecand de la tonajul determinat de rampa caracteristica si anume :

[t]

se determina masa vagoanelor incarcate respectiv masa vagoanelor goale cu formulele urmatoare : ec371o6374iccz

[t]

[t] .

Se determina apoi numarul osiilor incarcate respectiv goale cunoscand tara pe osie a vagoanelor incarcate [t/osie] respectiv tara pe osie a vagoanelor goale [t/osie] :

osii incarcate ,

osii goale .

Numarul de osii astfel obtinute se repartizeaza in proportie de 30% la vagoane pe 2 osii respectiv 70% la vagoane pe 4 osii . Rezulta urmatoarea repartitie :

• Osii “incarcate” : ,

• Osii “goale” : .

Tonajul determinat de componenta trenului este :

[t] ,

stiind ca :

• masa vagonului pe 2 osii este : ,

• masa vagonului pe 4 osii este : .

Lungimea trenului se calculeaza cu formula :

[m] ,

in care :

- lungimea vagonului pe 4 osii , 16 m ;

- lungimea vagonului pe 2 osii , 10 m .

Se obtine astfel :

[m] .

Lungimea statiei va fi : [m] .

4. Verificarea tonajului trenului remorcat pe sectia data

Tonajul remorcat este : , unde :

• este tonajul determinat pe rampa caracteristica , ;

• este tonajul admis la demarare dat de relatia :

[t] ,

in care :

- - forta de tractiune a locomotivei in momentul demararii trenului , =375 kN la 5 km/h ;

- – rezistenta specifica totala a locomotivei [N/kN] ;

- - rezistenta suplimentara la demarare ( [N/kN] ) ;

- - rezistenta echivalenta a statiei [‰] ;

- [N/kN] rezistenta specifica totala a vagoanelor , in care :

[N/kN] ;

[N/kN] .

Se obtine astfel :

[t] .

• este tonajul determinat de lungimea utila a statiilor .

Lungimea trenului trebuie sa verifice relatia :

.

,

unde :

- este masa medie pe metru liniar [t/m] a convoiului de vagoane si se calculeaza cu relatia :

in care :

• este lungimea tuturor vagoanelor goale pe 2 , respectiv 4 osii ;

• este lungimea tuturor vagoanelor incarcate pe 2 , respectiv 4 osii ;

• este lungimea tuturor vagon pe 2 , respectiv 4 osii ;

• este masa tuturor vagoanelor goale pe 2 , respectiv 4 osii ;

• este masa tuturor vagoanelor incarcate pe 2 , respectiv 4 osii ;

• este lungimea trenului .

- este lungimea utila a statiilor , 1100 [m] ;

- este lungimea locomotivei , 20 [m] .

Se obtine astfel :

[t] .

• este tonajul limitat de felul trenului , felul franei si panta caracteristica :

[t]

iar , unde :

sunt determinate din IRF iar reprezinta sarcina medie pe osie de tren [t/osie] si se determina cu relatia :

.

[t]

Se obtine :

[t] .

• este tonajul determinat de rezistenta aparatului de tractiune :

[t]

unde = 300 kN reprezinta forta de rezistenta a aparatelor de tractiune tipul intarit .

[t] .

Rezulta deci :

[t] .

Intrucat se recalculeaza componenta , lungimea trenului si de asemenea lungimea statiei . In calculele urmatoare se ia [t] rezultand :

• [t]

• [t]

• osii

• osii

• Osii “incarcate” : ,

• Osii “goale” : .

• Tonajul determinat de componenta trenului este :

[t] .

• Lungimea trenului va fi : [m] .

• Lungimea statiei va fi : [m] .

• Tonajul determinat de lungimea utila a statiilor este :

[t] , stiind ca :

• Tonajul limitat de felul trenului , felul franei si panta caracteristica este :

[t] , stiind ca :