MOTOARE CU BENZINA

Motorul cu benzina a revolutionat transportul la inceputul a -

nilor 1900 . Pe sosele , vehiculele cu aburi si gaze au cedat locul ce- 53433dlj86ptc3t

lor cu benzina . In aer , pana la aparitia motorului cu reactie doar

motoarele cu benzina asiguraau energia necesara zborului .

--------------------------------------------------------------------------------

Motoarele cu benzina , asemenea motoarelor DIESEL si celor de rachete , sunt motoare cu ardere interna . Combustibilul arde in in- lt433d3586pttc

teriorul acestora pentru a asigura energia de miscare . La un altfel

de motor , vaporii de benzina sunt amestecati cu aer si aprinsi de o

scanteie . Amestecul de benzina si aer arde atat de repede incat ex-

plodeaza si gazele produse se dilata rapid . Aceasta dilatare impinge

un piston printr-un cilindru , iar miscarea pistonului roteste un ax

pentru producerea miscarii de rotatie . La motoarele mari actionea-

za mai multe pistoane si mai multi cilindri in succesiune rapida ,pen-

tru a produce o forta de torsiune mai uniforma . La motoarele cu

benzina rotative , care nu au cilindri , gazele actioneaza direct un

rotor .

Motoare in doi timpi

Cel mai simplu motor cu benzina cu cilindri , folosit la unele masini mici si la multe motociclete , este motorul in doi timpi. Pentru

fiecare piston ciclul de operare are doua faze . Intai pistonul urca in

cilindru pentru a comprima un amestec de combustibil si aer in spa -

tiul de deasupra sa . In acelasi timp , o noua incarcatura de amestec este aspirata pe sub piston . O scanteie produsa de o tensiune inalta ,

aprinde amestecul comprimat , si gazele care explodeaza imping pis-

tonul in josul cilindrului . Noul amestec impinge gazele arse in afara

printr-un canal de evacuare , si el insusi comprimat cand pistonul

urca din nou .

Cand se afla sus , pistonul blocheaza canalul de evacuare , astfel

gazele dilatate nu pot iesi . Acest canal se deschide cand pistonul

ajunge jos . Pozitia pistonului controleaza , de asemenea , canalul de

admitere a amestecului de combustibil si aer si canal deversor.

Miscarea de sus - jos a pistonului roteste un ax numit arbore

cotit cu manivela . De arborele cotit este asezat un volant greu , care

continua sa se roteasca dupa ce pistonul a ajuns in pozitia cea mai joasa . Astfel , volantul transforma exploziile de energie provocate de coborarea pistonului , intr-o miscare continua relativ uniforma ,

si impinge pistonul inapoi in sensul cilindrului in a doua parte a fie-

carui ciclu .

Motoarele in doi timpi sunt relativ ieftine , dar sunt ineficiente in transformarea combustibilului in energie de miscare . Din acest

motiv , majoritatea motoarelor mai mari functioneaza pe ciclul mai

eficient in patru timpi .

Motoare in patru timpi

La un motor in patru timpi exista patru faze in operarea fiecarui piston . La prima miscare in jos , numita cursa de admisiune,

amestecul de combustibil si aer este aspirat deasupra pistonului .

Apoi pistonul se misca in sus , comprimand amestecul , aceasta a doua faza fiind numita timp de compresiune . Amestecul comprimat

explodeaza datorita unei scantei , impingand pistonul in jos in cea dea treia faza , numita cursa utila sau activa . Apoi pistonul urca din

nou , de data aceasta expulzand gazele arse . Dupa aceasta a patra

faza , numita timp de evacuare , procesul se repeta .

Desi motorul in patru timpi este mai eficient decat cel in doi

timpi , doar in jur de a treia parte din energia combustibilului este

transformata in energie utila de miscare . Restul se pierde . Proble -

ma principala se datoreaza miscarii oscilante (de `du-te-vino`) a

pistoanelor . Fiecare piston , osciland de mai multe mii de ori pe

minut ,consuma o parte din energia asigurata de combustibil .