VALEA LOTRULUI, BAZINUL LATORITEI, LACURI GLACIARE IN MUNTII PARANG, MUNTII SUREANU referat






LACURI GLACIARE IN MUNTII PARANG

              CINOREL SI SUREANU

Formele de relief glaciar sunt rezultatul actiunii dominate a ghetii , a apelor subglaciare si supraglaciare . Datand dintr-o perioada relativ recenta , raportandu-ne la timpul geologic , formele glaciare au fost scultate in sisturi cristaline si granite , ceea ce a favorizat pastrarea acestora in relieful actual al Muntilor Parang. Avand in vedere frecventa reliefului glaciar , se poate aprecia ca cei mai spectaculosi ghetari s-au dezvoltat in bazinele Jietului , Lotrului si Latoritei , pe versantul nordic , si in bazinul Gilortului , pe versantul sudic .

COMPLEXUL GLACIAR AL JIETULUI

 Plecand din Petrosani , doritorii de drumetie ajung la Cabana Rusu , loc de plecare pe diverse trasee din Muntii Parang , trasee de o rara frumusete , multe dintre acestea ajungand in regiunea inalta din jurul varfului Parangu Mare (2518 m), de la obarsia Jietului . Aici , drumetii au parte de o priveliste deosebita , urmele lasate de ghetarii de se dezvoltau acum cateva zeci de mii de ani intalnindu-se la tot pasul .

 In bazinul Jietului intalnim cel mai bine reprezentant relief glaciar din masivul Parang , ghetarul cuatemar atingand aici apoape 6 km in lungime , el alimentandu-se din numeroase circuri , cum ar fi Slaveiul , Rosiile si Gheresul .

Circul Slavei este marginit de muntele Slavei , varful Carja si creasta dinspre Mija Mare . Este de fapt un complex glaciar , alcatuit din mai multe circuri de dimensiuni diferite , unele dintre acestea pastrand mici lacuri glaciare . Se remarca doua lacuri glaciare , lacul Slavei si lacul Taul Inghetat .

 Circul rosiile se afla in partea centrala a complexului glaciar al Jietului . In partea vestica se desfasoara un circ cu versanti abrupti , denumit Rosiile I. Circul Rosiile ll se afla sub varful Parangu Mare (2518 m) si Gruiul (2340 m) , cu versanti abrubti , iar in scobitura circului este adapostit lacul Oglinda Mandrei , cu o adancime de 8,3m. La baza peretilor abrupti ai circului glaciar se gasesc extinse trene de grohotis . Urmeaza , spre est , la circa 2000 m altitudine , circul Rosiile lll , care in zona centrala prezinta o cuveta de eroziune . Aici se gaseste lacul Taul fara fund , cu o adancime maxima de 17,6 m cel mai mare lac din bazinul Jietului . Circul Gheresul se regaseste pe latura estica a complexului glaciar al Jietului , unde prezinta o prima treapta superioara , la 2050-2000 m , si unde circul este bine dezvoltat , aici regasinduse lacul glaciar Gheresul .

       VALEA LOTRULUI

In bazinul Lotrului , relieful glaciar este la fel de bine dezvoltat ca si in bazinul Jietului , chiar daca bazinul sau se afla la o altitudine mai mica . Vaile numeroase si bine dezvoltate , cum ar fi Gauri , Galcescu lezeru si Izvorul Petresti , au permis insa acumulari importante de zapada si formarea unor ghetari destul de mari . Prezenta unor culmi inalte , intre varfurile Mohoru (2335 m) , Urdele (2165 m) , Setea Mare (2358 m) , a permis o intensa eroziune glaciara pe versaneii nordici . Acest complex glaciar cuorinde circul si valea lezeru , circurile Calcescu(Galcescu)-Zanoaga si circul Gauri .

Circul si valea lezeru se gasesc pe latura sudica , cu versantul stang abrupt si cu acumulari de grohotis , si versantul drept , mai putin inclinat , unde se gasesc doua mici circuri glacio-nivale sub varful Urdele si Mohorul . Pe latura stanga se gaseste un circ suspendat , la circa 2000 m , pe fundul caruia se afla lacul lezerul Parangului . Complexul Calcescu-Zanoaga , renumit si prin rezervatia naturala , se gaseste la vest de circul lezeru , considerandu-se ca aici a fost zona de maxima acumulare a zapezii si formare a ghetarului . Calcescu este unul dintre circurile cele mai complexe , cu mici circuri laterale etajate . Aici gasim lacul Calcescu , cel mai mare si mai adanc(9,3 m) din acest sector . In bazinul Zanoaga apare un circ mai larg , pe fundul caruia este cantonat lacul Zanoaga Mare . Tot aici gasim circurile Zanoaga Draucului si Zanoava lui Vidal , care pastreaza pe fundul lor lacul Pasari si Lacul lui Vidal . Tot pe partea stanga a vaii Lotrului se gaseste circul Gauri , un circ dezvoltat pe roci calcaroase ce au favorizat aparitia proceselor carstice , care au modificat topografia glaciara , si unde gasim lacurile Gauri si Caldarea Ursului .





 BAZINUL LATORITEI

Urme glaciare se regasesc si in bazinul Lattoritei , in zona izvoarelor acesteia . Cel mai dezvoltat ghetar se pare ca a ocupat sectorul superior al vaii Urdele , el atingand o lungime de 3-4 km , fiind alimentat de cele trei circuri de maici dimensiuni , la care se adauga gheata ce curgea de pe valea Ciora . La nord de circul Urdele se afla circul de la obarsia Latoritei mijlocii (Muntinu Mic) >un circ alungit , bine dezvoltat , dar care nu pastreaza lacuri glaciare .

 Drumetilor ce urca dinspre cabana Ranca , aflata la peste 1800 m , li se ofera privirii alte marturii ale trecutului glaciar al Carpatilor Romanesti . De la vest spre est se desfasoara o succesiune de circuri glaciare , mai mici ca dimensiuni decat cele din bazinele Jietului sau Lotrului si care nu pastreaza aproape deloc lacuri glaciare.

La obarsia raului Sadu se intalnesc , sub varful Parangu Mare , cateva mici circuri ale unor fosti ghetaride circ , suspendati . Circurile Gruiu si lasul sunt mai bine dezvoltate , alungite , fundul acestora fiind pavat cu grohotisuri . Pe fundul circului Gruiu se patreaza un mic loc glaciar , singurul de pe aceasta latura a Parangului . Sub culmea Setea Mare sunt sculptate doua circuri , Setea Mica-un circ simplu , si Setea Mare-un circ mai bine dezvoltat , alungit . Complexul glaciar din bazinul Romanului este alcatuit din circurile Zanoaga si Lescoi , sub varful Mohorului dezvoltandu-se circurile zanoaga Mohorului si Gaura Mohorului . La est de varful Papusa (2136 m) intalnim , la obarsia raului Galbenu , doua circuri de dimensiuni mici , al caror fund este pavat cu pietre , lacurile  care existau odata fiind de mult timp colmatate .

 Revenind la Cabana Obarsia Lotrului , drumetii ce nu au obosit pot sa o ia pe alte carari de munte , ce-I vor duce in sectorul superior al Muntilor Sureanu si Candrel (Cindrel) . Aici , ghetarii cuaternari , ghetari de circ , au lasat mai putine urme decet in Parang , relieful glaciar fiind mai putin complex . Aceste forme sculptate de gheata le gasim grupate in jurul varfurilor Sureanu(2059 m) Cindrel(2245 m) , Piatra Alba (2179 m) , si Steflesti(2258 m) . 

  MUNTII SUREANU

 In jurul varfului Sureanu se grupeaza cele trei circuri de la obarsia paraului Carpa , in cel nordic gasindu-se un mic lac barat de o potcoava nivala . Circul Sureanu , de mici dimensiuni , are un fund plat ce a favorizat formarea unui lac afat acum intr-un proces avansat de colmatare . Intre varfurile Cindrel si Serbota se gasesc trei circuri glaciare alungite , pe versantul nordic (Zanoaga Gropata , lezerul Mic si lezerul Mare) , si un circ pe flancul estic (circul lujbei).

Pe fundul circului lezerul Mare . Intre varfurile Piatrta Alba si Cristasti se desfasoara circurile Groapa Stejii , Caldarea Jipoasa si Caldarea Cristesti . Pe pantele nordice ale varfului Steflesti au fost sculptate doua mici circuri glaciare  bine puse in evidenta de abrupturi cu numeroase dezagregari . Chiar daca aici nu mai intalnim acelasi relief glaciar grandios ca in Parang , peisajul salbatic pastreaza acelasi mister ce ii face pe turisti sa uite de stresul cotidian .









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani