Craiova referat






Craiova

                                                    

                                                                                          (Sigla   Craiovei)

Ø     Pozitia geografica

Ø     Forma localitatii

Ø     Caracteristici generale ale reliefului

Ø      Reteaua hidrografica

Ø     Aspectul retelei stradale si axele de comunicatie cu alte regiuni exterioare

Ø     Centrul orasului

Ø      Industria

Ø     Aspecte culturale (invatamant, constructii, arhitectura etc)

Ø     Zone de agrement, spatii verzi

Origine:

    

Conditiile naturale de care a beneficiat Craiova ca asezare au favorizat permanenta vietuirii populatiei in aceste locuri si succesiunea civilizatiilor: pretracica, traco-dacica, geto-dacica, daco-romana, daco-romana-bizantina si, mai apoi, romaneasca.

Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datand din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru , intai din valuri de pamant intarit , apoi din piatra si caramica . Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare. Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca urmare a initiativei imparatului roman Caracalla. Anul 225  este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras.

    

             

Pozitia geografica

          Craiova reprezinta resedinta judetului Dolj ai carui vecini sunt : judetul Valcea si Gorj la nord, judetul Olt la est, judetul Mehedinti la vest iar la sud este delimitat de granita cu Bulgaria. Suprafata judetului Dolj ocupa 7414 Kmp reprezentand 3,1% din suprafata totala a tarii. Organizarea cuprinde trei orase, doua municipii si treizeci si patru de comune.

          Craiova se afla pe malul stang al Jiului la iesirea acestuia din regiunea deluroasa, mai exact la 44 2` latitudine nordica, 23 5` longitudine estica, la o altitudine cuprinsa intre 75 si 116m. Craiova se afla intr-un climat temperat continental, cu influente mediteraneene caracteristice zonei de campie.

Forma orasului

Text Box: Se poate observa ca orasul Craiova are o forma foarte neregulata in special spre partea vestica si nordica . Interiorul orasului spre deosebire de marginea acestuia este foarte compact



         

Relieful

          Relieful orasului Craiova se identifica cu relieful judetului Dolj, respectiv de campie. Spre partea nordica se observa o usoara influenta a colinelor in timp ce  partea sudica tinde spre lunca. Craiova face parte din Campia Romana mai precis din Campia Olteniei ce se intinde intre Dunare, Olt si podisul Getic fiind strabatuta prin mijloc de Valea Jiului.

          Zona de campie presupune vai cu lunci mai largi, iar suprafetele netede dintre vai sunt presarate din loc in loc cu mici adancituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune de nisip.

          Solul este negru si foarte roditor numit cernoziom. Sub cernoziom se gaseste un strat de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare galbena, a carui grosime variaza de la 2-3 m, spre partea nordica, pana la 30-35 m spre partea sudica.

         

Reteaua  hidrografica

          Reteaua hidrografica a judetului Dolj este reprezentata in general de Dunare ce capteaza majoritatea raurilor sudice, si cursul inferior al raului Jiului ce strabate teritoriul judetului de la nord la sud strabatand defileul cu acelasi nume. Alte ape curgatoare: Amaradia, Motru ect.

Cele mai importante lacuri sunt : Bistret, Prunet si Fantana Banului.

Aspectul retelei stradale

Text Box: Reteaua stradala a orasului Craiova este dezvoltata , foate complexa.Se observa o densitate mai mare in  partea centrala si sudica.In patea nordica se poate observa reteaua feroviara a Craiovei.
Axele de comunicatii cu alte regiuni se gasesc in toate cele 4 punte cardinale
-Partea nordica –Bariera Valcii
-Partea sudica –Popoveni
-Partea estica –Calea Bucuresti
-Partea vestica –Bucovat, Bulevardul Stirbei Voda

         

          Centrul orasului

Text Box:        Centrul orasului Craiova imbina elemente de arhitectura noi cu elemente vechi. Se impune statuia lui Mihai Viteazul, monument ridicat in cinstea sa si a faptelor sale.
       Dupa primul razboi mondial, pe plan stilistic sa continuat  afirmarea elementelor nationale in arta. In Craiova acestei perioade se construieste asa-numita Casa Alba (pe una din laturile gradinii centrale - English Park - realizata in stilul unui scuar londonez), dupa planurile arhitectului Constantin Iotz.

Economia si industria

          Dovada evolutiei continuie a economiei craiovene sta si cresterea populatiei orasului:

In 1735 peste 4000 de locuitori (836 de familii)
In jurul anului 1848 circa 20.000 de locuitori
In preajma anului 1859, existau circa 25.000 de locuitori. Craiova se situa imediat dupa capitala Tarii Romanesti - Bucuresti
In 1985 - 275.098 locuitori
In 1995 - 308.000 locuitori

          In primele doua decenii ale secolului al XIX-lea Craiova este caracterizata de inflorirea economica, urbanist - edilitara, de multiplicarea preocuparilor locuitorilor sai in ramurile mestesugurilor, comertului, serviciilor publice. Comparativ cu celelalte mari centre urbane, Craiova se situeaza ca un nod comercial, administrativ si cultural de prim rang.
          In timpul ocupatiei tariste (1828-1834), Craiova cunoaste cresteri economice importante. In 1832, existau un numar de 595 de pravalii, din care '197 de lemn si 398 de zid'. Orasul se mentine ca centrul comercial al Olteniei; exporta in Austria si Turcia cereale, piei, ceara, animale, seu si cervis.
          Revolutia din decembrie 1989 a condus la modificari importante in domeniul economic, prin realizarea unei piete libere si prin descentralizarea conducerii tuturor sectoarelor economiei nationale. Are loc o repunere in valoare a spiritului de proprietate prin liberalizarea initiativei particulare si privatizarea unor bunuri care au apartinut in exclusivitate statului.
          In domeniul industrial s-a remarcat o scadere a productiei tuturor capacitatilor, determinata in principal de faptul ca nu s-a putut anticipa directia impactului schimbarii si dimensiunea socurilor care au urmat dupa modificarea sistemului economico-social. Totusi, industria continua sa reprezinte ramura de activitate cu mare influenta asupra economiei orasului (70%).
          In perioada ulterioara Revolutiei se inregistreaza progrese reale in dezvoltarea serviciilor de telecomunicatii, a serviciilor bancare si de asigurari, a serviciilor de consultanta in afaceri (CDIMM, Centrul Romana-American). La nivelul judetului are loc o crestere spectaculoasa a numarului de firme mixte si a valorii capitalului investit, situand Doljul pe primul loc in Romania din acest punct de vedere. (Raportandu-ne la marimea capitalului strain investit, dupa Coreea de Sud - DAEWOO Automobile Romania, cel mai mare volum de investitii provine din: Italia, Belgia, Austria, Germania, Elvetia, Grecia, Israel,).
Populatia ocupata actual - de circa 110000 persoane - se repartizeaza astfel: 38% in industrie, 15% in comert si reparatii, 10% in transporturi si depozitare, 8% in invatamant, 5,7% in domeniul medical

Aspecte culturale





          Craiova reprezinta un important centru universitar si cultural, in Craiova invata circa 20 000 de studenti si aproximativ 70 000 de elevi, dimensiunea culturala fiid proiectata de institutii prestigioase

Dintre realizarile contemporane trebuie amintit Teatrul National, constructie realizata in 1850. Adaposteste si un muzeu ce expune peste 5000 de documente referitoare la evolutia fenomenului teatral din Oltenia.

Muzeul Olteniei, functioneaza din 1915 si este organizat pe 3 sectii: etnografie,istorie si stintele naturii. Patrimoniul muzeului cuprinde peste 12 000 de piese grupate pe colectii.

Universitatea. Monument de arhitectura ridicat in 1890, a adapostit initial Palatul Justitiei. Universitatea a fost infiintata in 1947. Biblioteca universitara cuprinde peste un milion de volume.

Alte obiective culturale: Filarmonica de Stat Oltenia, Teatru de Papusi, Biblioteca Judeteana, Muzeul de Arta,  etc.
Cea mai veche constructie - din zona Craiovei - care s-a pastrat, atestata ca atare, este manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi. Ea se inscrie in categoria constructiilor religioase monumentale din Tara Romaneasca. Dar, in afara de biserica, nu s-a pastrat pana in vremea noastra nici una din vechile sale cladiri. Unele au cazut victima jafurilor si incendiilor provocate de dusmani interni sau externi, altele au fost distruse de calamitati naturale, ca revarsarile apelor Jiului si numeroasele cutremure de pamant.

Casa Baniei este cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din anul 1699; dupa aprecierile istoricilor de arta, ea continua una mai veche, din sec.XV, cladita de Barbu Craiovescu. Refacuta de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil popular.
Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul 'Fratii Buzesti' (1896-1914) si scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de etnografie (din 1967).

Spatii verzi

          Unul dintre punctele de atractie cele mai vestite din Craiova il reprezinta Parcul 'Nicolae Romanescu'. Acest parc este unic in Romania si reprezinta totodata una dintre realizarile de acest gen cele mai interesante din Europa.
Initiativa acestei importante lucrari urbanistice ii revine lui Nicolae Romanescu. Proiectul, creatie a arhitectului francez E. Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900.
Lucrarile au durat aproape trei ani. S-au folosit solutii indraznete de constructie, inedite pentru acea vreme, au fost implantate specii valoroase de arbori, s-a urmarit crearea unui cadru romantic generos prin pitorescul si poezia lui (podul suspendat, castel in ruina, poduri peste cursul raului, imitatii de stanci, refugii, chioscuri, parapete de pod imitand trunchiuri de arbori, insula pentru lebede, debarcader).
Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale indigene, dar nu numai atat

Gradina Botanica a fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.

O alta zona vegetala si turistica deosebita o reprezinta Lunca Jiului , parc-padure intins pe o suprafata de peste 60 ha, pe malul stang al raului Jiu.

         

                              Surse: www.craiova.ro

                                           Manual de geografie (clasa a-8-a)

                                         Pagini aur

Trita Dan









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani