O mare lectie de la o insula mica
(Insula Pastelui)
(
Rapa Nui, o insula cu suprafata de 170 km , aproape complet defrisata, este cea mai singuratica regiune locuita din intreaga lume.* Intreaga insula este in prezent un monument istoric, acest lucru datorandu-se intr-o oarecare masura statuilor de piatra, numite moai, ce se gasesc pe insula. Statile sunt vestigii ale unei civilizatii care candva fremata de viata.
Sculptati din roca vulcanica, unii moai sunt ingropati atat de adanc incat li se vad doar capetele lor uriase. Marea majoritate a statuilor au ramas netermainate prin carierele de piatra sau sunt imprastiate pe strazile antice, ca si cum muncitorii si-ar fi aruncat uneltele si ar fi lasat totul balta. Cele aflate in pozitie verticala variaza: de la simple statui la randuri formate din cate 15 statui asezate cu spatele spre mare. Este lesne de inteles ca, mult timp moai-i i-au nedumerit pe vizitatori.
Stiinta a inceput sa dezlege nu numai misterul moai-lor, ci si misterul in care a fost invaluit motivul pentru care a apus civilizatia candva infloritoare ce i-a faurit. Sa trecem in revista cateva ascpecte importante din istoria insulei.
Relatarea incepe cu anul 400 e.n. Insula nu adapostea o mare varietate
de plante, dar era acoperita cu paduri de palmieri, cu Triumfetta semitriloba, si cu arbori sofora, precum si cu arbusti,
plante erbacee, ferigi si iarba. In aceasta zona singuratica traiau cel putin
sase specii de pasari terestre, printre care se numarau pasari de prada de
noapte, starci, papagali, precum si pasari din familia rarelor. De asemenea,
Arheologia si paleontologia se concentreaza asupra unor chestiunicum ar fi locuintele, uneltele,moai-i si ramasitele animalelor folosite ca hrana. Istoria insulei Rapa Nui este consemnata cu hieroglife, care sunt greu de descifrat, iar informatiile referitoare la evenimentele ce au avut loc inainte de contactul cu europenii sunt aproximatii si multe dintre presupuneri nu pot fi dovedite. Anumite evenimente, cum ar fi cele mentionate in continuare, s-ar putea sa se suprapuna cu alte perioade adiacente.
400 - intre 20 si 50 de emigranti polinezieni sosesc pe insula.
800 - in sedimente, cantitatea de polen provenit de la arbori scade fapt care sugereaza ca defrisarea este in curs de desfasurare.
900-1300 - aproximativ o treime dintre oasele de animale prinse pentru hrana in aceasta perioada sunt oase de delfin
1200-1500 - Constructia de statui a ajuns acum in perioada celei mai mari infloriri.Rapanuezii investesc mult in faurirea moai-lor si a platformelor ceremoniale pe care sunt asezati.
Desi se pare ca moai-I nu erau folositi in inchinare, totusi ei au jucat un anumit rol in ritualurile de inmormantare si in cele agricole. S-ar putea sa fi fost considerati salas al spiritelor. De asemenea, se pare ca ei simbolizau puterea, statutul si genealogia fauritorului
1400-1600 - populatia ajunge intre 7000 si 9000 de locuitori
dispar ultimele petice de padure
1600-1722 - absenta arborilor, exploatarea solului si saracirea lui contribuie si mai mult la decaderea agriculturii
foametea ia o mare amploare
insularii se despart in doua confederatii opozante
apar primele semne de haos, probabil chiar de canibalism
oamenii incep sa traiasca in pesteri
1722 - exploratorul danez Jacob Roggeveen este primul european care descopera insula si o numeste Insula Pastelui deoarece acest lucru are loc de Paste
1770 - cam in aceasta perioada,
clanurile rivale care au mai ramas in
1804-1863 - se extind relatiile cu alte civilizatii
sclavia, care acum este raspandita si in Pacific, impreuna cu bolile iau un greu tribut in vieti omenesti
in esenta, cultura traditionala din
1864 - acum toti moai-i sunt rasturnati, multora fiindu-le retezat in mod deliberat capul
1872 - pe insula mai sunt doar 111 bastinasi
in 1888 Rapa Nui a devenit o provincie a statului Chile
Chile a declarat intreaga insula monument istoric
