VIENA
Kuss die Hand, Gna Frau !» - « Servus und ein herzliches Gruss Gott in Wien ! ». Vienezii, chiar marinimosi, intotdeauna plini de farmec, va intampina cu zambetul pe buze. Va aflati in Viena, unul dintre orasele cu cele mai multe fete ale Europei. Multe influente etnice, culturale si politice au dat Vienei o pozitie de neconfundat in cursul istoriei, dar si in zilele noastre.
Din punct de vedere politic, Viena se afla la portile estului, cu care orasul a avut mereu relatii bune, ca dovada in cartea de telefon se gasesc o gramada de nume slave sau unguresti. Dar Viena este, totodata, o punte intre nordul si sudul Europei. Se pot auzi cuvinte italiene, adoptate in dialectul vienez, dar si poloneza si-a lasat urme.
Celtii s-au stabilit pe aceste meleguri cu putin inainte de nasterea lui Cristos. Mai tarziu, romanii au construit castelul Vindabona, fortareata asezata in calea navalirii triburilor germanice, dupa care migratia popoarelor a facut ca acest stabiliment si nume roman sa dispara pentru o perioada. Abia in 881 numele Wenia reapare in analele orasului Salzburg, in documente ce se refera la cresterea importantei acestei regiuni, ca granita carolingiana, iar mai tarziu cu Imperiul Otoman sau impotriva agresiunilor avarilor si ungurilor din est. Babenbergii au devenit duci al Ostarichi-ului, iar Viena a devenit rezidenta lor in 1155 si au emis cea mai veche constitutie inregistrata, in 1221. Ultimul Babenberg a cazut in lupta impotriva ungurilor in 1246 si linia lor s-a stins. Legea Hapsburgilor s-a instaurat in momentul in care regele german Rudolf I de Hapsburg l-a invins pe regele bohem Ottokar Przemysl. Soarta Hapsburgilor este in stransa legatura cu cresterea Vienei. Rudolf IV pune bazele Universitatii din Viena in 1365.
Dupa ce marsurile turcilor spre centrul Europei sunt impiedicate de doua ori de Viena, in 1529 si 1683, nimic nu s-a mai opus in cresterea sa catre un mare oras. Vitalitatea baroca si inteleapta conducere a Mariei Thereza (1740 - 1780) si a fiului sau Joseph II (1780 - 790) a adus orasul intr-o perioada incomparabila de stralucire. Lukas von Hildebrandt si Johann Bernhard Fischer von Erlach au imbunatatit imaginea orasului, construind biserici somptuoase si palate magnifice. Haydn, Mozart, Gluck - iar mai tarziu Beethoven si Schubert - au transformat Viena in capitala muzicii in Europa. Invazia lui Napoleon duce la un asa-zis deces, urmat, insa, de o noua perioada de stralucire. Capii Europei s-au adunat la Congresul de la Viena din 1814/1815. Europa este reorganizata, iar oamenii s-au rasfatat cu festivitati euforice: « Dansurile Congresului ». Valsul vienez devine forma de arta.
Contrastul evident dintre cetatenii privilegiati si cei din nivelurile discriminate ale societatii in perioada Biedermeier a crescut continuu, ducand la izbucnirea unei revolutii in 1848. Imparatul Ferdinand I a fost obligat sa abdice, iar Frany Joseph a devenit la varsta de 18 ani succesorul sau. Domnia sa s-a prelungit pe parcursul a 68 de ani. In aceasta perioada se ating multe varfuri in cultura, cum ar fi Golden Operetta (Strauss, Suppe, Zeller, Ziehrer, Millocker); Brahms, Bruckner si Mahler compun in Viena; in 1857 se construieste strada Ringstrasse; pictura si literatura infloresc. In acelasi timp, insa, nationalismul si separatismul framanta temeliile statului multirasial si conduc, in final, la primul Razboi Mondial (1914 - 1918), in urma caruia Europa s-a transformat in mod radical. Franz Joseph nu a trait sa vada sfarsitul razboiului, dar si al monarhiei (1918), murind in 1916.
Faramitarea vechii ordini si nostalgia dupa trecut au eliberat o forta culturala de necrezut; Scoala Vieneza de Medicina revolutioneaza serviciile oferite pacientilor; Sigmund Freud dezvolta psihoanaliza; poeti si scriitori, ca Bahr, Kraus, Schnitzler, Hofmannsthal si Zweig reevalueaza mostenirea monarhiei; cafenelele devin un loc pentru literatura si Art Nouveau modifica Viena. Otto Wagner modifica, deasemenea, planul orasului pentru introducerea tramvaiului. Klimt este sufletul « Secesiunii » si impreuna cu elevii sai Schiele si Kokoschka astern temelia erei moderne in Austria. « A Doua Scoala Vieneza » din jurul Schonberg, Berg si Webern conduce noi cai in muzica.
Astazi, multi ani dupa distugerea din AL Doilea Razboi Mondial, Viena s-a modificat in multe feluri. Odata, metropola unui mare imperiu, dar si natiuni, Viena este astazi capitala unei Austrii mici si neutre. Au ramas, insa, importanta orasului in dialogul Est - Vest si statutul sau in relatiile internationale.
Viena e cunoscuta lumii, printre multe altele, si datorita castelelor Schonbrunn si Belvedere, muzeelor, a Filarmonicii din Viena, a Corului Baietilor din Viena, balurilor si concertelor de la Opera, a binecunoscutului parc de distractii Prater, a Catedralei Sfantului Stefan si asa mai departe.
A descrie un vienez tipic este mai mult decat dificil. In general se spune ca sunt toleranti si fermecatori. Poate sunt politicosi mai mult decat este necesar, dar un lucru e sigur si comun tuturor vienezilor: injura si se plang despre Dumnezeu si Creatie, prefera sa fie trazniti si originali, decat genul de oameni ingramaditi in monotonia vietii. Sunt mandri si nu se lasa criticati decat de cei pe care ii iubesc.
Aceasta foaie ofera doar o scurta prezentare, esentiala dar nu reala, a Vienei. Ea se doreste o invitatie, pe care v-o fac, de a continua si de a cerceta mai adanc istoria, traditia si prezentul acestui oras incantator. Bineinteles ca cea mai grozava experienta va fi provocata de vizitarea Vienei. Va doresc sa puteti realiza acest lucru. Merita.
