Logo referatele carte



SUA -industria



Statele Unite Ale Americii

Industria in regiunile economico - geografice

1. Regiunea New England (Noua Anglie)

Situata intre tarmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson si granita cu Canada,  regiunea New England cuprinde sase  dintre cele mai mici state ale federatiei,  ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A.,  dar concentrind 6% din populatia tarii  si participind cu peste 8% la crearea  venitului national.

Relieful predominant este cel colinar  si de munti cu altitudini mijlocii (Green  Mountains, White Mountains, Berkshire  Hills, care fac parte din Muntii Appalachi), iar in lungul vailor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanica,  umeda a favorizat dezvoltarea padurilor,  care formeaza marea bogatie a statelor  din aceasta parte nordica a S.U.A.

Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabrica textila dateaza din anul 1790)  a fost legata de existenta unor resurse  locale (lemn, resurse hidroenergetice, lina,  piei etc.) si de masa emigrantilor din  Anglia, specializata in manufactura textila.

Din a doua jumatate a secolului al  XIX-lea, pe baza calificarii fortei de  munca si a existentei unor cai de comunicatii si porturi, prin care a fost posibil  importul de materii prime necesare, s-au  dezvoltat si ramurile industriei grele,  mai ales cea a constructiilor de masini.  Astazi, alaturi de ramurile si subramurile  traditionale, au o deosebita importanta  si industria de masini unelte, industria  de utilaj energetic, electrotehnic si electronica, de motoare de avioane, industria alimentara (lactate, peste, tutun), chimica  si industria prelucrarii lemnului.

O retea deasa de cai ferate si sosele,  ca si numeroase porturi, asigura acestei  regiuni legaturi lesnicioase cu restul tarii.  Centrul care polarizeaza intreaga activitate economica si social-culturala a regiunii este orasul Boston, care impreuna  cu o serie de orase-satelit : Cambridge,  Somerville, Lynn, Everett, Brookline,  Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formind a opta conurbatie, ca marime, din cadrul S.U.A. Capitala a statului Massachusetts, Boston  este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tarii si principalulcentru vechi,  industrial al regiunii New England. Oras  vechi, fundat de John Whinthrop in anul  1630, Boston a fost, pina in a doua jumatate  a secolului al XVIII-lea, cel mai mare  oras din America de Nord, dupa care  a fost depasit de alte orase ca: New York,  Philadelphia etc. In prezent este un oras cu  activitati multiple, functia principala fiind  cea industriala. In Boston sint concentrate  1/6 din numarul muncitorilor regiunii  New England si 1/2 din uzinele statului  Massachusetts. Cele mai importante intreprinderi apartin industriei pielariei si incaltamintei, electrotehnice, textile, confectiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind  situate in zona portuara si in suburbii.

Al doilea centru economic al regiunii  New England este Providence-Warwick  (911 000 locuitori cu suburbiile). Orasul  este situat pe tarmul Oceanului Atlantic,  in interiorul Golfului Narragansett ; a fost  fondat in anul 1636 si este capitala. statului Rhode Island, indeplinind si importante functii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarca industria constructoare de masini, electrotehnica, textila si chimica. Portul,  avind o serie de avanporturi situate pe  tarmurile golfului, are un trafic de 9,3  milioane tone anual si este specializat  in exportul produselor agricole si in  cabotaj.

In statul Connecticut se afla citeva  orase mai mici, importante insa prin  specializarea industriei lor ca si prin activitatile comerciale si culturale. Orasul  Hartford   este  capitala statului si unul dintre cele mai  apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de masini-unelte si motoare de  avioane, renumit, de asemenea, prin cele  mai mari societati de asigurare din S.U.A.  Pe tarmul Oceanului Atlantic sint situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial si cultural, aici aflindu-se Universitatea Yale  (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) si  New London-Groton (157 000 locuitori),  cu industrii constructoare de nave, fabrici textile si alimentare.

In partea de nord a regiunii New  England orasele sint putin numeroase,  in general mici, cel mai important fiind  Portland (162 000 locuitori) in statul  Maine, cunoscut port pentru importul  petrolului destinat marilor rafinarii din  Montreal (Canada).

Statele din nordul regiunii au o industrie mai putin dezvoltata, dar sint cunoscute prin marile resurse forestiere  si dezvoltarea agriculturii (cartoful si  cresterea pasarilor). Un loc important il  detine turismul, mai ales in statul Maine,  in care se intilnesc peste 2500 de lacuri  in preajma carora s-au dezvoltat. numeroase statiuni, centre sportive si de vinatoare.

 Fara a ocupa o suprafata prea mare,  situata in marginea de nord-est a tarii,  New England este, in mod cert, o regiune  deosebita, atit ca peisaj geografic, cit si  in privinta traditiei si a specializarii  industriale. Ea constituie nucleul din  care s-a format marele stat federal de astazi.

2. Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantica)

Intinzindu-se de la tarmul Oceanului  Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson,  Delaware, Chesapeake), pina la Muntii  Appalachi si tarmurile sudice ale lacurilor Ontario si Erie, regiunea Central atlantica ocupa 4% din suprafata tarii,  detinind 20% din populatie, 40% din  activul bancilor, 33% din volumul comertului interior si peste 25% din valoarea industriei prelucratoare a tarii.  Fluviile : Hudson, cu afluentul sau  Mohawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence,  in nord, iar in extremitatea vestica, riul  Ohio, au inlesnit mult stabilirea legaturilor intre partea de est si cea de vest  a regiunii. Appalachii centrali, care ocupa  cea mai mare parte a teritoriului, continua spre est cu Piemontul preappalachian si cu Cimpia litorala atlantica. In  extremitatea de nord se afla Muntii  Adirondacks, iar spre nord-vest se intinde  Platoul Marilor Lacuri. Varietatea reliefului si a structurii geologice asigura existenta unor importante resurse de subsol  (carbune, petrol) a caror. valorificare este  avantajata si de apropierea de tarmul  Oceanului Atlantic.

In secolele al XVIII-lea si .al XIX-lea,  dupa ce au fost descoperite, marile zacaminte de carbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au inceput sa se  dezvolte industria siderurgica si constructoare de masini. In acelasi timp, in  marile orase-porturi au fost create industrii legate de importul de materii  prime si de mina de lucru ieftina datorata  afluxului de imigranti din Europa. Prin  construirea canalului care leaga Lacul  Ontario cu fluviul Hudson a fost creata  o artera directa de navigatie intre New  York si Marile Lacuri, in lungul acestuia  si al fluviului conturindu-se astazi o  importanta regiune industriala. Toate  aceste elemente au favorizat o crestere  deosebita a populatiei, o aglomerare a  acesteia in orase care alcatuiesc cea mai  mare aglomerare urbana din lume denumita „megalopolis-ul american' 1. In  aceste conditii, procentul populatiei urbane este foarte ridicat (peste 80%), iar  numeroase orase mici graviteaza catre  marile centre polarizatoare: New York,  Philadelphia, Baltimore, Pittsburgh etc.

In structura productiei industriale predomina constructiile de masini (masini unelte, electrotehnica, utilaje si instalatii  industriale, constructii navale), bine dezvoltate fiind si siderurgia, chimia si prelucrarea petrolului, industria textila si a confectiilor si industria alimentara.

O retea extrem de deasa de cai ferate  si autostrazi inlesneste legaturile intre  marile orase-porturi si centrele industriale din vestul regiunii precum si cu  zonele, care furnizeaza materiile prime,  unele produse industriale si agricole. Regiunea economico-geografica Central-atlantica este asadar una dintre cele mai  dezvoltate din S.U.A., atit pe plan economic, cit si in privinta gradului de  urbanizare, dezvoltarii serviciilor etc.

Principalul centru catre care graviteaza  intreaga activitate economica a regiunii  este New York, cel mai mare oras si cel mai important centru al vietii economice si culturale din S.U.A. Orasul  propriu-zis este situat la tarmul Oceanului Atlantic, in zona de varsare a fluviului Hudson, pe insulele Manhattan,  Long si Staten, iar suburbiile se afla pe  continent, in mare parte in statul New  Jersey: Paterson, impreuna cu: Clifton,  Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East  Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ;  Newark impreuna cu: Elizabeth, Linden,  Orange, Belleville, Irvington, Hillside,  Roselle, Maplewood, South Orange, East  Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey  City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken,  Union City, North Bergen etc.

Zonele industriale cele mai mari se  afla in Brooklyn, in apropierea portului,  cu intreprinderi specializate in constructii  navale, prelucrarea petrolului, productia  chimica, de pielarie si incaltaminte. Alte  zone industriale se contureaza in cartierul  Queens, cu intreprinderi electrotehnice,  chimice, poligrafice si alimentare, in cartierele Bronx si Staten Island cu mari  uzine siderurgice, constructoare de masini si chimice. O mare insemnatate o  are si zona, preoraseneasca, detinatoare  a 50% din valoarea industriei New  York-ului.

New York este si un mare nod de comunicatii, fiind primul nod maritim, portul,  cu numeroasele sale avanporturi (Bayonne, Newark, Jersey City, Gulfport,  Perth Amboy etc.), avind cheiuri in lungime de peste 1500 km si un trafic anual  de 149 milioane tone, detinind primul  loc intre porturile tarii. Traficul de cabotaj este foarte insemnat, fiind reprezentat prin petrol (peste 40 milioane  tone), peste, produse lemnoase si agricole.  Pentru comertul international, portul  New York se distinge prin traficul de  produse industriale si importul de produse agricole tropicale, metale neferoase  etc.

Ca nod feroviar are o deosebita importanta pentru legaturile cu zona Marilor  Lacuri, din New York pornind 11 magistrale, intre care magistrala New York Central, cu patru linii, inregistreaza cel  mai intens trafic de marfuri si calatori  din tara. Dintre numeroasele gari, cea  mai mare este Pennsylvania Station,  situata intr-o cladire noua, care are un  trafic zilnic de 800 trenuri cu peste  500 000 de calatori.

 Al doilea mare centru al regiunii  Central-atlantice este Philadelphia, asezat pe fluviul Delaware, la confluenta  acestuia cu riul Schwylkill si in apropierea varsarii fluviului in estuarul Delaware. Incluzind suburbiile Camden, Trenton, Abington, Chester, Wihnington etc.  Philadelphia formeaza o mare conurbatie, a patra in cadrul S.U.A., cu 4,9  milioane locuitori. Philadelphia a fost  fondat de Arthur Penn in anul 1682,  iar apropierea de resursele energetice  (carbunii din Appalachi, petrolul din  Pennsylvania, hidroenergia de pe riul  Delaware) au influentat dezvoltarea timpurie a industriei. Acest oras in care s-a  semnat, la 4 iulie 1776, Declaratia de  independenta, a cunoscut, intre anii  1790-1800, si functia de capitala a  S.U.A. Legaturile pe mare, inlesnite de  adincimea fluviului si a estuarului, au  permis o intensa activitate portuara,  chiar daca orasul se afla la 150 km  departare de ocean. Vechimea dezvoltarii industriale a dus la o inalta specializare a productiei si a fortei de munca,  in prezent Philadelphia fiind printre  marile centre industriale ale tarii, specializat in industria siderurgica, constructii navale, locomotive si vagoane,  masini-unelte, prelucrarea petrolului, industria petrochimica. textila, confectii,  incaltaminte, poligrafica, zahar, tigarete,  conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se afla in partea de sud  a orasului, in lungul fluviului Delaware  si in partea de vest, unde se gaseste,  printre altele, si o centrala electronucleara.

Activitatea de transport este legata,  in primul rind, de functia portuara. Cu  un trafic anual de 58;9 milioane tone,  portul este specializat in importul de  petrol, minereu de fier, metale neferoase, produse alimentare, material lemnos etc. si in exportul de produse petroliere, siderurgie, carbuni etc. In apropiere se afla si porturile petroliere Marcus  Hook (22 milioane tone) si Yaulsboro  (25,5 milioane tone). De asemenea, este  un mare nod feroviar si rutier, iar aeroportul sau international amplasat in  Elmwood are un trafic anual de 3,8   milioane pasageri.

La sud de Philadelphia, pe tarmul  estuarului Chesapeake, se afla orasul  Battirnoye, care poarta numele lordului  Baltimore, primul proprietar din Maryland. Intemeiat in anul 1729, orasul are  astazi o populatie de 2,1 milioane de  locuitori, impreuna cu suburbiile, fiind  unul dintre marile centre industriale, comerciale si financiare ale S.U.A. Activitatea portuara intensa a usurat mult  procesul dezvoltarii sale industriale. Instalatiile portului se intind pe o lungime  de 64 km si desfasoara un trafic anual  de 46,6 milioane tone ; datorita unor  legaturi feroviare foarte bune, hinterlandul sau ajunge pina in statul Ohio.  Prin port se exporta mari cantitati de  cereale, carbuni, produse animaliere si  industriale. Importul este predominat  de minereurile de fier, concentratele de  metale neferoase, produsele agricole etc.  Orasul este deservit si de citeva aeroporturi, mai important fiind Friendship.

Industria existenta prelucreaza diverse materii prime aduse din regiunea Marilor Lacuri, Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarca, in special, ramurile industriei  grele: siderurgice, constructii navale, avioane, metalurgie neferoasa, prelucrarea petrolului, chimica. Sint bine dezvoltate si industria conservelor, textila  si a confectiilor, a tutunului etc.

Activitatea culturala este bine reprezentata (Universitatea John Hopkins-Mary-land, Academia de stiinte-Maryland  etc.).

Pittsburgh este situat in centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei,  fiind o veche asezare de indieni, apoi  fort francez din secolul al XVIII-lea,  iar din anul 1816 devine oras. Populatia  sa este de 604 300 locuitori, dar atinge  circa 2,4 milioane locuitori impreuna cu  suburbiile si orasele-satelit : Penn Hills,  Wilkinsburg, McKeesport, Mount Lebanon, Baldwin etc.

Pozitia deosebit de favorabila, la confluenta riurilor Allegheny si Monongahela, care formeaza riul Ohio, i-a usurat  stabilirea legaturilor cu Marile Lacuri  si tarmul Oceanului Atlantic. Numeroase  cai  ferate si sosele converg spre Pittsburgh, conferindu-i rolul de mare nod  de comunicatii. Activitatea portuara este  intensa, cu un trafic de peste 14,5 milioane tone marfuri anual, in mare parte  carbuni si minereuri de fier.

Activitatea economica de baza este  insa cea industriala, ramura principala,  metalurgia feroasa, fiind reprezentata  prin mari uzine, iar orasul trecind drept  primul centru siderurgic al tarii (circa  30 milioane tone otel anual), unde o  pondere deosebita o au uzinele firmei  U. S. Steel Corporation. Sint bine dezvoltate si alte ramuri industriale: cocso­ chimia, constructia de masini grele,  utilaje industriale, material feroviar, chimica, electrotehnica, sticlarie si ceramica. In apropiere, la Shippingport, a  fost construita una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.

Buffalo (1,4 milioane locuitori) este  un port activ, la tarmul Lacului Erie,  in punctul din care porneste New York  State Barge Canal care face legatura  intre Marile Lacuri si Oceanul Atlantic.  Cunoscut din secolul al XVIII-lea, orasul devine in secolul nostru un mare  port si centru industrial. Apropierea de  cascada Niagara si deci de amenajarile  hidroelectrice de aici a fost un alt factor care a influentat dezvoltarea industriei, bine reprezentata prin cea siderurgica (in suburbia Lackawanna), industria  electrotehnica, de utilaje industriale, chimica, alimentara.

Nod de comunicatii navale (traficul  portului atinge 11,7 milioane tone anual), feroviare, rutiere si aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este si un  important centru comercial. In oras se  afla un muzeu de istorie, altul de stiinte, galeria de arta Allbright-Knox, a  gradina zoologica si alte obiective turistice.

In lungul lui New York State Barge  Canal se intilnesc trei importante centre  industriale: Rochester (970 000 locuitori,  in cadrul SMSA), Syracuse (643 000 locuitori tot in cadrul SMSA) si UticaRome (343 000 locuitori). O aglomeratie  urbana deosebita o formeaza Albany,  situat pe fluviul Hudson, capitala. statului New York, cu 420 000 locuitori, in  care se afla cea mai mare universitate  din S.U.A., New York State University.  Centre industriale mari se intilnesc si  in statul Pennsylvania: Allentown-Bet­ hlehem-Easton (608 000 locuitori), Harrisburg (422 000 locuitori), care este si capitala statului etc.

3. Regiunea East North Center (Central-nord-estica)

Situata in sudul lacurilor Superior,  Michigan, Huron si Erie, motiv pentru  care mai este denumita si regiunea  Marilor Lacuri, ocupa 9% din suprafata  tarii, iar in cuprinsul ei traieste circa  25% din populatia S.U.A. In acelasi  timp concentreaza peste 40% din valoarea productiei industriale a tarii si  aproximativ 25% din cea agricola. Cadrul natural al regiunii este format  dintr-un relief nu prea inalt, brazdat  de ape, in care glaciatiunea a incrustat  adincile cuvete ale Marilor Lacuri nordamericane. Spre sud altitudinea scade,  trecindu-se la un relief de cimpie.

Existenta Marilor Lacuri si a riurilor Ohio si Mississippi, intre care se  intinde regiunea, ofera conditii naturale  deosebit de favorabile dezvoltarii transporturilor. Formarea curentilor de transport al minereului de fier din Minnesota  si al carbunelui din Pennsylvania pe  Marile Lacuri si pe Ohio a stat la baza  aparitiei unor puternice centre industriale, mai ales in porturile situate la  tarmul lacurilor. Regiunea detine insa  si resurse proprii de subsol: carbuni  (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio,  Michigan), minereuri de fier (Wisconsin,  Michigan), cupru (Michigan), care sint  in prezent intens valorificate.

In legatura cu reteaua foarte intensa  a cailor de comunicatie au aparut numeroase centre care produc mijloace de  transport, indeosebi automobile, ramura  care si-a gasit cea mai avantajoasa dezvoltare in statul Michigan. Bogatele resurse agricole au favorizat o puternica  concentrare a industriei alimentare, a  ingrasamintelor chimice si masinilor agricole.

 Porturile de la Marile Lacuri au un  trafic deosebit de intens. In afara marilor porturi Chicago, Toledo, Detroit,  Cleveland se intilnesc si alte numeroase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone),  Sandusky (circa 6 milioane tone), Lorain (circa 7 milioane tone), ConneautOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee  (circa 3,5 milioane tone), Calcite-Michigan (peste 13 milioane tone), Port Inland-Michigan (peste 9 milioane tone),  Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc.

Metropola economica a regiunii este  orasul Chicago, situat pe tarmul sudic  al Lacului Michigan si traversat de riurile Chicago si Calumet, fiind al doilea  oras al S.U.A. dupa numarul de locuitori. Impreuna  cu numeroasele sale suburbii si orase satelit (Evanston, Skokie, Calumet, Chicago Haights, Blue Island, Whiting,  Hammond, East Chicago, Gary etc.)  situate pe teritoriile statelor Illinois si  Indiana, formeaza o conurbatie de 7  milioane locuitori ,a doua  din S.U.A.

In cadrul economiei S.U.A. este primul port interior si centru feroviar si al  doilea oras, dupa volumul productiei industriale, importanta financiara si comerciala.

Orasul Chicago este situat la capatul  sudic al marelui sistem de navigatie  interioara reprezentat de cele cinci lacuri nord-americane si de fluviul St.  Lawrence. Dezvoltarea sa este legata  de secolul al XIX-lea (in anul 1804 a  fost intemeiata prima asezare, iar din  1837 a devenit oras), cind se construiesc  caile ferate si canalul navigabil dintre  Lacul Michigan si riul Illinois, care fac  ca orasul sa devina un mare nod de  circulatie. Aceasta a favorizat amplasarea unor industrii de prelucrare a  produselor agricole (conserve de carne,  uleiuri etc.), iar la inceputul secolului  al XX-lea, a industriei metalurgiei feroase si a constructiilor de masini. In  concordanta cu extinderea functiilor sale,  orasul s-a marit, intinzindu-se spre nord  si sud-est, in lungul Lacului Michigan.

Datorita importantei si influentei lui  economice, orasul Chicago trece astazi  drept capitala neoficiala a partii interioare a tarii.

Chicago este Si un centru de convergenta a numeroase conducte magistrale  de petrol si de gaze naturale prin care  se transporta insemnate cantitati de

 hidrocarburi din centrul si sudul tarii.

Activitatea industriala, puternic impulsionata de marea intretaiere de cai de  comunicatii, are un caracter complex.  In regiunea industriala Chicago sint concentrate peste 15  mii intreprinderi, cu  peste 1,2 milioane de salariati.

Ramurile industriei grele sint preponderente: metalurgia feroasa (cu marile uzine de la Gary-7,5 milioane tone  otel anual si Calumet-6,5 milioane tone  otel anual), constructii de material feroviar, automobile, electrotehnica, masini  agricole (McCormick; una din marile  uzine de tractoare ale S.U.A.); utilaj  electronic si de telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu marile rafinarii Whiting, East Chicago, Gary, Calumet. In  total, capacitatea rafinariilor din zona  orasului Chicago este de SS,4 milioane  tone. In preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe petrochimice. Intre alte  ramuri se remarca si industria carnii  (marile abatoare . din sudul orasului), a  prelucrarii lemnului, moraritului, confectiilor, incaltamintei, tipariturilor.

Cea mai mare parte a industriei este  concentrata in partea de sud si sud-est  a orasului. Chicago este totodata si un  mare centru financiar si comercial, dupa  activul sau grupul financiar din Chicago  fiind al patrulea din S.U.A. Aici isi au  sediul marile banci: „Continental Illinois  National Bank and Trust', „First National  Bank of Chicago' etc. si importante firme  industriale: „Pullman', „McCormick',

Swift' „Admiral', „Sunbean', „Armour',  „Zenith', „International Harvester' s.a.  Activitatea comerciala este reprezentata  prin 75 mari antreprize Si peste 55 000  de magazine.

Detroit, al doilea mare oras al regiunii,  este situat pe riul Detroit si la tarmul  Lacului St. Clair, prin care trec caile  navigabile dintre lacurile Huron si Erie.  Pozitia sa geografica favorabila a inlesnit  o rapida dezvoltare a cailor de comunicatie  si comertului. In secolul nostru, odata  cu construirea, dupa anul 1909, la Dearborn, a primei uzine de automobile Ford,  Detroit s-a extins mult, devenind un  mare centru urban si industrial al S.U.A.

Populatia sa atinge aproape  milioane  locuitori, iar impreuna cu o serie de orasesatelit: Dearborn, Hamtramck, Warren,  River Rouge, Ecorse, Melvindale, Ferndale, Roseville etc. formeaza o conurbatie de 4,9 milioane locuitori, a cincea  din S.U.A.

Functia principala a orasului este cea  industriala, fapt evidentiat de numarul  ridicat al unitatilor cu acest profil; de  numarul mare de muncitori ocupati in  acest sector, neatins de nici unul dintre  marile orase americane, reprezentind jumatate din populatia activa. Marele potential industrial a atras multi imigranti  (aproape 3/5 din populatie) si populatie  de culoare (circa 1/ 10).

Pentru industria orasului rolul hotaritor 1-a avut construirea uzinelor de  automobile. Astazi, Detroit este „capitala  automobilului american', cel mai mare  centru al productiei de automobile din  intreaga lume. In oras, dar mai ales in  suburbiile sale, functioneaza uzine ale  celor trei mari firme din industria constructiilor auto ale S.U.A.: General Motors,  Ford Motor si Chrysler. Cea mai mare este  uzina River Rouge din Dearborn, a  firmei Ford Motor, care executa toate  procesele de productie, inclusiv producerea  accesoriilor, intr-un complex de fabrici cu  circa 80 000 de salariati. De remarcat  specializarea in toate ramurile care au  contingenta cu automobilul: cauciuc sintetic, anvelope. sticlarie, metalurgie feroasa, textila, aluminiu, prelucrarea petrolului etc. Dupa cel de-al doilea razboi  mondial s-au dezvoltat si alte ramuri:  constructia de tractoare, avioane, motoare  electrice, productia de razboi. Mai  putin  insemnate sint industria lemnului si industria alimentara. Dupa volumul global  al industriei, orasul ocupa locul al patrulea in S.U.A. (dupa New York, Chicago, Los Angeles).

 In statul Ohio se afla orasul Cleveland,  situat pe tarmul sudic al Lacului Erie.  Fondat in anul 1796 si declarat oras in  1836, Cleveland este un mare centru industrial si financiar al S.U.A., cu o populatie  de 2,05 milioane locuitori (fmpreuna cu  suburbiile). In trecut a fost centrul productiei petroliere si sediul marii companii  Standard Oil, creata de Rockefeller. Desi  azi rezervele de petrol locale au fost secatuite, industria de prelucrare mai are  Inca  o importanta destul de mare. Dezvoltarea  deosebita a orasului s-a datorat constructiei canalului care il leaga de riul Ohio,  orasul devenind un mare nod de comunicatii navale, terestre si aeriene (Hopkins  Airport are un trafic anual de 5,8 milioane pasageri).

Functia industriala este reprezentata  prin mari uzine siderurgice, de masiniunelte (locul al doilea in S.U.A.), electrotehnice, automobile, santiere navale, prelucrarea petrolului si petrochimia, textila  , si confectii, hirtie etc.

 Din punct de vedere economic, Cleveland este debuseul marelui bazin carbonifer din nordul Muntilor Appalachi.

Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu  suburbiile) este un mare centru industrial  situat pe riul Ohio, fondat in 1788 si  declarat oras in 1819, fiind specializat  in productia de masini-unelte, mecanica  de precizie, siderurgie, electrotehnica,  avioane, alimentara, chimica, instrumente  muzicale ; este nod feroviar, port fluvial  activ (circa 7,5 milioane tone) si are un  aeroport cu un trafic anual de 2,7 milioane pasageri. Alaturi de activitatea economica, in oras se desfasoara o intensa  viata culturala (are doua universitati  cu circa 50 000 studenti, Conservator,  Academie de arte, muzee).

Columbus (1 058 000 locuitori, cu suburbiile), situat in partea centrala a  statului Ohio, este capitala acestuia si  important centru cultural (Ohio State  University cu 46 000 studenti) si comercial,  functii ce au dus la cresterea rapida a  populatiei. Dintre cele mai mari centre  urbane ale statului Ohio (care se numara  printre cele mai dezvoltate din punct de  vedere economic, in cadrul S.U.A.) amintim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo  (781 000 locuitori), Youngstown (544 000  locuitori) si Akron (682 000 locuitori),  toate puternice centre industriale si comerciale.

In statul Indiana se distinge orasul  Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu  suburbiile), capitala statului, mare nod  feroviar, rutier si aerian (2,6 milioane  pasageri anual) si important centru al  industriei alimentare, de masini agricole  si mijloace de transport. Populatia orasului a crescut foarte mult in ultimul timp_  Orasul poseda un circuit de curse de  automobilism, pe care se desfasoara anual  Marele premiu de automobilism al S.U.A_  (pe 500 mile) celebru in lumea intreaga.

In statul Wisconsin se afla orasul  Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fmpreuna cu suburbiile), mare centru industrial pe tarmul Lacului Michigan, situat intr-o zona de puternica concentrare a industriei siderurgice, a constructiilor de masini (nave, produse electrotehnice, masini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de incaltaminte, produse lactate, tricotaje si mai ales ca mare centru mondial al productiei de bere.   Orasul a fost fondat de colonistii germani   dupa anul 1830 si are un aspect pitoresc,   cu numeroase parcuri si gradini. Este un port activ la Lacul Michigan, iar aeroportul sau inregistreaza un trafic anual  de 2,1 milioane pasageri.

4. Regiunea West North Central (Central-nord-vestica)

Sub aceasta denumire sint cuprinse statele situate la vest de fluviul Mississippi, pina la limita Muntilor Stincosi, spre sud pina la valea riului Arkansas, iar in nord pina la granita cu Canada. Relieful regiunii, care mai este denumita si „Vestul Mijlociu', este format din Podisul Preriilor si din Podisul Missouri, continuate spre sud cu Podisul Ozark. Este patria intinselor prerii, cea mai mare zona de cultura a cerealelor din S. U.A. Regiunea ocupa 19% din suprafata tarii si are 9% din populatia sa, fiind specializata in exploatarea minereului de fier (90% din productia nationala), a minereurilor de plumb (50%) si de zinc (25%), formind, totodata, baza productiei de griu, de porumb si de cresterea animalelor.

In afara de aceasta dispune si de resurse de petrol in statele Kansas si Missouri, unde se afla si o dezvoltata industrie de prelucrare si chimizare, la Kansas City, Wichita, El Dorado etc.

Industria prelucratoare este reprezentata mai ales prin cea a moraritului, a carnii, lemnului, celulozei si hirtiei, masini agricole, mijloace de transport, metalurgie feroasa si neferoasa etc. Activitatea industriala este concentrata in marile orase, determinind o crestere treptata a populatiei urbane.

Minneapolis, impreuna cu orasul vecin St. Paul, sint situate pe malurile lui Mississippi, in punctul de unde fluviul incepe sa fie navigabil, formind o conurbatie de 2,0 milioane locuitori. Este un important centru industrial, specializat in industria alimentara (morarit, produse lactate, conserve, uleiuri etc.), industria textila, a pielariei si incaltamintei, a lemnului, mobilei, celulozei si hfrtiei, poligrafica. ine reprezentata este si industria constructoare de masini : masini agricole, vagoane, electrotehnica, montaj de automobile etc. Se remarca si ca un insemnat centru de transporturi (nod feroviar cu 12 linii, port fluvial, mare aeroport international cu 7,2 milioane pasageri anual). Orasul este situat intr-o regiune cu numeroase parcuri si lacuri de un pitoresc deosebit, dintre care cel mai cunoscut este Minnehaha Park.

Kansas City (1,3 milioane locuitori impreuna cu suburbiile) este situat la confluenta lui Missouri cu rful Kansas. fiind format, practic, din doua ora se cu acelasi nume, care apartin statelor Missouri si Kansas si care au fost intemeiate la. inceputul secolului al XIX-lea. Activitatea principala este cea comerciala si de transport ; aici se gasesc mari abatoare si piete de vite si grine, orasul inscriindu-se drept primul centru al S.U.A. in tranzitul de animale vii pe calea ferata. Activitatea comerciala este strins legata de cea de transport. Kansas City este un important nod feroviar (12 linii) si port fluvial. Are si un mare aeroport cu un trafic de 4,1 milioane pasageri anual. Toate acestea au impulsionat dezvoltarea industriala: morarit, carne, pielarie, incaltaminte, marfuri agricole, material feroviar, avioane,  automobile, chimica, prelucrarea petrolului etc.

Omaha (569 000 locuitori) tinde sa devina cel mai mare centru al comertului  cu animale din S.U.A., datorita marilor abatoare si fabrici alimentare pe care  le are. Pe baza resurselor miniere din  Muntii Stincosi s-a dezvoltat aici industria  metalurgiei neferoase. Omaha este si un  centru cultural activ, cu o universitate  intemeiata in anul 1908.

5. Regiunea South Atlantic (Sud-atlantica)

 In partea de sud-est a S.U.A. se situeaza sase state cu larga iesire la Oceanul Atlantic, care, desi nu au o dezvoltare economica la nivelul statelor din  nord, se diferentiaza de restul statelor  sudice prin existenta unor resurse de  .carbuni, minereuri de fier, hidroenergie,  saruri de potasiu, in parte valorificate.  Totodata, sint state cu o agricultura  bine dezvoltata si specializata. Teritoriul  lor cuprinde o parte din Muntii Appafachi centrali, Piemontul preappalachian  si Cimpia litorala centrala si sudica,  Peninsula Florida ; populatia urbana a  regiunii se ridica, in medie, la circa 58%,  procent mai redus in comparatie cu statele nordice. Dar exista mari diferente  intre state in acest sens. Astfel, daca  West Virginia are numai 39% populatie  urbana, in Florida aceasta atinge 80%.  Dintre culturi sint bine reprezentate:  bumbacul, tutunul (in Virginia, North  Carolina, South Carolina, Georgia), cerealele, legumele si pomii fructiferi. Cresterea animalelor este mai putin importanta (cornute pentru lapte, pasari).  Din punct de vedere agricol statul Florida ocupa o pozitie aparte ; aici, clima  subtropicala a favorizat o larga dezvoltare a culturii citricelor, a legumiculturii si floriculturii, produse in realizarea carora este intrecuta, la nivel national, numai de California. Valorificarea terenurilor din mlastinile Everglades vor asigura Floridei suprafete din  ce in ce mai mari pentru extinderea  culturilor cu caracter subtropical.

In domeniul industriei, regiunea se  distinge prin prelucrarea bumbacului (2/3

din productia de tesaturi de bumbac a  S.U.A.), industria tutunului (in statul  Virginia), industria conservelor si a sucurilor (in Florida). Dintre ramurile industriei grele sint mai bine dezvoltate:  exploatarea carbunilor (in West Virginia, care constituie primul bazin carbonifer al S.U.A.), cea a fosforitelor, in  Florida (27,5 milioane tone), industria  constructiilor de masini, chimica. In  zona Fall Line au fost construite hidrocentrale care asigura cerintele de energie electrica ale regiunii.

Pentru statul Florida un loc deosebit  il detine turismul, marile statiuni balneare maritime fiind vizitate anual de  circa 24 milioane de turisti. Dintre acestea  cea mai cunoscuta este Miami, dar pe  tarmul atlantic al Floridei, de la Jacksonville pina la Miami, statiunile se  tin lant : Jacksonville Beach, Daytona  Beach, Palm Beach, Ft. Lauderdale etc:

 Orasele regiunii Sud-atlantice nu sint,  in general, prea mari, dar citeva dintre  ele s-au impus ca importante centre de  convergenta economica de interes natio­ nal, asa cum sint : Atlanta, Miami,  Tampa.

Atlanta (1,7 milioane locuitori impreuna cu suburbiile), fondat in 1845, este  principalul centru comercial, de transport, industrial si financiar al regiunii.

Activitatea principala este cea de transport, mare nod feroviar - cu 15 linii -,  rutier si aerian, cu un aeroport de  mare trafic-Hartsfield International (25,6 milioane pasageri anual, al doilea  din S.U.A.), care ii inlesneste legaturile   cu toate regiunile invecinate.

 Miami (1,3 milioane locuitori) este  situat in Florida, pe tarmul de sud-est,  la Oceanul Atlantic. Practic este constituit dintr-o aglomerare de centre si

statiuni balneare (Miami, Miami Beach,  Hialeah, North Miami, Carol City, Miami  Shores, Miami Springs, South Miami,  Coral Gables etc.), functia sa principala  fiind cea turistica (peste 6 milioane  turisti anual), ceea ce a dus la o mare  dezvoltare a constructiilor hoteliere si a  tuturor tipurilor de obiective turistice  (cluburi, teatre, porturi de yachturi etc.).

Industria este Si ea strins legata de  turism: alimentara, confectii, tigari etc.  Tot turismul a impulsionat si dezvoltarea transporturilor, aici gasindu-se unul  dintre marile aeroporturi din S.U.A.  (Miami International cu 12,4 milioane   pasageri anual).

6. Regiunea East South Central (Central-sud-estica)

Avind o  fatada maritima extrem de  restrinsa, la Golful Mexic, regiunea cuprinde versantul sudic al Muntilor Appalachi, Podisul Cumberland si o portiune din Cimpia Mississippi. Vaile adinci  ale riurilor Alabama si Tennessee canstituie atit culoare de circulatie, cit si surse  de energie electrica.

In teritoriul regiunii sint situate zacamintele de minereu de fier si carbuni  din sudul Muntilor Appalachi (statul  Alabama). Prin amenajarea complexa a riului Tennessee, productia de energie electrica asigura intregul consum local, o alta parte fiind trimisa si spre alte regiuni. In preajma hidrocentralelor au fost amplasate uzine chimice, de metale neferoase sau atomice, fapt care a determinat conturarea unei regiuni industriale, cu centre importante, la nivel national, ca Knoxville, Chattanooga, Nashville etc.

Industria regiunii este specializata in metalurgia feroasa, neferoasa, constructii de masini (utilaj minier si textil, masini agricole, electrotehnica), chimica, a bumbacului, prelucrarea lemnului, alimentara. Agricultura este caracterizata prin marile plantatii de bumbac (Alabama, Mississippi), de tutun, soia, plante furajere (Tennessee, Kentucky). Cresterea animalelor este bine reprezentata, mai cu seama in partea nordica a regiunii (cornute mari pentru lapte).

 Louisville (888 000 locuitori cu suburbiile) este un important nod de comunicatii situat pe Ohio, in nordul statului  Kentucky, fondat in anul 1790 si numit  astfel in cinstea regelui Ludovic al XVIlea. Prin dezvoltarea sa industriala (tractoare, automobile, electrotehnica, chimica, prelucrarea lemnului, textila, alimentara) si procentul ridicat al populatiei  active ocupate in comert si finante, orasul  se deosebeste mult de celelalte centre ale  regiunii, apropiindu-se de specificul economic si urban al oraselor din nordul  tarii.

Memphis (848 000 locuitori cu suburbiile) este unul dintre marile centre comerciale situate pe fluviul Mississippi.  Dezvoltat ca port pentru expedierea bumbacului si a lemnului, orasul si-a creat, treptat, o industrie bine reprezentata (textila,  egrenarea bumbacului, masini pentru textile, mijloace de transport, mobila, hirtie,  alimentara). Activitatea portuara (6,5 milioane tone anual) si convergenta cailor  ferate si a soselelor, au usurat dezvoltarea comertului, Memphis fiind cea mai  mare piata a bumbacului din S.U.A. si  o importanta piata a lemnului, pieilor  si a altor produse agricole. Prin aeroportul orasului trec anual 4,6 milioane  pasageri

Birmingham (779 000 locuitori) este cel  mai mare centru al industriei metalurgiei  feroase din sudul tarii. Punerea in valoare a resurselor locale de carbuni si de  minereu de fier a dus la aparitia acestui  oras spre sfirsitul secolului al XIX-lea:  Alaturi de uzinele siderurgice, astazi functioneaza aici importante uzine producatoare de utilaj minier, masini-unelte,  utilaje pentru industria alimentara etc.  Functia industriala a generat si o importanta activitate de transport (mare nod  feroviar si port fluvial), precum si dezvoltarea comertului.

Intre alte orase ale regiunii amintim  pe cele din valea Tennessee : Chattanooga  (381000 locuitori), Knoxville (421000  locuitori) si Nashville (716 000 locuitori),  toate puternice centre industriale a caror  activitate a fost mult impulsionata de construirea sistemului energetic T.V.A.

7. Regiunea West South Central (Central-sud-vestica)

Cuprinsa intre valea fluviului Mississipi la est si Muntii Stincosi la vest, Podisul Ozark la nord si tarmul Golfului Mexic la sud, regiunea ocupa 13% din suprafata S.U.A si detine peste 9% din populatie.

Conditiile naturale sint destul de variate. Astfel, in extremitatea de sud - sud-est, in lungul tarmului Golfului Mexic, se intinde o cimpie litorala joasa, lagunara, cu domuri de sare. O unitate aparte o formeaza delta fluviului Mississippi, cuprinsa in limitele statului Louisiana. Cfmpia fluviului Mississippi, destul de joasa si mlastinoasa, a fost in buna masura asanata, devenind o importanta zona agricola.

In restul teritoriului se intinde Podisul Preriilor, care, spre vest, devine accidentat, altitudinile oscilind intre 1000 si 1 500 m.

Depresiunile adinci ale vailor Arkansas, Pecos si Red River sint renumite prin importantele zacaminte de petrol si gaze naturale. Regiunea este o mare producatoare de petrol, revenindu-i peste 1/3 din cantitatea de petrol extrasa din S.U.A. Industria de prelucrare si chimizare a petrolului este bine dezvoltata in special in centrele de la tarmul Golfului Mexic.

Pe baza importului de bauxita s-a dezvoltat aici productia de alumina si aluminiu. In ultimul timp s-au construit si intreprinderi ale industriei constructiilor de masini (santiere navale, utilaje petroliere, electrotehnica). Traditionale sint industria lemnului, cea textila, de pielarie si alimentara.

Petrolul si gazele naturale au transformat profund, in ultimele decenii, economia regiunii, care tinde sa depaseasca nivelul general al statelor sudice prin : volumul productiei industriale, venitul anual pe locuitor, concentrarea capitalului, extinderea functiilor comerciale si financiare, concentrarea acestor functiuni in citeva orase mari care joaca rolul de centre polarizatoare etc.

 Principalele orase sint : Houston, Dallas si New Orleans.

Houston, situat in sudul statului Texas,  pe riul San Jacinto, in apropiere de Golful  Galveston si de tarmul Golfului Mexic,  de care este legat printr-un canal maritim  cu o adincime de 11 m, a fost intemeiat  in anul 1836. Impreuna cu o serie de  suburbii si orase-satelit (Pasadena, Baytown, Texas City etc.) formeaza o conurbatie de 2,1 milioane locuitori, cea mai  mare din sudul S.U.A.

Orasul isi datoreaza dezvoltarea marelui „boom' petrolier din perioada 19201940, devenind apoi cel mai important  centru de prelucrare a petrolului din  S.U.A. Capacitatea rafinariilor sale atinge  79,8 milioane tone, cele mai multe dintre  ele fiind amplasate in lungul canalului  maritim sau in portul Texas City, unde  s-au dezvoltat si mari complexe petrochimice. Prin folosirea unor resurse variate  (petrol, gaze naturale, sare etc.), industria  chimica a devenit ramura principala a  industriei din acest mare oras. Bine reprezentate sint si industria constructiilor  de masini, a aluminiului, alimentara  (zahar, ulei), textila, a materialelor de  constructie. Functia de transport este  strins legata de cea industriala. Portul,  cu un trafic de aproape 77 milioane tone anual (fara Texas City), este cel mai activ de pe litoralul american al Golfului Mexic. La Houston se intilnesc numeroase cai ferate, sosele, conducte, linii aeriene (Intercontinental Airport are un trafic anual de 5,9 milioane pasageri). In functie de dezvoltarea sa industriala, Houston a devenit si un puternic centru financiar si comercial al sudului tarii, avind si o bogata activitate culturala: opt colegii superioare si universitati, teatre (Municipal Hall, Coliseum), renumita sala a Astrodomului. La Houston se afla si centrul de cercetari spatiale, de unde au fost conduse expeditiile navelor „Appolo' spre si pe Luna.

New Orleans este cel mai caracteristic  oras al sudului, mare port si centru industrial, care a jucat un rol activ in legaturile comerciale ale regiunilor agricole  din aceasta parte a tarii. Orasul este-situat pe ambele maluri ale fluviului Mississippi, la inceputul marei sale delte si la  145 km de varsarea acestuia in Golful  Mexic. Prin asezarea sa intr-o zona mlastinoasa, intre Mississippi si Lacul Pontchartrain, a fost amenintat intotdeauna  de inundatii si de malarie, calamitati care  , nu i-au ocolit defel.

 Industria este legata atit de valorificarea materiilor prime locale (petrol,  gaze, trestie de zahar, orez, lemn etc.),  cit si a celor importate (metale neferoase,  cafea, banane, zahar semirafinat etc.).  Orasul a devenit un mare centru de prelucrare si chimizare a petrolului (in suburbiile Norco si Chalmette) ; bine reprezentate sint si industriile: aluminiului  (Chalmette), materialelor de constructie,  ingrasamintelor chimice, de constructii  navale, textila, cherestea, mobila, hirtie, zahar, conserve de fructe etc.

8. Regiunea Mountain (Statele montane sau regiunea Munfilor Stincosi)

Sub acest nume se inscrie cea mai intinsa regiune economico-geografica a tarii, care inglobeaza opt state situate in  zona Muntilor Stincosi si a podisurilor  interioare. Regiunea ocupa 16,4% din  teritoriul S.U.A, si detine numai 2,5%  din populatia sa. Relieful este format din  lantul Muntilor Stincosi si podisurile Wyoming, Marele Bazin, Colorado si Arizona.

Statele montane detin 66% din productia de cupru a S.U.A., 25% din cea de

plumb si zinc, 33% aur si argint, 75%  molibden, aproape intreaga productie de  uraniu si wolfram. Agricultura are o dezvoltare destul de mare, reprezentata mai  ales prin cresterea animalelor, cultura  sfeclei de zahar si a bumbacului.

Activitatea industriala este legata de  exploatarea metalelor neferoase, pretioase  si rare si de prelucrarea lor. Dintre celelalte ramuri, in ultimii ani s-au dezvoltat extractia si prelucrarea petrolului, metalurgia feroasa, industria atomica, industria alimentara (lapte, carne, zahar).

Cele mai multe orase ale regiunii sint  mici, trei dintre ele fiind mai insemnate,  atit prin numarul de locuitori, cit si prin  functiile lor: Denver, Salt Lake City si  Phoenix.

Denver (1,3 milioane locuitori cu suburbiile), capitala statului Colorado, este situat la 1500 m altitudine, intr-un punct  important de incrucisare a cailor ferate  care strabat muntii (in primul rind magistrala. New York-Chicago-San Francisco). Insemnat centru comercial si industrial, Denver este cel mai puternic  centru economic din regiunea Munilor  Stincosi.

In apropierea sa se afla exploatari de  carbuni si de metale neferoase, iar in oras s-au dezvoltat intreprinderi ale metalurgiei feroase, de avioane, de utilaje miniere.  si alimentare, de material feroviar, uzine  chimice, fabrici de zahar, de confectii etc.  O functie deosebita a orasului este cea  turistica, Denver fiind una dintre cele  mai reputate statiuni climaterice americane. Aceasta face ca International Stapleton Airport, care deserveste orasul, sa  aiba un trafic ridicat: 11,2 milioane pasageri anual.

Salt Lake City (744 000 locuitori, cu  suburbiile) se afla in partea centrala a  Podisului Marelui Bazin, in marginea estica a Marelui Lac Sarat (Great Salt  Lake), fiind capitala statului Utah. Infiintat in anul 1847 ca centru al sectei religioase a mormonilor, s-a dezvoltat repede  devenind un insemnat centru comercial.  Orasul a inflorit insa in urma construirii  cailor ferate si valorificarii unor mari resurse de subsol (cupru, plumb, zinc etc.).

Ca centru industrial dispune de uzine  pentru prelucrarea cuprului, plumbului si  argintului, bine reprezentata fiind industria electrotehnica, mecanica de precizie,  prelucrarea petrolului, a carnii si zaharului. Importanta lui ca nod de comunicatii  este tot atit de mare, deoarece aici se  intilnesc caile ferate si soselele care strabat  Muntii Stincosi, pentru ca apoi sa se indrepte spre Los Angeles sau San Francisco. Aeroportul inregistreaza un trafic  anual de 2,8 milioane pasageri.

 Daca in urma cu o suta de ani era un  oras izolat, astazi el este centrul unui  areal industrial bine conturat, care cuprinde si alte localitati : Provo, Ogden,  Tooele, Magna.

In oras se afla o universitate cu 21 700  studenti si mai rnulte muzee.

Phoenix (1,05 milioane locuitori, cu  suburbiile) este un centru industrial in plina dezvoltare, specializat in productia de utilaj minier.

9. Regiunea North Pacific (Nord-pacifica)

Situata in extremitatea de nord-vest si  vest a tarii, in bazinul fluviului Columbia  si la tarmul Oceanului Pacific, regiunea  ocupa 9% din suprafata S.U.A., fiind  locuita insa numai de 3% din populatia  tarii. Relieful montan predominant este  strabatut de vai largi (Columbia, Snake,  Willamette) favorabile dezvoltarii agriculturii. Principalele bogatii sint padurile  (50% din rezervele nationale) si hidroenergia (40% din potentialul hidroenergetic  al riurilor S.U.A.), carora li se adauga  resursele miniere (aur, uraniu) si pescuitul.

Pentru dezvoltarea economica a regiunii, valorificarea resurselor hidroenergetice a constituit un impuls deosebit, pe  fluviul Columbia construindu-se numeroase hidrocentrale care au atras dezvoltarea industriei metalurgiei neferoase si  atomice si totodata a permis irigarea unor  terenuri intinse.

Ramurile industriale de baza sint : industria aluminiului, industria de avioane  si rachete, constructiile navale, prelucrarea lemnului, industria zaharului si a  conservelor de peste.

Seattle (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un port activ al S.U.A, situat pe tarmul estic al Golfului Puget  Sound. Fondat in anul 1852, orasul se  dezvolta rapid dupa constructia caii ferate transamericane (1884) Si devine celebru in istoria Americii pentru ca de aici  au pornit cautatorii de aur spre Alaska,  si tot aici se afla marele centru de schimb  al pieilor si blanurilor de anirnale. Seattle  a devenit astazi un puternic centru industrial-portuar. Asezarea favorabila a  portului, intr-un golf adinc, ferit de curenti, bine legat de hinterlandul sau prin  sosele si cai ferate, a deschis frumoase  perspective amplasarii unor industrii care  sa prelucrezemateriile prime locale (lemn,  metale, produse agricole, peste) sau importate. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, aici au fost amplasate uzine  de armament. Portul are un trafic de  14,7 milioane tone anual, prin el stabilindu-se legaturi directe cu Ala.ska si  Extremul Orient. Ca nod feroviar, rutier si aerian, Seattle are, de asemenea,  un rol important (aeroportul Seattle-Tacoma are un trafic anual de 5,8 milioane  pasageri).

Intre ramurile industriale se remarca industria de avioane si rachete (uzinele Boeing), constructiile navale, metalurgia feroasa, prelucrarea lemnului, rafinarii de petrol, care prelucreaza petrolul adus din Canada, industria alimentara (conserve de fructe si peste, zahar etc.).

10. Regiunea South Pacific (Sud-pacifica)

Aceasta regiune cuprinde statul California, ocupind 11,3% din suprafata tarii  si detinind 8,7% din populatie. Relieful  este variat; intre lanturile semete de  munti (Coastei, Sierra Nevada) aflindu-se  o intinsa depresiune, Valea Californiei  (formata din San Joaquin Valley si Sacramento Valley), care ofera posibilitati deosebite pentru agricultura. In sud se intinde o alta depresiune, Los Angeles, in  cuprinsul careia s-a dezvoltat o mare  aglomeratie urbana.

California este cel mai dezvoltat stat  al vestului S.U.A., atit din punet de vedere industrial, cit si agricol, comercial-financiar, cultural si turistic, dispunind de  mari resurse energetice, indeosebi petrol,  exploatat in zona Los Angeles si in bazinul Salinas. Energia electrica este furnizata de marile termocentrale, care functioneaza pe baza petrolului si a gazelor naturale, cit si de hidrocentralele de pe fluviul Colorado.

Ramurile industriale cele mai dezvoltate sint: metalurgia neferoasa, constructiile de avioane si rachete, electrotehnica,  constructiile navale, masini-agricole, prelucrarea petrolului si petrochimia, prelucrarea lemnului, confectiile si o variata  industrie alimentara (conserve de legume,  fructe si peste, sucuri, zahar, lactate, vinificatie etc.). Concentrarea industriei in  regiunea industriala Los Angeles si in  marele centru San Francisco este o caracteristica importanta a Californiei, fapt  care explica si mpresionanta crestere a  populatiei acestora.

Varietatea deosebita a conditiilor de  sol si de clima, irigatiile si mecanizarea  au favorizat o dezvoltare cu totul deosebita a agriculturii. Aceasta este specializata in pomicultura (pruni, meri, caisi,  piersici), viticultura, legumicultura, cultura citricelor (portocale, lamii), a orezului si bumbacului. Partea centrala a  statului (vaile San Joaquin si Sacramento)  a devenit, pe baza irigatiilor, regiunea cu  agricultura cea mai intensiva din S.U.A.

In partea de sud, care are un climat  mai uscat, se cultiva bumbac pe terenurile  irigate. California ocupa unul dintre  primele locuri in lume in privinta intensitatii culturii pomilor fructiferi si a  arbustilor mediteraneeni, ca si prin numarul fabricilor de prelucrare. Ea aprovizioneaza intregul teritoriu al S.U.A., o parte a produselor fiind exportate in Canada si in tarile din Europa.

Los Angeles este situat pe tarmul sudic  al Californiei, intr-o depresiune cu un  relief accidentat si un climat arid, in apropierea Muntilor San Bernardino si a  desertului Mojave. Infiintat de spanioli  in anul 1781 sub numele de El Pueblo  del Nuestra Senora la Reina de Los  Angeles de Porciuncula, orasul s-a dezvoltat in mai multe etape: prima, dupa  anul 1890, cind au fost descoperite zacamintele de petrol si a inceput dezvoltarea

industriala, a doua, dupa anul 1920,  odata cu fondarea Hollywood-ului, care  a permis extinderea functiunii cultural artistice, si a treia, in timpul si dupa cel  de-al doilea razboi mondial; cind s-a  dezvoltat industria aeronautica cu ramurile ei anexe. .

In ultimele decenii activitatea industriala s-a extins foarte mult, formindu-se  o adevarata regiune industriala care  cuprinde nenumaratele centre ce formeaza conurbatia Los Angeles. Totodata,  orasul a capatat dimensiuni gigantice  prin inglobarea unor orase-satelit situate  la mare distanta (70-100 km). Orasul  propriu-zis are 2,5 milioane locuitori, iar  conurbatia a ajuns la 7 milioane locuitori, incluzind multe orase legate intre ele  printr-un sistem modern de sosele, autostrazi, cai ferate. Intre acestea, spre nord  se afla Alhambra, Pasadena, Glendale,  Burbank, Hollywood, San Fernando, iar  la tarmul Oceanului Pacific: Beverly  Hills, Santa Monica, Hawthorne, Redondo  Beach; spre sud, se afla: Long Beach,  Torrance, San Pedro, Compton, Wilmington, iar la est : Santa Ana, Anaheim,  Huntington Beach, Garden Grove, Downey, Fontana, Riverside, Norwale, Bellflower.

 Din anul 1965, in cadrul conurbatiei  Los Angeles au fost desprinse alte doua  orase milionare : Anaheim-Santa Ana  -Garden Grove cu 1,5 milioane locuitori si Riverside-San Bernardino-Ontario  cu 1,1 milioane locuitori.

Functia principala este cea industriala,  marea dezvoltare a industriei fiind determinata de valorificarea petrolului si a  gazelor naturale, de activitatea portuara  si de caile de comunicatie foarte dese,  de amplasarea unor uzine legate de productia de razboi etc.

Conurbatia se distinge printr-o puternica industrie de prelucrare si chimizare  a petrolului, capacitatea rafinariilor fiind  de peste 41,8 milioane tone/an. Complexele petrochimice sint amplasate in apropierea rafinariilor, ele producind cauciuc  sintetic, mase plastice, coloranti, detergenti, medicamente.

Los Angeles este al doilea centru al  S.U.A. pentru productia de automobile  (cu o mare uzina a firmei Chrysler), iar  santierele navale din Los Angeles si San  Pedro sint dintre cele mai cunoscute de  pe coasta Pacificului. Industria mai produce utilaje petroliere, material feroviar,  aparatura electrotehnica, masini agricole etc. La Fontana functioneaza o  mare uzina siderurgica, care aprovizioneaza cu otel si laminate intreaga regiune.  Pentru productia de avioane s-a dezvoltat industria aluminiului, ramura care lucreaza pe baza importului de bauxita.  Dintre alte ramuri sint de mentionat :  confectii, textila, incaltaminte, conserve  de fructe si legume etc. Dispersarea uzinelor a necesitat crearea unei retele dezvoltate de cai de comunicatie.

San Francisco este situat in partea  centrala a litoralului Californiei, la marele  golf in care se varsa fluviile Sacramento  si San Joaquin. Golful este inchis de doua  peninsule muntoase, care lasa o ingusta  trecere, numita Golden Gate, orasul fiind  amplasat in amfiteatru, la sud de aceasta  trecere. In partea estica a Golfului San  Francisco se afla o serie de orase : Oakland, Richmond, Berkeley, iar spre sud,  Palo Alto, South San Francisco, San  Mateo, Redwood City, toate alcatuind  conurbatia San Francisco-Oakland, care  concentreaza 3,1 milioane locuitori.

Pina in anul 1848, el a apartinut Mexicului, apoi, intrat in confederatia americana, incepe sa se dezvolte vertiginos,  devenind centrul faimoasei „febre a aurului'. Spre sfirsitul secolului al XIX-lea  este cunoscut ca un port si centru industrial de mare insemnatate in urma constructiei caii ferate New York - San  Francisco. Dupa ce a fost aproape in  intregime distrus de cutremurul din anul  1906, San Francisco a renascut, devenind un mare centru economic al vestului. Din aceasta perioada dateaza caracterul pestrit al populatiei, mai pronuntat  decit la New York, peste jumatate din  locuitorii orasului fiind imigranti sau fii  ai imigrantilor. Cartierele lor sint deosebit  de pitoresti prin specificul national pastrat cu mindrie. Cei mai numerosi sint  chinezii, italienii, japonezii, slavii, grecii,  nordicii, mexicanii etc. Desi a fost intrecut, in ultimul timp, de Los Angeles, atit  in privinta populatiei cit si a importanei  economice, San Francisco ramine un mare  centru comercial-industrial al Statelor  Unite.

Activitatea industriala este concentrata in afara orasului si in Oakland,  Richmond, unde sint dezvoltate industriile: electrotehnica si electronica, constructiile navale, masini-unelte, mecanica  de precizie, avioane, montaj de automobile, prelucrarea si chimizarea petrolului,  textila, confectii, sticlarie, incaltaminte,  alimentara (zahar, conserve de fructe,  legume si peste) etc.

 San Diego (1,4 milioane locuitori, cu  suburbiile) tinde sa devina si el un mare  centru urban al vestului tarii. Situat linga granita cu Mexicul, este un port  militar important, avind in apropiere  una dintre cele mai mari baze navale  si de rachete ale S.U.A. Industria sa  a fost puternic influentata de caracterul  militar al activitatii, remarcindu-se productia de avioane si de rachete (uzinele  General Dynamic si Convair) cu care  ocupa unul dintre primele locuri in S.U.A.  Intre alte ramuri, s-au mai dezvoltat:  industria electrotehnica, a constructiilor  navale si alimentara. Portul are un trafic  restrins, bazat mai mult pe pescuit.

San Diego este si o mare statiune balneara, inclusiv localitatile invecinate:  Imperial Beach, Coronado, Chula Vista,  Pacific Beach, National City, La Jolla.

In ultimii ani a crescut importanta  economica a altor orase din California,  asa cum sint: San Jose ,metropola economica a „vaii Californiei',  Sacramento (851 000 locuitori, cu suburbiile), capitala statului, Fresno (431 000  locuitori), Bakersfield (336 000 locuitori),  Oxnard-Simi Valley-Ventura (405 000 locuitori), Salinas-Seaside-Monterey (254 000  locuitori).

11. Alaska and Hawaii (Statele Alaska si Hawaii)

Declarata stat federal in anul 1959,  Alaska este statul cel mai putin dezvoltat  din punct de vedere economic. In economia sa predomina pescuitul si industria  conservelor de peste, vinatoarea de animale cu blanuri scumpe, exploatarea  resurselor de subsol (petrol, carbuni,  cupru, aur) si valorificarea masei lemnoase.

Populatia putin numeroasa (302173  locuitori), caile de comunicatie reduse,  departarea de teritoriul principal al  S.U.A., conditiile climatice aspre, au  impiedicat multa vreme punerea in valoare a uriaselor resurse detinute de acest  stat cu o suprafata de 1,5 milioane km2.

Descoperita de V. Bering in anul 1741,  Alaska inregistreaza prima asezare omeneasca stabila la Kodiak in anul 1784.

Din anul 1806 devine „Rusia Americana'  cu capitala la Sitka. Este vinduta Statelor  Unite in 1867 pentru 7,2 milioane dolari  devenind teritoriu federal (1912) si stat  federal (1959).

Multa vreme Alaska a fost „pamintul  fagaduintei' pentru aventurierii cautatori  de aur. In anul 1906 productia de aur a  atins peste 33 000 kg, ceea ce a determinat  aparitia unor centre de prelucrare la  Fairbanks, Nome, Bethel, Circle, denumiri intrate in legenda. Astazi, insa, exploatarea aurului a scazut foarte mult,  aceasta fiind inlocuita cu cea a argintului,  cuprului, zincului, plumbului, a unor metale rare, a carbunelui (Nenana). Din  anul 1959 se extrage si petrol, productia  atingind 17 milioane tone in anul 1974,

fiind concentrata in zona submarina Cook  Inlet. Valorificarea unor noi zacaminte  submarine in Prudhoe Bay va deschide  perspectiva unei productii mari, mai  ales ca rezervele petrolifere descoperite in  nordul Alaskai sint bogate. Treptat se va  putea realiza transformarea acestui stat  intr-una din principalele regiuni pefrolifere ale lumii. La 20 iunie 1977 a fost  inaugurata conducta transalaskeana Prudhoe Bay (Oceanul Inghetat) - portul  Valdez (Oceanul Pacific), lunga de I300  km, care strabate permafrostul tundrei,  trei lanturi muntoase si 80 cursuri de  apa, in conditii de protejare a mediului  inconjurator.

Economia piscicola este bine reprezentata, regiunea principala fiind Arhipelagul Alexander, cu centre pescaresti in  porturile: Juneau, Ketchikan, Sitka.  In aceasta zona se grupeaza si industria  lemnului (mari fabrici la Ketchikan si  Sitka).

Industria este mai putin dezvoltata:  conserve de ananas si peste, zahar (1,16  milioane tone in 1974), reparatii navale,  textila etc. Un loc insemnat il ocupa  turismul, inregistrindu-se anual 2,5 milioane vizitatori din toata lumea.

12. Outlying Territories (Teritoriile dependente)

In cadrul S.U.A. intra si o serie de  posesiuni pe care le detin in America  Centrala si Oceania.

Astfel, in America Centrala se afla  Puerto Rico (Commonwealth of the Puerto  Rico), cu o suprafata de 8897 km2, descoperita de Columb in 1493 si preluata  de S.U.A. de la Spania in anul 1898. Din  anul 1952 a devenit „stat asociat' in cadrul S.U.A.

Cu o populatie de 3 030 000 locuitori,  dispunind de citeva orase mari: San  Juan, capitala si principalul centru economic si turistic (843 000 locuitori, cu  suburbiile), Ponce (173 000 locuitori), Bayamon (170 500 locuitori), Carolina (118 000  locuitori), Caguas (107 000 locuitori), Puerto Rico are o agricultura bazata pe  plantatiile de trestie de zahar si de  fructe tropicale, o industrie care valorifica produsele agricole si dispune de citeva mari rafinarii de petrol care utilizeaza  petrol brut adus din Venezuela. O importanta dezvoltare o are turismul, aeroportul din San Juan avind un trafic  anual de 5,5 milioane pasageri.

Tot in America Centrala, Statele Unite  mai detin Zona Canalului Panama din  anul 1903, Virgin Islands (St. Thomas,  St. Croix, St. John), cumparate in 1917  de la Danemarca, cu o suprafata de 344,5  km2 si o populatie de 65 000 locuitori,  renumite prin rafinariile de petrol (St.  Croix) si turism (1,3 milioane anual).

In Oceania se afla teritoriile: American  Samoa, cu o suprafata de 197 km2, cu  capitala la Pago Pago, cucerita in anul  1889 ; Baker, Howland and Jarvis Islands, din 1936, nelocuite in prezent ;  Guam, cu suprafata de 549 km2, o populatie de 110 000 locuitori, cu capitala  la Agana, din 1898 - importanta baza  militara ; Midway Island ; Wake Island ;  Trust Territory of the Pacific Islands  (Micronesia), cuprinzind Marianas Islands, Caroline Islands, Marshall Islands.

Bibliografie:

·    'Geografia Americii de Nord si Centrale' (Ion Letea, Ioan Popovici. Ed. Stiintifica Si Enciclopedica)

·    'Statele lumii'

·    Internet


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani