Logo referatele carte



Planetele si satelitii Sistemului solar



Sistemul solar    

Galaxiile

Galaxiile sunt o compozitie universala de stele, gaz si praf, avand o complexitate colosala (la fel ca si marimea lor). Ca o functie secundara galaxiile sunt niste faruri uriase cu ajutorul carora cercetatorii incearca sa “masoare” Universul.


Galaxiile variaza in functie de forma, marime, compozitie etc.

         

Tipuri de galaxii:

Ø     Galaxii eliptice. Le-a fost atribuita litera  E  si cifra 0 (descrie forma aproximativa a galaxiilor). Nu se cunoaste forma exact a acestora. Au o lungime de cinci ori mai mare decat latimea  si se caracterizeaza in general printr-o populatie de stele batrane si foarte putin gaz si praf stelar (doua elemente necesare formarii de noi planete).

Ø     Galaxii spirale. Se impart in doua categorii : 

      -spirale normale, notate S

      -spirale drepte, notate SB

     Se caracterizeaza prin prezenta unei unflaturi luminoase in zona centrala.

Ø     Galaxii iregulate. Aceste galaxii nu au o organizare aparte, fie pentru ca unele fenomene le-au lasat intr-o stare de dezechilibru sau fie ca le lipseste rotatia unei spirale.

Ciocnirile intre galaxii

Ciocnirile intre galaxii se produc in general in zonele aglomerate rezultand praf stelar sau galaxii mai mici, concentrate ce pot lua diferite forme (depinzand de gradul de simetrie).


Calea Lactee

Calea Lactee este galaxia din care provine sistemul nostru solar. Are forma unui disc spiralat cu un volum urias si un diametru de aproximativ 100 000 de ani lumina (al), gros de 8 000 al si cu un nucleu sferic central cu diametrul de circa 15 000 al.

Se presupune ca are o varsta de 14 miliarde de ani si cuprinde peste 200 miliarde de stele. Calea Lactee se roteste in jurul axei proprii, efectuand o rotatie completa in 250 milioane de ani. In apropierea ei se gasesc doua galaxii mici numite Micul Nor Magellanic si Marele Nor Magellanic. Cea mai apropiata mare galaxie este Andromeda care este si ea o galaxie spirala, fiind de 4 ori mai mare decat Calea Lactee si se afla la o distanta de 2 milioane al.


                            

Sistemul solar

Regiunea universului in care se afla Pamantul depinde de Soare . Din acest motiv ea se numeste sistemul solar. Acesta cuprinde Soarele , planete , comete , meteoriti si pulberi .

Planetele si asteroizii

Principalele corpuri ale sistemului solar sunt cele care , asemenea Pamantului , se invartesc in jurul Soarelui si reflecta lumina acestuia ; ele se numesc planete. De la cea mai apropiata de soare pana la cea mai indepartata , cele noua planete sunt : Mercur , Venus , Pamant , Marte , Jupiter , Saturn , Uranus , Neptun , si Pluto . Cinci dintre acestea pot fi urmarite pe cer cu ochiul liber , si din acest motiv , au fost Observate inca din Antichitate , pe timpul verii : Mercur , Venus , Marte, Jupiter si Saturn . Celor noua planete principale li se adauga o multime de planete mici numite asteroizi , majoritatea concentrate intre Marte si Jupiter. Diametrul celui mai mare asteroid Ceres este de aproximativ de 1000 km. Diametrul celui mai mic nu depaseste cateva sute de metri . Soarele exercita asupra planetelor o atractie puternica pentru ca este de aproape de 1000 de ori mai greu decat toate planetele la un loc .

Sateliti , comete si meteoriti

Cele mai mari dintre planete sunt la randul lor inconjurate de sateliti : este cazul Pamantului si al satelitului sau Luna . Din sistemul solar mai fac parte cometele , mici astri formati din roci si gheata care atunci cand se apropie de Soare degaja mari cantitati de gaz si pulberi . Ciocnirea unor asteroizi si divizarea lor in comete care se apropie prea mult de Soare sau de planetele mari dau nastere unor fragmente de dimensiuni diferite . Aceste fragmente circula in spatiul interplanetar si sfarsesc prin a cadea pe suprafata planetelor sau a satelitilor lor : ele sunt meteoritii .

Dimensiunile sistemului solar

Planetele sunt repartizate in jurul Soarelui intr-o zona in forma de disc , cu o raza de aproximativ 6 miliarde de kilometri , pe care lumina Soarelui o strabate in sase ore . Chiar daca ar parea intins , la scara Universului , adica a intregii lumi sistemul solar este cu adevarat minuscul . Situat la circa 150 de milioane km de planeta noastra Soarele ne apare pe cer ca un disc orbitor . Lumina lui ajunge la noi in 8 minute . Ea acopera lumina tuturor celorlalti astri . Traversata de razele sale luminoase , atmosfera terestra da cerului frumoasa culoare albastra . Sa presupunem ca am reduce Soarele la dimensiunea unei portocale : la aceasta scara Pluto nu ar fi decat o gamalie de ac care s-ar invarti la o distanta de 400 m de porocala , iar steaua cea mai apropiata s-ar situa la 3000 km de portocala ! Vazut de pe Pluto de la o distanta de aproximativ 40 de ori mai mare decat cea care il separa de Pamant , Soarele apare doar sub forma unei stele stralucitoare sub un cer vesnic negru .

Istoria sistemului solar

Timp de secole s-a crezut ca Pamantul sta nemiscat in centrul Universului , iar Soarele si planetele se invartesc in jurul lui . Acesta este sistemul lumii dupa cum il descria savantul grec Ptolemeu in secolul al II-lea i. Cr. In secolul al XVI-lea astronomul polonez Copernic a afirmat ca Pamantul si celelalte planete se invartesc in jurul Soarelui . Dupa inventarea lunetei , in secolul urmator s-a putut dovedi ca el avea dreptate .

Prin studierea planetelor si a stelelor astronomii au putut sa reconstituie istoria sistemului solar si sa prevada viitorul acestuia .

Formarea sistemului solar

Soarele s-a format intr-un imens nor de gaz si pulberi . Din motive inca putin cunoscute , poate in urma unei perturbatii create de explozia unei stele mai mari , situate destul de aproape acest nor a inceput sa se prabuseasca sub propria greutate si sa se invarteasca pe loc . Putin cate putin a luat forma unui disc mai dens si mai cald in centru decat spre exterior . Apoi , in centrul discului , materia a devenit suficient de densa si de calda ca Soarele sa inceapa sa straluceasca : aceasta s-a petrecut in urma cu 4.6 miliarde de ani . In imensul nor de gaz si pulberi particulele solide s-au aglomerat in mod progresiv , pe parcursul a mai putin de 100 milioane de ani , pentru a forma planetele . In apropierea Soarelui unde era mai cald planetele s-au nascut din aglomerarea unor blocuri de roca . Astfel s-au format Mercur , Venus , Pamant ti Marte . In regiunile exterioare mai reci centrul planetelor mai mari s+a format din roci amestecate cu gheata . Acestea au atras apoi mari cantitati de gaz din norul din care proveneau . Este cazul lui Jupiter , Saturn , Uranus si Neptun .

Alte sisteme solare

In 1984 astronomii au descoperit un imens disc de pulberi in jurul stelei Beta Pictoris . Discul a fost detectat datorita observatiilor in infrarosu . Acesta ar putea fi un sistem solar in curs de formare . Se crede ca numeroasele stele sunt inconjurate de una sau mai multe planete . Dar , cu mijloacele de astazi , este aproape imposibila detectarea directa a altor planete . De fapt observarea de pe Pamant a unei planete de marimea lui Jupiter , care se invarteste in jurul uneia dintre cele mai apropiate stele , ar fi ca incercarea de a distinge de la Paris o lumanare situata la o distanta de 10 m de un far puternic din New York ! Cu toate acestea astronomii au putut stabili prezenta a doua planete in jurul unei stele situate la 1600 ani-lumina .

Soarele


       Datorita  faptului  ca  se  afla  atat  de  aproape, Soarele  este  steaua  cea  mai  bine  cunoscuta.

      

Astronomii   disting   chiar   detaliile   de   la   suprafata   sa   (  cele  mai  mici  au  o  intindere  de  150  km  ).   In   comparatie  cu  Pamantul   Soarele  este  gigantic,  volumul   sau   ar   putea   cuprinde  1 300 000  de  planete  ca  anoastra,  iar  dealungul  diametrului  sau  sa-r  putea  alinia  la 109.  Soarele

este  o  imensa  sfera  de  gaz  foarte  cald  a   carui   masa   o   depaseste   de

300 000  de  ori  pe  cea  a  Pamantului.  La  suprafata    forta   gravitationala 

este  de  aproximativ  28  de  ori  mai  puternica  de  cat  cea  de  pe  Pamant,

totusi  Soarele  nu  e  decat  o  stea  foarte  obisnuita.  Pentru  astronomi, este

o  adevarata  sansa  sa   poata   studia   o   stea   atat  de  banala,  tot  ceea  ce  afla   prin   studierea   Soarelui   ii  ajuta  sa  inteleaga  mai  bine  si  celelalte  stele.

     

Fotosfera 

      

Lumina  orbitoare  a  Soarelui  provine   de   la   un   invelis  de  grosime  mai  mica  de  300   km,   fotosfera.  Aceasta  este  cea  care  da  impresia  ca  Soarele    are    o   margine    bine    delimitata,    temperatura    sa    este    de  aproximativ   6000  grade  C.   Vazuta   prin   telescop   ea  se  prezinta  ca  o  retea  de  celule  mici  stralucitoare,  sau  granule,  eflate   intr-o  permanenta  miscare.   Ficare   granula   este   o   bula   de  gaz  de  marimea  unei  tari  ca  Franta,  ea  apare   se   transforma   si   dispare   in   aproximativ  10  minute.

                       

Cromosfera  si  coroana

      

In    timpul    unei   eclipse   totale,   cand    discul   arbitrar  al   Soarelui  dispare   in   spatele  Lunii,   remarcam   ca   in   jur   o  bordura  de  un  rosu  aprins,  iar   dincolo   de   aceasta,  un   balon   argintat,   mai   mult  sau  mai  putin  neregulat  coroana.

       Cromosfera  si  coroana  sut  invelisurile  extaordinare  ale  Soarelui, ele

Formeaza  atmosfera   solara.   In   mod   obisnuit   nu   le  vedem  pentru  ca  sunt  mult  mai  putin   luminoase   decat   fotosfera.  Cromosfera   se   ridica 

pana  la  5000 km  de  suprafata  Soarelui.

Ea   este   acoperita   de   mici  jeturi  de  gaz  foarte  cald  spiculii,  tempera- tura   sa   creste   odata   cu   altitudinea,  in  varf  ea  atinge  2 000  grade  C.

Coroana  care  imbraca  cromosfera  se  dilueaza   treptat  in  satiu  si  nu  are  o  limita  exterioara  bine  definita ,  ea  este  foarte  rarefiata  dar  extrem  de  calda  temperatura  sa  depaseste  1  milion  de  grade.

       Cu  ajutorul  instrumentelor  speciale, din  timp  in  timp  se  observa  ca

anumite  regiuni  ale  cromosferi  devin  deodata  foarte  stralucitoare:acestea  sunt  solare.  In  urma   acestora   apar   jeturi   imense   de  gaz,  se  ridica  in  cromosfera  si  coroana. 

       Cand   apar   proiectate   pe   Soare,   protuberantele   au   aspectul   unor  filamenteintunecate.  In  permanenta   un   flux   de   particule   foarte  rapide  paraseste  Soarele  prin  coroana.  Acestea  sunt  vanturile  solare.

                       

Interiorul  Soarelui

      

Desigur   interiorul   Soarelui   nu  poate  fii  vazut  dar  studierea  supra-  fetelor   si   a   staturilor   sale   exterioare    ofera    astronautilor    informatii  despre  structura  sa  interioara.  Soarele  contine   toate   elementele   simple  identificate  pe  Pamant, dar  98 %  din  masa  sa  este  formata  din hidrogen

si  heliu.  Spre  centrul  Soarelui,  este  din  ce  in   ce  mai  cald,  iar  materia  este  din  ce  in  ce  mai  comprimata.   Chiar   in  centru  temperatura  atinge  la  15 000 000   de   ori   mai   mare   decat  cea  din  centrul  Pamantului.  In  acest   cuptor   atomii   de  hidrogen  se  aglomereaza  cate  4  si  se  transfor-  ma  in   atomi   de   heliu .   In   urma   acestei   reactii  se  degaja  caldura  si  lumina.  Acest  lucru  permite  Soarelui  sa  straluceasca.   In   fiecare   minut  400  000 de   milioame   de   tone   de    hidrogen   se   trasforma  in  heliu  in  centrul  Soarelui. 

       Zona  unde  se  produc  aceste  reactii  nucleare  nu  reprezinta  decat  un  sfert   din   raza   Soarelui,  dar   ea  cuprinde  jumatatea  din  masa  acestuia.  Lumina   emisa    in    aceasta    zona   centrala    a    Soarelui    nu  ajunge  la  suprafata  decat  dupa  2 000 000  milioane  de  ani !

Planetele si satelitii lor

Cele 9 planete principale ale sistemului solar se invartesc in jurul Soarelui in sensul acelor de ceasornic , la distante cuprinse intre minimum 45.9 milioane de km in cazul planetei Mercur si maximum 7.4 miliarde de km in cazul planetei Pluto . Planetele telurice sunt cele mai apropiate de Soare . Planetele gigant se afla mai departe iar si mai departe , planetele indepartate .

Mercur , Venus , Pamant si Marte , cele patru planete situate cel mai aproape de Soare sunt planetele telurice : ele sunt alcatuite din roci destul de dense . Suprafata lor - numita crusta sau scoarta – este solida . Ele sunt de talie mijlocie : diametrul lor este pana la 5000 km in cazul celei mai mici (Mercur) si sub 13000 in cazul celei mai mari (Pamantul) . Aceste planete au evoluat mult de cand s-au format . Ele au pierdut invelisul initial de gaz usor , iar atmosfera lor actuala provine de la gazul din interiorul acestor planete . Relieful lor s-a modificat pe parcursul timpului .

Planetele gigant , situate dincolo de Marte , Jupiter si Saturn sunt mai voluminoase decat planetele telurice . Ele reprezinta adevarte planete gigant . Diametrul lui Jupiter este de aproape 11 ori mai mare decat cel al Pamantului ; cel al lui Saturn de 9 ori mai mare . Dar densitatea lor este mult mai mica : aceste planete sunt in esenta sfere de gaz . Aceste planete nu au o suprafata solida ci doar un nucleu de roci si gheata . Ele au evoluat putin de cand s-au format si si-au pastrat invelisul initial : o atmosfera densa pe baza de hidrogen si heliu ( doua gaze usoare ) . Au o miscare rapida de rotatie ( in 10 pana la 16 h ) si sunt inconjurate de inele de materie .

Dupa Jupiter si Saturn urmeaza cele trei planete care sunt cel mai departe de Soare : Uranus , Neptun , si Pluto . Uranus si neptun nu sunt atat de mari ca Jupiter . Ele sunt formate in principal din gaze usoare si sunt inconjurate de inele . Se crede ca interiroul lor contine o cantitate insemnata de gheata . Pluto , cea mai indepartata este un caz aparte : ea se aseamana planetelor telurice prin dimensiunea ei mica (un diametru de 2300 km ) si planetelor mari prin densitate scazuta . Cu exceptia lui Mercur si a lui Venus , principalele planete ale sistemului solar au unul sau mai multi sateliti . Astazi se cunosc in total 61 . Dintre acestia 27 au fost descoperiti datorita fotografiilor realizate de sondele spatiale . In functie de dimensiune satelitii pot fi clasificati in trei categorii . Cei mai mari sunt Luna , cei patru sateliti ai lui Jupiter ( Io , Europa , Ganimede si Calisto ) , satelitul cel mai mare al lui Saturn (Titan) si principalul satelit al lui Neptun (Triton) . Ei au un diametru de peste 3000 de km . Unii ca Luna si Calisto sunt formati din roci ; altii dintr-un amestec de gheata si roci . Satelitii de dimensiuni mijlocii au un diametru intre 200 si 1600 km . Ei se afla in jurul planetelor Saturn , Uranus , Neptun si Pluto . Majoritatea sunt formati dintr-un amestec de gheata si roci . In sfarsit minisatelitii , cu forma neregulata si o marime mai mica de 200 km ( cei mai mici chiar de cativa km ) , constituie a treia categorie . Cei mai cunoscuti sunt cei doi sateliti ai planetei Marte : Phobos si Deimos

Planete telurice

Chiar daca la prima vedere cele 4 planete telurice ( Mercur , Venus , Pamantul si Marte ) sunt diferite , ele se aseamana prin dimensiuni si structura . Inca de la inceputul anilor ’60 , sondele spatiale au fost trimise spre Venus si Marte pentru a le studia .

Terra


Pamantul se afla la aproximativ 150 de milioane de km de Soare . El efectueaza miscarea de revolutie in aproape 365.25 zile , iar cea de rotatie in jurul propriei sale axe in 23h 56min 4sec . Aceasta este cea mai voluminoasa dintre cele patru planete telurice : ea are un diametru putin mai mare de 12700 km . In jurul Pamantului se afla aer , un amestec de gaz continand 78% azot si 21% oxigen . Specificul Pamantului consta in faptul ca este singura planeta pe care apa poate ramane lichida , favorizand astfel aparitia si dezvoltarea vietii . Aceasta apa , care erodeaza treptat rocile contribuie si la modificarea reliefului pe suprafata terestra. Temperatura cea mai ridicata pe Pamant este de +58 grade in Libia , iar cea mai scazuta de –89.9 grade in Antarctica . Pamantul are un singur satelit: Luna.

Luna


Ø     Diametrul este de  3476  km

Ø     Masa  de  81,3  ori  mai  mica  decat  a  Pamantului

Ø     Volumul  de  50  ori  mai  mic  decat  al  Pamantului

Ø     Departarea  fata  de  Pamant  este  de  356400  km  la  pigeu  si  406700  km  la  apogeu

Ø     Densitatea:  3,34  g/cm3

Ø     Atmosfera  este  practic  absenta

Ø     Temperatura  circa  150  grade  C  pe  partea  insorita  si  1380  pe  partea  umbrita

Ø     Perioada  de  revolutie  (in  jurul  Pamantului)  este  egala  cu  perioa-da  de  rotatie   (in  jurul  axei  sale)   ca  urmare  are  indepartata  me-reu  aceasi  emisfera  catre  Pamant.

Ø     Aselenizarea  primilor  pamanteni  a  avut  loc  la  21  iulie  1969

Ø     Regiunile  plate  mai  intense  poarta  numele  de  “mari”  si  “oceane”  (Marea  Linistei,  Oceanul  Furtunilor)  si  sunt  delimitate  de  lanturi  muntoase  cu  denumiri  similare  celor  de  pe  Pamant (Alpi, Caucaz,  Carpati).


Mercur

Mercur se afla la 58 milioane de km de Soare si face inconjurul acestuia in 88 de zile . Cum aceasta planeta este situata aproape de Soare si se invarteste lent in jurul propriei sale axe ziua este foarte cald (pana la 400 de grade) , iar noaptea foarte frig . Aceasta este cea mai mica dintre planetele telurice ( 4880 km in diametru ) . Mercur este practic lipsit de atmosfera pentru ca la fel ca Luna nu este suficient de greu pentru a retine un invelis de gaz . Absenta atmosferei a facut ca , pe parcursul a miliarde de ani , sa fie lovit de mici corpuri care circulau in spatiu . Mercur nu are nici un satelit cunoscut .


Venus

Situata la 108 milioane km de Soare , Venus isi parcurge orbita in 225 de zile . Rotatia in jurul propriei sale axe este foarte lenta , dureaza 243 de zile si are loc de la est la vest , in sens invers fata de rotatia celorlalte planete . Cu un diametru de 12100 km Venus este cu foarte putin mai mica decat Pamantul , dar atmosfera sa este foarte diferita : in principal aceasta este compusa din 96% gaz carbonic si 3.5% azot . Este inconjurata de un val gros de nori repartizati in 3 straturi situate la o altitudine intre 50 si 70 km . Unii dintre acestia provoaca ploi de acid sulfuric , o substanta chimica foarte periculoasa . Pe Venus temperatura este foarte ridicata . De fapt , gazul carbonic acumulat in atmosfera actioneaza sub efectul razelor Soarelui ca geamurile unei sere : temperatura la sol ajunge pana la 460 grade . Suprafata lui Venus este plina de platouri vulcanice . Se pare ca multi vulcani sunt inca activi . La fel ca Mercur , Venus nu are sateliti .


Marte

Planeta Marte este situata la aproximativ 228 milioane km de Soare . Ea inconjoara Soarele in 687 de zile si se invarteste in jurul propriei sale axe in 24 h 37 min . Diametrul sau (6800 km) reprezinta putin mai mult decat jumatate din diametrul Pamantului . Din cauza slabei ponderabilitati ( o treime din cea a Pamantului ) ea nu a mai putut retine decat un invelis atmosferic neinsemnat . Acesta contine 95.6% gaz carbonic , 2.7% azot , 1.6% argon si urme de oxigen . Fiind mai departe de Soare decat Pamantul , Marte este o planeta mai rece : temperatura la sol scade in mod curent la –50 grade si nu depaseste niciodata 20 de grade . La fel ca Venus Marte pastreaza urmele unei intense activitati vulcanice : aici pot fi observati cei mai mari vulcani ai sistemului solar , cu o inaltime de peste 20 km . Suprafata desertica si stancoasa prezinta o frumoasa culoare rosiatica . De fapt rocile contin un oxid de fier care le da o culoare oarecum asemanatoare cu cea a ruginei . Uneori au loc furtuni violente care ridica nori de praf . In jurul lui Marte se invartesc doi sateliti de dimensiuni mici : Phobos si Deimos .

                                  Planetele gigant

Dincolo de Marte se afla doua panete gigant : Jupiter si Saturn . Usor vizibile si cu ochiul liber , ele au fost urmarite inca din antichitate . Cele mai concrete informatii in privinta lor au fost furnizate de sondele americane Voyager care        le-au survolat intre 1979-1981 . Spre deosebire de Pamant , Jupiter si Saturn nu au o suprafata solida : aceste doua planete sunt doua imense sfere de gaz .

Jupiter


Jupiter este cea mai mare dinte toate planetele sistemului solar : are un diametru de 11 ori mai mare decat cel al Pamantului , o masa de 318 ori mai mare si un volum de 1300 de ori mai mare . Jupiter se afla la 778 milioane km de Soare . Acest gigant este inconjurat de o atmosfera densa pe baza de hidrogen si heliu , in care circula nori formati tot din gaze solidificate sau lichefiate : in special metan si amoniac . Cum el se invarteste foarte repede in jurul propriei sale axe ( mai putin de 10 h ) acesti nori se intind la ecuator si il acopera ca niste brauri . Norii aflati la exteior au aspect stralucitor , ceilalti , in schimb , sunt intunecati . Aceste formatiuni noroase sunt foarte turbulente : s-au observat turbioane enorme , care se modifica mai mult sau mai putin rapid . Unele dintre ele formeaza o imensa pata rosie , care i-a intrigat mult timp pe astronomi : este un uragan permanent , de patru ori mai mare decat Pamantul . Nivelul superior al norilor este foarte rece ( -148 grade ) , dar cu cat se coboara spre interiorul planetei , temperatura si presiunea cresc . In centrul lui Jupiter , temperatura atinge 30000 grade iar presiunea de 100 de milioane de ori mai mare decat la suprafata Pamantului . Jupiter are 16 sateliti cunoscuti . Patru dintre acestia sunt sateliti mari , cu o talie comparabila cu cea a lunii : Io , Europa , Ganimede si Callisto . Ceilalti sunt sateliti , cu un diametru de cateva zeci de kilometri . Sondele americane Voyager au produs o adevarata surpriza dezvaluind faptul ca pe Io , unul din cei patru sateliti principali ai lui Jupiter , exista numerosi vulcani activi , chiar daca suprafata sa este inghetata . Atrasa , pe de-o parte de planeta gigant Jupiter si , pe de alta de trei sateliti mari ai acestei planete materia situata in interiorul satelitului Io este in permanenta deformata si incalzita . Ea tasneste periodic la suprafata prin niste vulcani mari , cum este vulcanul Pele . Uneori lava de sulf este aruncata cu peste 3000 km/h la o inaltime mai mare de 200 km.

         

Inelele lui Jupiter

Sunt mai putin spectaculoase decat cele ale lui Saturn . Inelul principal are marginea exterioara la aproximativ 57000 kmde cei mai inalti nori ai atmosferei . Cu o inaltime de aproximativ 6000 km , el se prelungeste spre planeta intr-un halo difuz si , in partea opusa printr-un inel exterior mare

Saturn


Alt gigant , Saturn , are un diametru de 9,5 ori mai mare decat cel al Pamantului , de 95 de ori masa acestuia si de 750 de ori volumul lui . Saturn este situat la 1,4 miliarde de kilometri  de Soare . La fel ca Jupiter , acesta este o sfera gazoasa care se invirteste foarte repede in jurul propriei sale axe ( in putin mai mult de 10 ore ) . Dar Saturn este mai putin des deoarece contine mai mult hidrogen : Saturn ar putea sa pluteasca pe apa ! Norii care il inconjoara sunt animati de miscari foarte violente : adevarate cicloane . La fel ca Jupiter , Saturn are o sursa de caldura interna : el emite aproape de trei ori mai multa enrgie decat cea primita de la Soare  . In jurul lui Saturn s-au descoperit 18 sateliti , printre care unul gigantic numit Titan , mai mare decat planeta Mercur .

Inelele lui Saturn

Marea particularitate a lui Saturn consta in sistemul de inele care il inconjoara ; acesta este atat de amplu incat poate fi perceput chiar si cu o luneta de amatori . Galileo Galilei il intrezareste inca din 1612 , dar abia olandezul Huygens va fi cel care va intelege pentru prima oara fenomenul , in 1659 . De pe Pamant nu s-u descoperit decat sase inele , dar fotografiile realizate de sonda Voyajer au demonstrat ca ele sunt de ordinul miilor . Ele formeaza in jurul lui Saturn , in planul ecuatorului sau , un fel de disc imens , cu diametrul de 300000 km , dar cu o grosime de numai un kilometru . Dupa pozitia lui Saturn in functie de pamint si de soare , noi vedem aceste inele mai mult sau mai putin inclinate . Atunci cand ele apar pe muchie sunt atat de subtiri incit nu le mai vedem . Aceste inele sunt alcatuite din blocuri de gheata si pulberi care seinvirt in jurul planetei ca niste sateliti mici .

Planetele indepartate

Dincolo de planetele gigant au fost descoperite alte planete de mari dimensiuni : Uranus si Neptun . Foarte indepartate , aceste planete sunt greu de studiat de pe Pamant . Ele sunt cunoscute mai bine de cand au fost survolate de sonda americana Voyajer 2 : Uranus in 1986 , Neptun in 1989 . In privinta lui Pluto , de acesta nu s-a apropiat nici o sonda spatiala , raminind astfel destul de misterioasa.

Uranus


         

In 1781 , Uranus a fost observat prin telescop din intamplare de catre astronomul englez William Herschel , care a crezot la inceput ca este o cometa . El are de 4 ori masa pamintului si de 15 ori masa acestuia . Se afla la 2,8 miliarde de km de soare . Mai mic si mai dens decat Jupiter si Saturn , Uranus este inconjurat la fel ca acestia de o atmosfera densa , pe baza de hidrogen si heliu . Insa atmosfera lui contine si un gaz care ii da o frumoasa culoare albastra : metan . Uranus este un adevarat ghetar : temperatura lui coboara sub –200 grade . Se crede ca nu contine hidrogen lichid metalic ci un nucleu de roci acoperit de un invelis dens de gheata . El este inconjurat de 10 inele de pulberi intunecate , care se desfasoara la o distanta intre 42000 si 51000 km de centrul planetei . In jurul lui Uranus au fost reperati 15 sateiti : cei mai mari , in numar de 5 au fost observati de pe Pamant , ceilalti au fost descoperiti de catre sonda Voyajer 2 .

Neptun


Neptun a fost descoperit in anul 1846 , chiar in locul in care astronomul francez Urbain Le Verrier a calculat ca ar trebui sa se afle , fiindca numai prezenta sa putea explica anumite anomalii ale miscarilorlui Uranus . Neptun se afla la o distanta medie de 4,5 miliarde de km de Soare . Prin aspectul talia si masa sa , Neptun este o adevarata sosie a lui Uranus , dar atmosfera lui estemai agitata . La diferite altitudini s-au observat nori deplasati de vanturi de peste 1000 km/h . Formatiunea cea mai spectaculoasa este o pata mare , intunecata , de marimea Pamantului . Ea aminteste de marea pata rosie a lui Jupiter . Aceasta este un uragan enorm , al carui turbion are peste 600 km/h . La altitudine mai mare circula nori luminosi , foarte rapizi , formati fara indoiala din cristale de gheata di metan . Din cauza indepartarii mari fata de Soare , Neptun primeste de 900 de ori mai putina enrgie solara decat Pamantul . In acelasi timp , s-a constatat ca el emite de 2,7 ori mai multa energie decat primeste . Nu se cunoaste sursa acestei calduri interne , dar ea explica vilentele miscari ale atmosferei . Datorita lui Voyajer 2 , au fost identificate in jurul lui Neptun 3 inele cufundate intr-un disc de pulberi ; particularitatea celui din exterior este aceea ca reprezinta 3 arcuri mai conturate , de-a lungul carora exista mai multa materie . Neptun are 8 sateliti cunoscuti . Cel mai mare , Triton , este corpul cel mai rece observat vreodata in sistemul solar . Temperatura la sol este de –228 grade .


Pluto

Cand a fost descoperi , in 1930 , Pluto era cea mai indepartata planeta din sistemul solar . Dar , cum orbita sa are forma unei elipse foarte alungite , distanta de soare variaza intre 4,4 si 7,4 miliarde de km . Astfel , din 1979 , Pluto se afla mai aproape de Soare decat Neptun iar acest lucru a durat pana in martie 1999 . Cu un diametru mai mic de 2500 km , el este de proportii mai reduse decat Luna . Vazut de pe Pamant , dimensiunile sale sunt echivalente cu cele ale unei monede vazute de la o distanta de zeci de km ! Nu a fost survolat de nici o sonda si ramane prea putin cunoscut . Se crede ca este format dintr-un nucleu de roci , inconjurat de un invelis de gheata . Suprafata sa ar putea fi acoperite cu azot si metan inghetate . Planeta ar avea o atmosfera rarefiata care contine metan . Unii cred ca aceasta planeta este un fost satelit al lui Neptun . Ea ar fi devenit libera I urma coliziunii cu un alt corp . In 1978 i s-a descoperit un satelit : Charon . Diametrul sau , de ordinul a 1200 km , reprezinta aproape jumatate din cel al lui Pluto . In sistemul solar , nu exista alte exemple de satelit proportional atat de mare in raport cu planeta sa .

Viitorul sistemului solar

Sistemul solar este menit sa dispara . De fapt , de cand Soarele a inceput sa straluceasca energia sa (lumina si caldura) rezulta din reactiile nucleare care transforma hidrogenul intr-un gaz ceva mai greu , heliul . Dar in mai putin de 5 miliarde de ani tot hidrogenul aflat in centrul sau va disparea . Noi fenomene se vor declansa si Soarele va creste in dimensiuni : se va transforma intr-o stea gigantica rosie . Pamantul va deveni atunci un adevarat cuptor : temperatura de la suprafata va atinge in jur de 2000 grade Celsius si din aceasta cauza rocile se vor transforma in roca fierbinte ! Cu mult inainte de acestea oceanele vor fi secat si intreaga viata va fi disparut . Dupa ultimele tresariri , Soarele va inceta sa mai creasca . Materia se va contracta pentru a da nastere unei stele mici , de dimensiune Pamantului , dar cu o densitate deosebita ; o pitica alba care se va stinge treptat lasand sistemul solar in frig si intuneric .

                                                            Trita Dan-Alexandru

                                                           

Bibliografie :

“Universul”

    de Claude Naudin

    Editura Rao , 1996

“Incredibila calatorie spre marginea universului”

    de Nicholas Harris

    Editura Rao , 1997

www.coeli.com/stella 2000

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani