Logo referatele carte



Germania



GERMANIA

POZITIA GEOGRAFICA: Germania este situata in Europa Central-Nordica, intre 47016-55003’ latitudine nordica si 5056-15002 longitudine estica. Limite Marea Nordica, Danermaca, Marea Baltica, Cehia, Austria, Elvetia, Franta, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Suprafata Germaniei este de 356 945 km2.

 

STATUTUL: Republica parlamentara, stat federal, potrivit Legii Fundamentale din 23.05.1949, devenita Constitutie a celor doua Germanii unificate la 03.10.1990. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, compus din Bundesrat si Bundestag, iar cea executiva de guvernul federal numit de Bundestang dupa alegerile legislative. Partide politice: 10 formatiuni printre care uniunea crestin democrata. Seful statului (presedinte) Richard Freiherr von Weizacker; prim-ministru Helmut Kohl.

CLIMA: Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord de-a lungul tarmului Marii Baltice. Pe coasta iernile sunt mai blande (-10C in ianuarie) si verile relativ racoroase (220C in iulie), dar spre vest verile sunt mai calduroase si iernile mai reci. Precipitatiile medii anuale insumeaza 585 mm, fiind mai scazute (cca 500 mm/an) in campie ti mai ridicate in zona montana unde depasesc 1000 mm/an.

RELIEFUL: Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale: Campia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei cu platourile care ii preced.

Campia Germaniei de Nord, sector al Marii Campii Nord-Europene, este neteda la vest de Berlin si strabatuta de doua siruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai putin paralele. Treptat aceasta campie trece intr-o zona muntoasa de inaltime medie. Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in varful Broken), iar in sud Muntii Padurea Thuringiei (altitudine maxima in vf. Grosser Beerberg-982 m), Muntii Vogtaland si Muntii Metalici, caracterizati prin culmi netede cu aspect de podisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful Fichtelberg. Tarmul Marii Baltice este cea mai mare parte jos, doar in unele locuri fiind mai inalt si abrupt-de exemplu langa orasul Sassnitz.

Masivele hercinice se afla in zona centrala a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podisuri si despartite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind : Masivul Sistos Rhenan (podis valurit cu alt. de 500-700 m si taiat de vai adancite in chei), Muntii Padurea Thurungiei, Jura Suaba (care culmineaza la 1015 m in vf. Lemberg), Jura Franconiana, Padurea Boemiei, Harz (podis cu alt. de 300-900 m), Muntii Metalici, in sud-vest se afla un masiv vechi erodat, cu aspect de podis in nord si mai inalt fragmentat in sud, Muntii Padurea Neagra care ating care ating 1493 m in vf. Feldberg.

In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei (cei mai inalti munti de pe teritoriul tarii 2963 m in varful Zugspitze), constituiti din lanturi orientate de la vest la est, in mare parte calcaroase. La poalele acestora se intinde platoul Dunarii. Alpii Bavariei sunt formati din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culmineaza la 2589 m in vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, intre Lech si Ill (2963 m in vf. Zugspitze, alt. maxima din tara) si Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m)

VEGETATIA: Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere (peste ¼ din suprafata este acoperita de paduri de pin, fag, stejar, in Masivul Harz predomina padurea de foioase in timp ce in Padurea Thuringieisi in Muntii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat si estice si sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, bizamul, harciogul, sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra, etc.

RETEAUA HIDROGRAFICA: Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalele rauri fiind Elba si Order. Elba izvorastedin Muntii Sudeti (1165 km lungime totala), fiind navigabila in intregime si este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale si Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care dreneaza sudul tarii si are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).

In est curge Oderul (848 km lungime totala), care izvoraste din zona de contact a muntilor Sudeti si Carpati si se varsa in Marea Baltica (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua si Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel.

Reteaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita si din alte doua bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) si Marea Neagra (Dunarea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza impreuna cu afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest si centrala, Elba, Weserul (805 km lungime) si Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea partea de sud, izvorand din Muntii Padurea Neagra si strabatand teritoriul Germanieipe o distanta de 650 km (navigabila pe 387 km). Toate aceste fluvii si rauri sunt legate intre ele printr-un vast sistem de canale ce insumeaza 2414 km. In sud Germania imparte cu Austria si Elvetia lacul glacial Boden See cu o suprafata de 537 km2 si o adancime maxima de 252 m. SOLURILE: Podzolurile (apar sub padurile de conifere sau de amestec de conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formeaza la latitudini temperate) si cernoziomurile (se gasesc in zonele de stepa cu clima temperat-continentala) fac parte din solurile Germaniei.

POPULATIA SI ORASELE: Germania are 79 951 000 locuitori (1871:41 000 000; 1915:67 900 000; 1937:69 000 000 locuitori). Natalitatea este de 11,2 0/00, mortalitatea de 11,5 0/00, populatia urbana 84 0/0 din locuitori. Orasele principale (locuitori):

  1. Berlin 3 282 000

  2. Hamburg 1 700 000

  3. Munchen 1 200 000

  4. Koln 950 000

  5. Frankfurt am Main 650 000

  6. Essen 630 000

  7. Dortmund 600 000

  8. Stuttgart 580 000

  9. Duisburg 540 000

Germanii sunt in proportie de 93 % iar straini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci, spanioli), 7 %.Cele mai mari concentrari de populatii se afla de-a lungul vaii Rhinului si zona inconjuratoare, in deosebi in Ruhr (car se prefigureaza drept un megalopolis) unde densitatea depaseste 5 500 loc./km2 in jurul marilor orase si in regiunile Saxono-Thuringiana. Zone mai putin populate sunt campia, in nord, si Alpii Bavariei in sud. Culte: protestantism 40 %, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism, ortodoxism.

ECONOMIA: In ciuda efortului material facut pentru integrarea fostei R.D.G (Republica Democrata Germana), Germania a devenit, in ultimii ani locomotiva economiei mondiale. Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, bazata pe industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) si comertul exterior (cel mai mare exportator mondial de marfuri). Dispune in principal de unele resurse energetice (in deosebi carbuni: inferiori in bazinul Saxono-Thuringian si superiori in Ruhr, doua dintre cele mai mari de pe glob; cca. 500 000 000 de tone exploatate anual) si de sare (al-III-lea producator mondial), sulf, etc. Industria prelucratoare este axata pe chimie (primele trei grupuri industriale mondiale in domeniu sunt germane: BASF; HOECHST; BAYER) si constructia de masini (in deosebi masini unelte, utilaje industriale, autovehicule, mecanica de precizie, aparatura optica, aparate electrice si electrotehnice – ocupand unul din primele locuri pe glob). Produse industriale exportate (mii tone-1972): energie electrica (72,8 md. KWh din care 1,2 md. KWh hidroenergie), fonta si feroaliaje (2114,0), otel (5890,0-1973), cocs metalurgic (1605,0), aluminiu (60,0), cupru rafinat (42,0), plumb (20,0), staniu (0,6), zinc (15,0), tractoare, masini, textile si agricole, autovehicule (169 660 buc. din care 139 600 autoturisme), biciclete, locomotive, vagoane de cale ferata, nave (348 000), aparate de radio (1 041 000 buc.), televizoare (430 000), mecanisme de precizie, ceasuri, aparate optice, aparate fotografice. Capacitatea rafinariilor de petrol a facut ca Germania sa exporte: benzina (2507 tone), uleiuri usoare (3785 t), uleiuri grele (6011 t), acid sulfuric (1058 t), acid azotic (420,6 t), acid clorhidric (92,5 t), ingrasaminte potasice (2556 t), ingrasaminte azotoase (402 t), soda caustica (420 t), materiale plastice si rasini sintetice (495 t), cauciuc sintetic (132,7 t), anvelope (5 192 000 buc.), produse farmceutice, cherestea (1 900 000 m3), hartie (1107 t din care 100 t hartie de ziar), celuloza (849 t), ciment (9 547 t), fire de bumbac (61,8 t), tesaturi de bumbac (242 mil. m2), fire de lana (62,4 t), tesaturi de lana (35 mil. m2), fire si fibre artificiale (153,4 mil), incaltaminte, pielarie, portelan, tigarete (17,6 md. buc.), lapte (7635 t), unt (280 t), branza (152 t), carne (1286 t), margarina (192,5 t).

AGRICULTURA: In cadrul agriculturii predomina zootehnia (70% din productia totala), indeosebi cresterea porcinelor (locul IV pe glob) si bovinelor. Productia vegetala, limitata de conditiile, naturale nefavorabile, se bazeaza pe cereale (cca ½ din suprafata cultivata) : grau (2744,0 tone), secara (1904,1 t), orz (2592 t), ovaz (890 t), sfecla de zahar (7233 t), seminte de in (5 t), fibre de in (4,8 t), cartofi (12 140 t), ceapa (100,4 t), tomate (31,3 t), mazare (35 t), varza (350 t), fasole (14,5 t), mere, pere, prune si cirese (in total 533,3 t).

Septel (mil. capete) :bovine (5,3), porcine (10), ovine (1,6), caprine (1), cabaline (0,1).

Pescuitul: in anul 1972 au fost prinsi 323 281 tone pesti.

Germania are o retea de transporturi care consta in :

  • Transport fluvial si maritim, cele mai importante porturi pentru marfuri sunt: Hamburg (45,9 mil. t), Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6), Nordeham (3,4)

  • Transportul aerian 10,2 miliarde calatori (in anul 1980).Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover.

  • Transportul feroviar: cai ferate-37088 km ( 9956 km electrificati)

  • Transportul rutier consta in 2139717 km de sosea, Germania avand 19 516 987 de autovehicule (in 1980).

MONEDA:1 marca germana=100 Pfennige.

INVATAMINTUL: In anul 1972 Germania numara 14 833 827 elevi si 647 250 studenti.

OCROTIREA SANATATII: In 1975 Germania avea 877 995 paturi spital si 134 566 medici.

RELATII INTERNATIONALE: Germania detinea in anul 1974 relatii diplomatice cu 129 de state si era membru al ONU, UNESCO si a altor 85 de organizatii internationale guvernamentale.

 

B I B L I O G R A F I E

  1. „Statele Lumii de la A la Z” –Horia C. Matei; Silviu Negut; Ion Nicolae-Editura Stiintifica si Enciclopedica.

  2. „Statele Lumii”-Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitrescu-Editura didactica si pedagogica

  3. „Manual clasa a VII-a”-Constantin Furtuna- Editura didactica si pedagogica

 

COLEGIUL „MIRON NICOLESCU” 33442odz56fnk6q

REFERAT LA DISCIPLINA : GEOGRAFIA EUROPEI

TEMA REFERATULUI : STATUL FEDERAL GERMANIA

 

 

INTOCMIT DE CATRE ELEVUL:

GORAN RAZVAN

CLASA A IX

    

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani