Paris

                  Orasul este o asezare omeneasca alcatuita dintr-o componenta teritoriala numita vatra sau zona rezidentiala si doua componente sociale , locuitorii sau populatia si locul de munca.a aparut o data cu formarea statelor si evolutia lui a urmat o cale spectaculoasa ajungind in present la aglomerari de populatie ce ating zeci de milioane . 

                   Printre cele 300 de orase milionare se numara si Parisul, aglomeratie urbana ce a depasit 9,3 milioane locuitori in 1996.

                    Ca orice oras foarte mare prezinta o serie de avantaje pentru locuitori:

-protectie impotriva actiunilor stihinice ale agentilor naturali; confort in toate compartimentele procesului de viata; diversificare in valorificarea capacitatilor, in satisfacerea cerintelor, in alegerea locurilor de activitate; mobilitate in deplasare, reciclare, informatica, in contactele cu mediul social, cel natural si cel construit; eficienta in inzestrarea si echiparea complexa a mediului uman, dar si o serie de dezavantaje ce decurg din numarul real de locuitori: -artificializare prin impiedicarea unui contact nemijlocit cu factorii vitali ai naturii; traumatisme prin afectarea fizicului si psihicului uman, datorita concentrarii, stresului, poluarii, noxelor; depersonalizare prin sablonizarea si repetabilitate, antagonism intre nou si vechi, subordonarea omului de catre tehnica; claustrare prin izolarea individului in masa anonima, prin neglijarea vietii familiale ,comportamente sociale; cost ridicat prin imensele cheltuieli necesitate de intretinerea si alimentarea metropolei, de remodelare si apararea ei de nocivitati.

                        Paris este situat in partea central-nordica a tarii, pe fluvial Sena , in aval de confluenta acestuia cu Marna. Suprafata sa este de 1450 de km patrati si are o populatie de aproximativ 9,3 milioane de locuitori.Paris devine in 508 capiatala regatului franc al lui Clovis. Este capitala si principal centru economic, cultural si politic al Frantei medievale si moderne. De Paris sint legate si revolutiile de la 1789, 1830, 1848, Comuna din 1871. In secolul 17-19 orasul se impune ca metropola culturala a Europei. Paris concentreaza 50% din activitatea comerciala si financiara a tarii si peste 25% din industria Frantei. Este de asemenea cel mai mare nod de comunicatii al tarii (in Paris converg 11 magistrale feroviare si 25 de magistrale rutiere), capitala dispune de trei aeroporturi internationale, iar pe Sena se practica un activ trafic de marfuri (circa 18 milioane de tone pe an). Primul centru cultural-stiintific:13 universitati, numeroase institute de cercetare stiintifica, asociatii si societati stiintifice si culturale, 48 mari biblioteci, 45 mari muzee (“Louvre”, ”Carnavalet”, ”Musee de I’Art Moderne”), circa 60 de teatre.

                        Centrul sensibil al Parisului, in care se interfereaza intreaga miscare nervoasa a orasului, este cartierul din jurul pietei Operei. Inca din ajunul anului 1830 el a primit denumirea de inima Parisului. In ajunul revolutiei, la intretaierea Richelieu-Drouet cu marile bulevarde se mai aflau gradinile orasului ce faceau tranzitita intre marginea orasului si peisajul cimpenesc.

                         Cladirea Operei, cel mai important monument al cartierului , construita de arhitectul Charles Garnier, fapt pentru care se mai numeste si Palais Garnier, a fost inaugurata la 5 ianuarie 1875. Oper ramine cel mai reprezentativ exemplu de stil ‘Second Empire”, cit si cel mai mare teatru din lume.

                          Astazi in Piata Operei pulsul capitalei se infatiseaza sub aspectul sau cel mai nervos. L’Avenue de I’Opera, perpendiculara pe Boulevard des Capucines, artera larga si agitata,concentreaza o parte din comertul parizian de lux, dar mai ales birourile celor mai mari agentii de voiaj si turism din lume.Piata Operei sete scena cea mai agitata imbulzelii omenesti.

                           Champs-Elysseul e o banda rulanta imensa, care functioneaza fara intrerupere. E sufficient sa urci cu ascensorul pe terasa Arcului de Triumf si s-o privesti de sus. Pe banda rezervata masinilor, miscarea e alerta. Pe cele doua trotuare largi, miscarea oamenilor e mai lenta, dar tot atit de densa si neintrerupta. 

                            De doua sau trei ori pe an circulatia e intrerupta pentru o scurta solemnitate. Se depun coroane de flori pe mormintul soldatului necunoscut, in arcada Arcului de Triumf, alaturi de flacara ce arde fara incetare.Atunci parizienii isi amintesc de cosmarul ocupatiei hitleriste.

                            Fiecare strada din Paris e un fragment de istorie. Numeroase case au fost scene ale unor cutremure umane sau ale unor povestiri duioase. O imensa literature, monografii, memorii, scrieri literare, ghiduri, albume furnizeaza curiosului informatii detaliate. Ele sunt copios completate de oamenii cartierului intalniti in timpul plimbarii si curiozitatea celui ce cutreiera strazile creste; intotdeauna iti ramine o intrebare de pus. Pentru calatorul strain e insa obositor sa concentreze intr-o preumblare atita tensiune.