Conditiile climatice favorabile, INVITATIE LA EFORIE NORD referat






                                                                       Invitatie la Eforie Nord

Eforie Nord se prezinta oaspetilor astazi ca o statiune moderna, cautata de numerosi vilgiaturisi romani si straini.

Conditiile climatice favorabile, situarea ei pe tarmul marii si pe malul Lacului Techirghiol, accesul favorizat de calea ferata, DN 39 (E 87) si aeroportul Mihail Kogalniceanu, baza materiala de odihna si tratament de care dispune ii confera prestigiul de care se bucura in ultima vreme.

La acestea se adauga nenumarate posibilitati de agrement existente in statiune, precum si variatele formule de excursii ce se pot efectua in statiunile din din imprejurimi.

Lucrarea de fata ofera cititorilor succinte informatii privind geografia, istoria, date privind potentialul turistic necesar petrecerii unui sejur agreabil in statiunea Eforie Nord.

Lucrarea constitue un ghid atat pentru statiunea Eforie Nord, dar si pentru principalele posibilitati de cunoastere a Dobrogei.

Consider ca acest mic indreptar turistic va fi o carte cautata si citita atat de oaspeti dar si de localnici, o veritabila calauza pentru buna reusita a excursiilor prin localitate si imprejurimi.

                                                                                              Autorul,

                        Asezare

Statiunea este situata pe litoralul Marii Negre intre mare si Lacul Techirghiol, la o distanta de 14 Km sud de Constanta.

                        Caile de acces

In statiune se ajunge pe calea ferata Bucuresti-Constanta-Mangalia, prin Gara Eforie Nord, in sezonul de vara turistii sosesc cu trenurile directe de la Iasi, Suceava, Satu Mare, Oradea, Resita, Timisoara, s.a.

Pe caile rutiere turistii sosesc pe DN 38 (E87) de la Constanta si Mangalia, precum si pe DN 38 dinspre Negru Voda.

                                   Conditiile Naturale

Relieful

Relieful nu prezinta aspecte deosebite, fiind intr-o faza putin avansata, dezvoltat pe depozite constituite din calcare4, argile si marne sarmatice, slab inclinate, acoperite de o cuvertura loessoida ce variaza ca grosime.

Tarmul este inalt de circa 40-60 m latitudine absoluta, in care sunt sculptate mici forme depresionare, cu o ingusta plaja (la 100 m latime) si o lungime de 4 Km.

Localitatea Eforie Nord este situata pe versantul prelungal Lacului Techirghiol,versant care prezinta spre mare o faleza abrupta cu naruituri, in prezent consolidata.

Faleza naturala de loess, se pastreza in marginea de nord a localitatii Eforie Nord, oferind elemente destul de instructive pentru analiza, ca si in vaile scurte si torentiale de aici.

Plaja se intinde pe o suprafata de circa 3 Km, atingand o latime maxima, in partea de sud si de 100 m. Ea este aparata de sapte diguri de larg care feresc de valuri si curenti portiunile mai inguste din dreptul falezei. Aceasta a fost consolidata prin executarea unor lucrari de mare volum, prezentandu-se sub forma de trei trasee succesive imbracate in granit rosu si calcar alb, ce comunica cu plaja prin scari monumentale de piatra.

                      Hidrografia

Lacul Belona situat in sudul statiunii, in capatul Nordic al perisipuluoi care desparte Lacul Techirghiol de mare a fost amenajat intre anii 1958-1959 in scop de agrement, pe locul a doua ochiuri de apa sarata. Are o suprafata de circa 1 ha si contine apa de mare.

Analiza facuta in anul 1969 arata urmatoarea compozitie : 

     Calciu     206,3 mg/l                    SO4     1341,2 mg/l

                       737,6 mg/l                  Clor      9300,0 mg/l

      Na + K  5411,6 mg/l        HCO3  335,0  mg/l

                                                                                                         

                                                           Total (mg/l) –17325.7 mg/l

Lacul Techirghiol este situat in sudul statiunii si are malurile taiate in calcare sarmatiene, pe alocuri atingand marnele care suporta orizontul calcaros.

Apa lacului prezinta o mineralizatie de 4 ori mai mare decat ceea a Marii Negre.

Apa contine 7 pana la 8 ori mai mult mangan, iar bromura de magneziu de 22 ori mai multa. Suprafata apelor lacului este situata sub nivelul Marii Negre, astfel ca in anul 1952 ea se afla la – 1,64 m, iar in anul 1958 la – 0,15 m. Adancimea maxima a lacului in zona centrala a fost de 9 m in anul 1952. Analizele chimice efectuate de catre chimistul Narti V. D. in anul 1956, arata ca 1 Kg de namol in stare naturala, umeda, contine :

            -apa si substante volatile, la 1250  C          -6432,22 gr.

            -pierderi la calcinare                                     -88,14 gr.

            -rezid calcinat                                                -267,84 gr.

                                                                       -----------------------------------

                                                                                   Total = 1000,00 gr.

          Clima

Statiunea are un climat maritim. Temperatura medie anuala este de 11,20 C (in iulie peste 220  C, iar in ianuarie de 00 C ). Iernile sunt blande, cu zapada putina. Vara, soarele straluceste 10-12 ore pe zi, totalizand in medie aproximativ 2400 ore annual, vanturile sunt aproape permanente, cu viteza medie anuala de 4 m/s, din directiile NE si vest.

La tarm, se simt brizele de mare si de uscat, cu viteza redusa.

Precipitatiile anuale insemneaza in medie aproximativ 380 mm.

Vegetatie

Vegetatia este caracteristica           pentru nisipurile marine. Pe dunele mobile sau slab consolidate cresc : Elymus sabulosus var. giganteus, Eryngium maritimum, Crambe maritima, Centaurea arenaria, Convolvulus persicus, Medicago marina, Calcile maritima, Cokile maritima, Eupforbia peplis, Mulgedium tataricum, Silene pontica, Poligonum arenarius, Melitotus albus, Gipsophila scorzonerifolia si altele

In micile depresiuni dintre dune, unde solul este mai umed, se dezvolta sporadic secara de padure –Secale silvestre, pe flancurile dunelor joase se dezvolta asociatia de pir Agropyrum elongatum, A. junceum, si cu diverse specii ca centaurea arenaria, Medicago falcata, Artemisia arenaria, Euphorbia segnieriana, Stachys maritima.

Pe nisipurile mai consolidate se infiltreaza specii stepice, cu urmatoarea compozitie : Bromus tectorum, B. squarosus, Aegylops cylindrica, Centaurea diffusa, cichorium intybus, Cynodon dactylon,antiplex niteas, asperula humifusa, A. cynachica, Chondrillajuncea, linaria dalmatica, Althaea officinalis  si altele

Se pot intalni de asemenea unele specii de nisipuri ca : Asparagus maritimum, Polygonum arenarium, Astrodaucus maritimus, Stachys maritima s.a.

            Fauna

Daca privim fundul stancos al marii –de sus, de pe falezele de la Eforie Nord sau laturilor nou construite la Eforie –ceea ce ne atrage privirea in primul rand este covorul de alge.

Alge de tot felul : verzi, ca niste foi de salata (Ulva lactuca) sau oarecum tubulare (Enteromorpha) si filamentare (Cladophora), rosii, unele micute, ramificate dichotonic ca niste pufusoare moi (Ceranium) sau cu talul tare si usor latit (Laurencia), sau rotund (Urondrus), dar mai ales marile alge brune (Cystoseira).Ultimele fac adevarate desisuri, inalte uneori de peste 1m, fixandu-se cu un larg disc adeziv direct pe piatra,ele ocupa fundul tancos de la 1-10-15 m, peste tot unde acesta este prezent la tarmul nostru.

Pe fundurile de piatra traiesc midiile (Mytilus galloprovincialis), scoici marii (pana la 7-8 cm lungime) negre violaceu, ce se prind de pietre (sau orice suport tare din apa marii), cu un smoc de fire chitinoase ca niste perisori (bisus) secretate de o glanda din piciorul lor. Pe stanca direct sau pe midii sticlesc aceleasi butoiase, di placute calcaroase albe,de Balamus, amintite la nisip.

In lumea de pietre isi duc viata sumedenii de crabi, de flori –de mare, de viermi si pesti, toti cu adaptari anume ca sa reziste la un mediu izbit puternic de valuri.

Tarmurile stancoase sunt populate de numerosi guvizi, care fac bucuria unditarilor improvizati sau profesionisti prin excelenta lor carne alba si usurinta de a se lasa prinsi datorita lacomiei lor. Dintii lor puternici, ii ajuta sa prinda orice prada, ba chiar sa sfarme anumite scoici si chiar casutele de le Balamus.

O priveliste interesanta ofera spectatorului de pe faleza jocul delfinilor. Cele trei specii din Marea Neagra sunt : una mica cu botul scurt (Phocaena) si doua mai mari Tursiopa de 2 m si peste 70 Kg si Delphinus delphis. –mediteraneene

Langa tarmul marii ne mangaie privirea rotirile elegante ale celor cateva specii de pescarusi, mai ales ale lui Larus argentatus cachinnaus, cel mai mare, care cloceste in ultimii ani pe acoperisul hotelurilor.

Pe pietrariile de langa faleza Eforie se vad numerosi                   alb-negru.

Mamiferele sunt reprezentate prin numeroase specii de harciogi si numerosi popandai (Citellus) harciogul –mic (Mesocricetus newtoni), catelul pamantului (Spalax dobrogae), dihorul –patat (Vormella peregusma), soricarul (Sicista) s.a.

Harciogul mic este un rozator bland si un bun obiectiv de crestere pentru experimentele de laborator, tot atat de bun ca si cobaiul.

Catelul pamantului, mai mic decat cei de la munte, isi tradeaza prezenta prin lungile serii de numeroase musuroaie, intre care circula rozatoarele retezand radacinile ierburilor salbatice ale regiunii (Seseli mai ales).

Dihorii de stepa sunt si ei ceva mai mici dar mult mai frumosi decat cei obisnuiti, cu o blana galbuie, patata cu alb. Alaturi de fauna marina, cea terestra constitue si ea una din bogatiile naturale specifice regiunii.

            Solurile

Relieful de podis, slab ondulat, acoperit cu depozite de loess a favorizat formarea solurilor cernoziomice-castaniu, ciocolatiu si levigat.

            Factori naturali de cura

Apa sarata concentrata a lacului Techirghiol.

Apa marii, namolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol.

Bioclimatul marin bogat in aerosoli salini si in radiatia solara, cu efect stimulent asupra organismului.

            Indicatii terapeutice

Actiuni reumatismale degenerative, spondiloza cervicala, dorsala si lombara ;

Afectiuni reumatismale inflamatorii –stari alergice articulare dupa reumatism articular acut sau infectii de focar, spondilita anchilozanta, artropatie pseriazica, poliartrita reumatoida ;

Afectiuni reumatismale abarticulare tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scopulohumerala ;

Afectiuni post traumatice –redonarticulare post traumatism, stari dupa operatii de muschi, tendoane, articulatii si oase, stari dupa entorse, lusaxii si fracturi ;

Afectiuni neurologice periferice –paralizii si pareze post traumatice ale membrelor polineuropalii dupa faza acuta poliradiculonevrile in faza schelara, sechele dupa poliomelita ;

Afectiuni ale sistemului nervos central –parepareze sechelare dupa melite la minimum trei luni de la debut, parapareze post trumatice la minimum trei luni de la debut, parapareze dupa arahnoidite ;

Afectiuni ginecologice, insuficienta ovariana, cervicite cronice, metroanexite cronice, sterilitate secundara, sechele dupa T.B.C. genital de la 2-3 ani de la stabilizare ;

Afectiuni dermatologice ;

Afectiuni respiratorii ;

Afectiuni asociate –ortorinolaringologice, cardiovasculare, endocrine, metabolice si de nutritie, boli profesionale.

            Instalatii de tratament

Instalatii pentru bai calde in vane si bazine cu apa sarata concentrata provenita din Lacul Techirghiol sau din mare, cu particularitati de recuperare medicala ;

Instalatii de bai calde cu namol si impachetari calde cu namol ;

Instalatii pentru tratamente ginecologice ;

Instalatii pentru aerosoli ;

Bazine pentru chimioterapie ;

Instalatii pentru electroterapie si hidroterapie ;

Sali de gimnastica medicala ;

Sauna.

Statiunea dispune de doua baze de tratament, una legata de conplexul hotelier Delfinul, Meduza, Steaua de Mare si alta de clinica Grand.

Pe malul Lacului Techirghiol mai exista doua baze de tratament in aer liber cu instalatiipentr aerohelioterapie, ungeri cu namol si bai in apa Lacului.

Pe tarmul marii mai exista plaje amenajate pentru aerohelioterapie si talasoterapie.

In statiune functioneaza o sectie clinica (Grand) cu 180 de paturi, o institutie de medicina fizica balneoclimatelogica si recuperare medicala, baza clinica a catedrei de specialitate a Institutului de medicina si farmacie din Bucuresti.

Au fost incheiate de curand lucrarile de reparatii la digurile de protectie a plajei nr.1 si nr.2 din dreptul statiunii Eforie Nord. S-au folosit peste 500 t anrocamente, 100 t piatra de bloc, 70 m3 beton in dala si 60 stabilopozi de cate 4,5 t fiecare.

            File de istorie

Statiunea isi datoreaza existenta efectelor curative ale lacului Techirghiol. Constructiile incep in anul 1893, cand Eforia Spitalelor civile din capitala cumpara terenul necesar construirii primului stabiliment balnear pentru copii, « menit a regenera copii scrofulotuberculosi din frageda lor varsta si a salva prin acest tratament o generatie intreaga de a cadea victima celui mai implacabil dusman al spetei umane » -motiva doctorul N.G.Chernabach necesitatea infiintarii unui « spital maritim sau sanatoriu pentru copiii scrofulosi de laTechirghiol (Dobrogea) »

Potrivit planului intocmit in anul 1894, intr-un spatiu cu totul arid, aproape fara nici o vegetatie, fara nici un adapost, terenul viitoarei asezari este parcelat conturandu-se vatra Eforiei, perimetrul cuprinzand si o proiectata scoala si geamie. In 2-3 ani zona isi schimba aspectul prin plantatii de salcami si pini.

In anul 1901 se construieste, de catre Eforia Spitalelor Civile, un stabiliment sanatorial rezervat copiilor, iar alt stabiliment pe malul Lacului Techirgiol.

Pana in anul 1908 cand s-au construit primele vile, bolnavii au fost adapostiti in corturi. Scriitorul constantean Ioan Adam descrie astfel aspectul Eforiei in anul 1908 : 

Plantatiunile statului si ale Eforiei inverzesc inainte in palcuri fragezite ce-ti racoresc privirea si te asteapta cu umbra lor, ca niste prieteni iesiti in cale. Trecem pe langa sanatoriul de copii al Eforiei, ca pe langa un parc ingrijit, care isi ascunde vilelele in belsugul frunzelor.Deodata un cor de copii mangaie linistea si singuratatea cu un glas vesel. Ne-am oprit dinaintea intrarii mari si-am ascultat uimit. Printre alaele bogate si randuite, am vazut dinaintea unui corp de cladiri, un grup de copii,imbracati de plecare, inviorati si bucurosi, cari intonau in corun imn de slava ‘’

Extindera statiunii s-a produs dupa anul 1920. Sanatoriu « Grand » construit in anul 1909 este treptat inconjurat de vile.

Intre anii 1925-1931 s-au construit cladiri cochete. Din anul 1927 se organizeaza tabere de vara sub denumirea Asociatia  « Prietenii Marii ». Numarul vilgiaturistilor a crescut de la 342 in anul 1927 la 1000 in anul 1935 sositi din Cehoslovacia, Polonia, SUA, Ungaria si Orientul Mijlociu.

Primele hoteluri construite aici au fost « Neptun » in anul 1931 si Belona in anul 1934.In apropierea Lacului Belona la « Plaja Noua » se inalta vila « Cetatea de Nisip » in anul 1935. De la 1 noiembrie 1938 Eforie devine comuna urbana, iesind din administratia orasului Techirghiol.

In anul 1933 se fac lucrari de canalizare, de indiguire si consolidare a malurilor, de electrificare,de intretinere a retelei de strazi (10Km), s.a.

In anul 1936 este elaborat « Regulamentul pentru constructii si alinieri al orasului Eforie ». iar in anul 1939 este adoptat un plan de sistematizare a statiunii.

Din anul 1936 statiunea beneficiaza de o uzina electrica.Constructiile moderne incep sa se realizeze dupa anul 1958 cand se construiesc hotelurile –Brad, Bega si restaurantulNeon.

Hotelurile Felix, Azur, Diana si Union se ridica in anul 1958.

Lucrarile de consolidare si modernizare a falezei, intre anii 1955-1959, dau posibilitatea lansarii unor noi constructii –restaurantul Debarcader –1959, comlexul hotelier dintre strada Brizei si B-dul Ovidiu intre anii 1958-1959, hotelurile Sport, Lira, Arta in perioada 1963-1964, hotelurile Minerva si Venus in anii 1965-1966.

In anul 1966 este realizat hotelul Europa si complexul comercial.

Baza turistica este completata in anul 1968 cu restaurantele Rapsodia si Iunion, iar intre 1969-1970 casutele complexului Dunarea-Marea Neagra, restaurantul Nunta Zamfirei si hotelul Selena.

Ultimii ani in care sunt realizate constructii ample sunt 1975 –hotelul Petrolul si Traian. Anul 1972 ramane un an important in istoria orasului deoarece in acest an este inaugurat sanatoriul Balnear si Complexul hotelier Medusa, Delfinul si Steaua de Mare, amplasate pe faleza de Nord a statiunii.

Statiunea si-a castigat un renume international, beneficiind de existenta lacului Techirghiol, cu efectele sale tamaduitoare.

Statiune functioneaza din plin in tot timpul anului, diferentele de temperatura exterioara neinfluentand eficacitatea curei balneare, avand cea mai mare capacitate de cazare incalzita de pe litoral –4800 locuri, mai mult de jumatate din capacitatea sa.

            Baza materiala

Statiunea Eforie Nord, una dintre cele mai vechi de pe litoral, este modernizata in ultimii 30 de ani. In acest timp au fost realizate constructii moderne, structurate pe vertical, dominand prin inaltimea lor vechile ansambluri.

Renumele statiunii a crescut o data cu organizarea numeroaselor congrese tematice naionale si internationale gazduite de Eforie Nord. Inceputul este facut in anul 1969 prin organizarea lucrarilor celui de al XIV-lea Congres internaional de talasoterapie.

  Turistii beneficiaza de o gama larga de servicii, la nivelul prestigiului castigat.

             Dintre restaurantele statiunii se remarca :

 Restaurantul Nunta Zamfirei cu o nota specifica apare deschis in anul 1970 –prezentand spectacole de inalta tinuta artistica ilustrand cele mai frumoase obiceiuri de nunta din diferite zone ale tarii. Spectatorii fac cunostinta cu elemente definitorii ale folclorului si traditiilor romanesti, antrenandu-se ei insisi in spectacolul pitoresc si atractiv al nuntii.

Decorul in stil popular, cu stergare la usi si ferestre, cu mese si cu scaune cioplite in lemn, restaurantul Nunta Zamfirei isi invita oaspetii in fiecare seara la o nunta taraneasca desfasurata potrivit rirualului romanesc.

Restaurantul Berbeculamplasat intr-o cladire originala asemanatoare unei cetati taranesti este renumit prin specialitatile sale culinare dobrogene.

Unitatea este amplasata intr-o zona cu o bogata vegetatie avand o arhitectura inedita fiind construita in forma circulara din piatra din Dobrogea.

Interiorul rustic, sugerand indeletnicirea traditionala a olaritului, creaza un cadru potrivit pentru petrecerea unei seri placute.

Preparate specifice : frigarui, friptura de batal si clatite flambate servite la lumina lunii. Programul distractiv, judicios alcatuit, cu momente ingenios diversificate, se finalizeaza cu               o frumoasa hora romaneasca.  

Alte restaurante bine cunoscute sunt : Vraja Marii, situata pe plaja, spre capatul sudic al Lacului Belona. Restaurantul prezinta in fiecare seara spectacole de varietati in care dansul modern si clasic, dansul acrobatic, muzica usoara romaneasca si internationala creaza o ambianta deosebita.

Gradina terasaIunion situata la capatul sudic al falezei, prezinta muzica de cafe concert, spectacole in care se imbina muzica, dansul si acrobatia.

Restaurantul Perla Marii –unul dintre cele mai mari de pe Litoral –1800 de locuri in cele patru saloane si gradina. Oaspetii mai au la dispozitie barurile de zi si de noapte : Intim, Can-Can, discotecile Potcoava de Aur, Marea Neagra, Terasa Marii (Acapulco) si Club Central.

Turistii au la dispozitie Complexul Comercial si numeroase magazine specializate –alimentare, confectii, legume si fructe, artizanat s.a.

In statiune functioneaza numeroase cofetarii –Perla Marii, Neon, Meduza, Pescarus, Debarcader, Marea Neagra si pizzeria Carmen.

Statiunea este o mare de verdeata peste 30 ha de spatii verzi, in parcul central se afla Teatrul de vara, cu o capacitate de 1800 locuri. Amatorii de sport au la dispozitie terenuri de tenis de minigolf, piscinele de la hotelurile Europa, Bran, Diana, Felix si de pe plaja langa complexul hotelier Agigea.

Pe malul sudic al Lacului Belona functioneazaun interesant parc de distractie.

Pentru sporturile nautice functioneaza, din anul 1988 debarcaderul noului port Belona de unde se organizeaza croaziere de-a lungul litoralului sau se inchiriaza hidrobiciclete si planse pentru surfing.

Statiune poseda numeroase unitati medicale sezoniere –puncte de prim ajutor, policlinica, un dispensar sanatorial Balnear, unitate de renume europeana care coordoneaza asistenta medicala in toate bazele de tratament ale statiunii, inclusiv in cele trei pavilioane de bai reci.

Capacitatea de cazare situeaza statiunea Eforie Nord pe locul doi, dupa Mamaia, dispunand de peste 19000 locuri.



Locurile de cazare, peste jumatate, se gasesc in cele 42 de hoteluri –8600 locuri, 2 mini hoteluri –900 locuri si 18 vile apartament cu 100 locuri si 5600 locuri i8n cele doua popasuri turistice.

In sudul statiunii sunt tabere pentru prescolari –Luminita cu 400 locuri.

Este bine cunoscut faptul ca, la Eforie Nord, multi dintre pacienti vin in baston si pleaca fara sa-l mai foloseasca. Inca din anul 1936 a fost construita Policlinica Grand. Solicitarile au crescut de la an la an. Construirea in anul 1972 a sanatoriului cu 150 de locuri, iar in anul 1980 s-a dat in folosinta o noua baza de tratament la parterul hotelului Traian.

Daca in urma cu 15-20 de ani se aplicau tratamente strict necesare diagnosticului indicat, in prezent, in urma consultatiilor, testelor si analizelor efectuate pe fiecare bolnav, se aplicau 9000-10000 proceduri pe zi, in principal pentru afectiunile aparatului locomotor, reumatism cronic inflamator, reumatism degenerativ sau articular, abarticular, sechele post-traumatice neurologice, afectiuni ginecologice cronice s.a.

Dispune de 22 de cabinete medicale si 4 laboratoare, cu peste 130 cadre medicale cu studii medi si superioare.

Monumente   

1.     Trei grupuri statuare in piatra, opere semnate de Baloch Petre, amplasate in Parcul Garii;

2.     Rod (Mater4nitate), in bronz, opera semnate de Boris Caragea, amplasata in anul 1964 pe faleza, in zona Debarcader;

3.     Fata cu floare, opera semnata de Ioana Kasargian, amplasata in anul 1967 pe faleza in fata restaurantului Neon;

4.     Stiinta si Sportul, opera semnata de Lazar Dorio, amplasata pe faleza in anul 1967, in fata hotelului Bran ;

5.     muncitor pe plaja, opera semnata de Baloch Petre, amplasata in anul 1962 in fata Hotelului Perla;

6.     Cultura fizica, opera semnata de Blendea Constantin,amplasata la Restaurantul Neon ;

7.     Bogatiile Dobrogei, opera semnata de Sabin Gheorghe, amplasata la Restaurantul Venus ;

8.     Marea, opera semnata de Nicodin Ion si Stork Botez Cecilia, amplasata la Cantina nr. 1 ;

9.     Decor dobrogean, opera semnata de Nicodin Ion, amplasata la Cantina nr. 1 ;

10. Voiosie, opera semnata de Verto Arthur, amplasata in anul 1966, in fata Complexului A ;

11. Cutezanta,opera in piatra, semnata de Zuaf Lelia, amplasata in anul 1964 in fata Club Central;

12. Copii, opera semnata de Popovici Doru, amplasata in anul 1961, in fata Hotelului Belona;

13. Tineretea, opera semnata de Onita Iulia, amplasata in anul 1962, la Hotelul Belona.

Planul Statiunii Eforie Nord

Capacitatea de cazare:

Hoteluri :

·       Apolio, 2 stele, Aleea Perla Marii nr. 13; tf. 741873; 116 camere x 2 paturi;

·       Arta, 1 stea, str. Al. I. Cuza nr. 6; tf. 742166; fax. 041/741841; 64 camere x 2 paturi

·       Astoria, 3 stele, B-dul T. Vladimirescu; nr. tf. 742475; fax. 041/742477;

·       Azur, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. 25; tf. 741675; 65 camere x 2 paturi;

·       Bega, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. 11; tf. 741468; fax. 041/741841 123 camere x 2 paturi;

·       Belona, 1 stea, B-dul T. Vladimirescu nr. 2; tf. 741157; 67 camere x 2 paturi si 8 camere x 3 paturi;

·       Belvedere, 2 stele, Aleea Perla Marii nr. 2; tf. 741360; fax. 041/741841; 109 camere x 2 paturi si 8 camere x 3 paturi;

·       Brad, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. 11; tf. 741416; fax. 041/741841; 112 camere x 2 paturi;

·       Bran, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. 7; tf. 741055; fax. 041/741841; 123 camere x 2 paturi;

·       Bucegi, 1 stea, str. Sportului nr.  ; tf. 742504 ; fax. 041/741841 ;

·       Carmen, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. 1; tf. 742820; 24 apartamente;

·       Cerna, 1 stea, str. Sportului nr.  ; tf. 741197; fax. 041/7418141;

·       Cupidon, 2 stele, Aleea Perla Marii nr. 11 ; tf. 741009 ; 133 camere x 2 paturi ;

·       Decebal, 2 stele, str. Garii nr. 1; tf. 617930; fax. 041/616240 (SNCFR)

·       Delfinul, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. 36; tf. 742887; telex 14482; fax. 041/742980; 218 camere x 2 paturi si 13 apartamente; baza de tratament;

·       Diana, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. 25; tf. 741558; fax. 041/741841; 132 camere x 2 paturi;

·       Eforie, 1 stea, B-dul 23 August nr.  ; tf. 741430;

·       Europa, 3 stele, str. Republicii nr. 19; tf. 742990; fax. 041/741841; 22 camere x 1 pat si 20 camere x 2 paturi;

·       Felix, 2 stele, Aleea Perla Marii nr. 3; tf. 741115; fax. 041/741101; 283 camere x 2 paturi si 25 camere x 3 paturi;

·       Fagaras, 1 stea, str. Sportului nr.  ; tf. 742508 ; fax. 041/741841 ;

·       Fortuna, 2 stele, Aleea Perla Marii nr. 9 ; tf. 742949 ; 133 camere x 2 paturi ;

·       Hefaistos, 3 stele, str. 23 August nr. 6; tf. 742946; fax. 041/741261; 7 camere x 1 pat, 195 camere x 2 paturi si 7 apartamente;

·       Hermes, 1 stea, str. Brizei nr.  ; tf. 741875;

·       Jupiter, 1 stea, str M. kogalniceanu nr.  ; tf.

·       Lira, 1 stea, str. Andrei Muresanu nr. 6; tf. 741935; 23 camere x 1 pat si 68 camere x 2 paturi;

·       Marea Neagra, 1 stea, str. 23 August nr. 1; tf. 741244; 324 camere x 2 paturi si 36 camere x 3 paturi;

·       Meduza, 2 stele, b-dul T. Vladimirescu nr. 41; tf. 742770; 691805; 742884; fax. 041/742980; 218 camere x 2 paturi si 13 apartamente;

·       Meteor, 1 stea, str. Agigea nr. 2; tf. 742266 ; 148 camere x 2 paturi ;

·       Minerva, 2 stele, B-dul t. Vladimirescu nr. 31; tf. 742138; 116 camere x 2 paturi;

·       Neptun, 1 stea, str. Mihai Eminescu nr. 2 ; tf. 741156 ; fax. 041/741841 ; 3 camere x 1 pat, 35 camere x 2 paturi si 8 camere x 3 paturi ;

·       Nord, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. ; tf.741885 ;

·       Opera, 1 stea, str. Al. I. Cuza nr. 2; tf. 742805; fax. 041/742601; 224 camere x 2 paturi si 18 apartamente;

·       Pinguin, 1 stea, str. 23 August nr. 3; tf. 742209; fax. 041/741841; 69 camere x 2 paturi;

·       Prahova, 1 stea, str. Sportului nr.  ; tf. 741857 ; fax. 041/741841 ;

·       Putna, 1 stea, B-dul Ovidiu nr. 6; tf. 741627; 12 camere x 1 pat si 32 camere x 2 paturi;

·       Selena, 2 stele, str. 23 August nr. 7; tf. 742660; 119 camere x 2 paturi si apartamente;

·       Sport, 1 stea, str. Brizei nr. 5; tf. 741914;

·       Steaua De Mare, 2 stele, b-dul T. Vladimirescu nr. 43 ; tf. 742480 ; 742884 ; fax. 041/742980 ; telex-14482 ; 218 camere x 2 paturi si 13 apartamente ;

·       Traian, 1 stea, str. Traian nr. 1; tf. 741808; 741754; fax. 041/742601; 232 camere x 2 paturi si 6 apartamente;

·       Union, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. 10; tf. 741177; fax. 041/741101; 71 camere x 2 paturi si 3 apartamente;

·       Uranus, 1 stea, str. Brizei nr.  ; tf. 741066;

·       Venus, 2 stele, B-dul T. Vladimirescu nr. 33 ; tf. 741062 ; 117 camere x 2 paturi ;

Vraja Marii, 2 stele, Plaja Vraja Marii ; tf. 742270 ; fax. 041/741841 ; 30 camere x 2 paturi.

Vile :

·       Aida, 3 stele, B-dul Ovidiu    ;tf. 742560;

·       Anemona, 3 stele, B-dul T. Vladimirescu   ;tf.

·       Azaleea, 3 stele, B-dul T. Vladimirescu   ;tf. 741421;

·       Crinul, 3 stele, B-dul T. Vladimirescu  ;tf. 742628;

·       Flora, 1 stea, B-dul Ovidiu   ;tf. 741978;

·       Garofita, 3 stele, B-dul T. vladimirescu   ; tf. 741777;

·       Mimoza, 3 stele, B-dul T. Vladimirescu   ; tf. 742412;

·       Narcisa, 3 stele, B-dul T. Vladimirescu   ; tf. 741008 ;

·       Nufarul, 4 stele, B-dul T. Vladimirescu   ; tf. 741953;

·       Oituz, 3 stele, B-dul Ovidiu  ;tf. 742943;

·       Oita, 3 stele, B-dul Ovidius nr. 7; tf. 742619;

·       Rose-Marie, 3 stele, Andrei Muresanu nr.  ; tf. 741416;

·       Roza, 3 stele, B-dul T. Vladimirescu   ;tf. 742957;

·       Vulcan, 3 stele, B-dul Ovidiu;

·       Zambila, 3 stele, B-dul T. Vladimirescu   ; tf. 741953;

·       Anexa Energia, 2 stele, str. Andrei muresanu   ; tf. 741895

Casute:

·       Complex casute, 1 stea, str. Sportului nr. 1; tf. 741450 ; fax. 041/742601 ;

·       Casutele Dunarea, 1 stea, B-dul 23 August   ; tf. 742756.

Restaurante:

·        Acapulco –tf. 741191;





·       Autoservire –tf. 741476 ;

·       Belvedere –tf. 741464;

·       Berbec –tf. 741054;

·       Brad –tf. 742422;

·       Bran-Bega –tf. 741958;

·       Debarcader –tf. 741287;

·       Delfinul –tf. 741453;

·       Litoral –tf. 741877;

·       Meduza –tf. 741826;

·       Neon –tf. 741486;

·       Neptun –tf. 742939;

·       Nunta Zamfirei –tf. 741651;

·       Perla Marii

·       Pescarus –tf. 741288;

·       Rapsodia –tf. 742409;

·       Selena –tf. 741030;

·       Sport (Brizei) –tf. 741777;

·       Steaua De Mare –tf. 741139 ;

·       Valurile Marii –tf. 742315 ;

·       Venus –tf. 741043.

Petrecerea timpului liber

Eforie Nord ofera numeroase posibilitati de petrecere a timpului –plaja, inot, plimbari cu hidrobicicleta pe lacul Belona, terenurile de sport (tenis, minigolf), seri distractive.

Turistii din statiune au la dispozitie numeroase restaurante –multe dintre ele cu anumit specific.

Restaurantul Nunta Zamfirei, construit in anul 1970, prezinta in fiecare seara in timpul sezonului estival, spectacole folclorice ilustrand cele mai frumoase obiceiuri de nunta din diferite zone al tarii. Turistii fac cunostinta cu elemente ale folclorului si traditiilor romanesti antrenadu-se ei insisi in spectacolul pitoresc si atractiv al nuntii.

Restaurantul Berbecul, ocupa o cladire originala asemanatoare cu o cetate taraneasca, fiind renumit pentru specialitatile sale culinate dobrogene.

Gradina-terasa Perinita este un cochet spatiu circular pierdut in verdeata.

Mai putem mentiona restaurantul cu rogram de divertisment –Vraja Marii, situat plaja la capatul sudic al Lacului Belona. Restaurantul prezinta seara de seara spectacole de varietati, in care dansul modern, clasic si dansul aerobic, muzica romaneasca si internationala se imbina armonios.

Gradina-terasa Iunion, situata pe faleza de Sud, prezinta muzica de cafe-concert, fie spectacole in care se imbina muzica, dansul si acrobatia.

Alta restaurante –Neon, Perla Marii, Pescarus si Rapsodia au programme foarte diversificate. Statiunea pune la dispozitia turistilor numeroase baruri, Intim si Can-Can, fiind cele mai cunoscute si discotecile –Potcoava de Aur, Marea Neagra, Terasa Marii (Acapulco) si Club Central.

Plimbarile pe faleza si excursiile in imprejurimi vor contribui la petrecere timpului in mod placut. Cele mai atractive excursii sunt :

1.     Croaziera pe canalul Dunare-Marea Neagra ;

2.     Turul cetatilor Tomis-Histria si Callatis ;

3.     Excursie in Delta Dunarii (Eforie Nord-Tulcea-Canalul Cardon-grindul Letea-Tulcea-Eforie Nord)

Croaziera pe canalul Dunare Mare Neagra

Deplasarea din statiune pana la Agigea se face pe D.N. 39(E87). Localitatea Agigea, situata la 3 Km de tarmul Marii Negre. Pe tarmul marii se afla Sanatoriul TBC, osteortiarticular «  Dr. V. Climescu », cu o capacitate de 485 paturi. La 50 m de mare, sanatoriul se invecineaza cu unica rezervatie de dune marine din tara, cu o suprafata de 5 ha.

            Situata pe un platou de tarm, inalt si intrat spre mare, rezervatia naturala a fost declarata in anul 1939. Aceste dune adapostesc peste 120 m dee specii de plante caracteristice litoralului mediteraneean, celui atlantic si caspic, multe dintre ele de imens interes stintific. In luna mai ochiul este incantat de speciile de plante rare –ciucusoara de nisip (Alyssum Borzeanum) si carcelul (Ephedra distachy). Turistii mai pot admira gusa porumbelului de nisip (Silene pontiva) rogozul de nisip (Carex ligerica), perisorul (Elymus arenarius), s. a.

            Dintre speciile faunistice cele mai interesante sunt broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca iberica), declarata monument al naturii si calugarita (Mantis religiosa)s.a.

            Incepand cu anul 1984, Agigea intra in circuitul turistic fluvio-maritim, prin portul turistic de pe canalul Dunarea-Marea neagra.

            Turistii sunt imbarcati pe nava Flamingo pentru croaziera pe canal de la Agigea la Cernavoda. Nava este dotata cu statie si microfoane prin intermediul carora ghidul prezinta datele cele mai importante despre istoricul canalului, etapele de realizare, principalele date tehnice si porturile realizate de-a lungul canalului.

            Ideea construirii uni canal intre Dunare si mare pe valea Carasu-lui ce strabate centrul Dobrogei de la Cernavoda pana aproape de Constanta (Basarabi) este mai vechi.

            Primul proiect romanesc al unui canal navigabil intre Cernavoda si Constanta este elaborat in anul 1850 de inginerul agronom Ion Ionescu de la Brad. In motivatia propunerii acestui proiect spunea :  « Vom avea de dezlegat aici insemnate probleme economice : secarea mlastinilor, irigatii, exploatarea pamanturilor si a lacurilor, agricultura pastorala ».

            Dupa 1878 proiectele avansate preconizau avantajele economice. Prof. N. Dascovici, in anul 1923, arata ca existenta canalului Dunare-Marea Neagra « va elibera economia nationala de birul greu instituit de gurile Dunarii prin vointa comisiunii internationale si totodata va scuti suveranitatea statului roman de neplacerile care i le cauzeaza Comisia Europeana a Dunarii »

            Cele mai importante proiecte romanesti au fost publicate in anii 1883, 1897, 1921, 1922, 1923, 1929 si 1938. Proiectul cel mai impresionant a fost elaborat de inginerul constantean jean Stoenescu-Dunare in anul 1922. Proiectul a fost reluat de mai multe ori si imbunatatit ulerior –1927, 1928, 1930. Proiectul a fost publicat in « Analele Dobrogei », cu titlul : Canalul navigabil Cernavoda-Constanta.

            Acest proiect propune separarea uni canal de 60,2 Km, pe traseul Cernavoda-Saligny-Medgidia-Basarabi-Valu lui Traian-Constanta Sud. De la Cernavoda pana la Valu lui Traian, canalul urma Valea Carasu –in deschizatura libera- 40 m latime si 8 m adancime a apei. Ultimii 12,8 Km canalul intra pe sub pamant prin 2 tunele,paralele, boltite in piatra –cu 20 m latime si 5 m adancime sub nivelul marii.

            Un alt proiect detaliat, a fost realizat de inginerii Aurel Bargazan si Octavian Smigelschi, publicat in anul 1929, la Timisoara, cu titlul Studiul unui canal navigabil Cernavoda-Constanta. Dimensiunile canalului erau proiectate a fi de 100m latime si 8 m adancime, iar volumul de sapaturi erau estimate la 190 de milioane m3 .

            Proiectul prevedea realizarea unei centrale hidroelectrice, cu o putere de 80 000 cp si o singura ecluza, plasata langa centrala hidroenergetica.

            Incercarea efectuata intre anii 1949-1953 de a realiza visatul proiect mult amplificat a esuat. Proiectul prevedea realixarea canalului pe traseul Cernavoda-Poarta Alba-Midia. Poarta Alba avea sa devina un oras important, iar Midia sa se construiasca un port mai mare decat Constanta. Economia nationala slabita de razboi nu putea asigura mijloacele tehnico-materiale necesare realizarii unui proiect de asemenea amploare.

Proiectul care a fost realizat de un colectiv condus de inginerul Chiriac Avadanei, a fost aprobat in anul 1973 si realizat intre anii 1975-1984 (inaugurat la 26 mai).

            Canalul Dunare-marea Neagra este o apa interna a Romaniei, realizata prin eforturile materiale si umane ale poporului roman, prin capacitatile tehnico-materiale, ingineresti si organizatorice proprii.

            Canalul are lungimea de 64,2 Km intre Cernavoda-Medgidia-Poarta Alba- Basarabi-Straja-Cumpana-Agigea. Latimea la fundul canalului este de 70-90 m, adancimea apei este de 7 m, cele doua ecluze gemene de la Cernavoda si Agigea au sasul de 310 m lungime si 25 m latime. Canalul este dotat cu trei porturi Cernavoda, Medgidia si Basarabi.

            Canalul este deschi circulatiei remorcherelor cu 6 barje de pana la 3000 t fiecare sau nave fluvio-maritime 5000 tdW cu un pescaj admis de 5.5 m, iar viteza de 8-9 km/h.

            Din cele 36 poduri, 7 sunt adevarate opere de arta. Podul mixt –rutier si de cale ferata-de la Cernavoda amplasat peste ecluza, are o lungime de 571 m si o deschidere maxima de 81 m. Podul de cale ferata Medgidia are lungimea de 292 m. Podul de cale ferata Nazarcea, peste Canalul Poarta Alba-Midia are o lungime de 141 m. Podul rutier de la Basarabi are 225 m.

            Podul de la Agigea este lung de 266 m, din care partea centrala 162 m nu are puncte de sprijin, fiind sustinut de 10 hobane prinse de un pilon in forma de A, inalt de 83 m. Podul de cale ferata Agigea are o lungime de 358 m. realizarea canalului a insemnat un volum de excavatii de peste 300 milioane m3 pamant, calcare si creta. In zona de platou excavatiile au coborat pana la 70 m. S-au turnat peste 4,2 milioane m3 de betoane in ecluze, poduri, ziduri de sprijin etc. S-au utilizt peste 24 000 t confectii metalice.

            Traficul pe canal poate fi de 75 milioane tone marfuri pe an. Vechiul traseu pe Dunare (Cernavoda-Galati-Tulcea-Sulina-Constanta) este mai lung cu 400 Km.

            In dreptul localitatii Poarta Alba din canalul Dunare-Marea Neagra, la 35 Km, se desprinde o alta artera destinata navigatiei fluviale care urmeaza traseul Poarta Alba-Ovidiu­-Lacul Siutghiol (Mamaia)-portul Midia avand o lungime de 26,6 Km. Aceasta ramificatie a fost realizata intre anii 1983-1987 prin excavarea a peste 70 milioane m3 de pamant si piatra.

            In zona de creasta de la Ovidiu s-a coborat de la cota 89 la cota plus doi numai in roca foarte dura. Ramificatia are doua ecluze –la Ovidiu (cu o cadere de 6,5 m) si ecluza Navodari (cu o cadere de 2 m) avand sasul de 145 x 12,5 m. latimea canalului este de 60-80 m, iar adancimea de 5,5 m.

            Canalul este tranversat de 7 poduri rutiere si de cale ferata. Podul de cale ferata dubla Poarta Alba, are o deschidere centrala de 110 m si 2 deschideri de cate 30 m. Podul rutier Poarta Alba, pe DN 22, cu o deschidere centrala de 111 m si doua viaducte de cate 30 m, avand patru benzi de circulatie.

            Podul de cale ferata dubla Ovidiu, cu o deschidere centrala de 135 m si 5 deschideri de cate 30 m. Podul rutier Ovidiu, pe DN 2 A, cu o deschidere centrala de 111 m si doua viaducte insumand 5 deschideri de cate 30 m, avand 4 benzi de circulatie.

            Podul de cale ferata (dubla) Navodari, peste ramura de canal Tasaul, cu o deschidere centrala de 80 m si 4 deschideri de cate 30 m.

Podul rutier Vavodari, pe DN 22 B, peste ramura Tasaul, cu o deschidere centrala de 80 m si 2 deschideri laterale de 42 m.

            Podul rutier peste ecluza Navodari (cap aval), pe DC 36, cu sase deschideri de cate 33 m, avand doua benzi de circulatie.

            Croaziera cu nava Flamingo, cu o capacitate de 82 locuri, este un prilej de a admira partea cea mai spectaculoasa a canalului Agigea-Poarta Alba. La Straja se ridica unul dintre cele mai inalte monumente din lume, 42 m, realizat din otel inoxidabil dupa proiectul sculptorului Pavel Bucur.

                        Turul cetatilor antice Tomis-Histria si Callatis

              Excursia poate fi realizata in mai multe variante avand in vedere posibilitatile de vizitare a celor trei catati antice de pe tarmul Marii Negre.

            Pornind din Eforie Nord direct spre Histria, urmand DN 39(E87) trecem peste canalul Poarta Alba-Midia, pe podul modern de la Ovidiu. Continuam pe DN 22 pana la Tariverde de unde o luam la dreapta spre Histria.

            Histria, situata pe malul Lacului Sinoe (in antichitate era un golf al marii), este una dintre cele mai mari rezervatii arheologice ale tarii.

             Sapaturile inteprinse aici pana in anul 1941, de catre savantul Vasile Parvan si continuate de numerosi arheologi, au scos la lumina straturi succesive de cultura materiala a celor aproape 13 secole de viata a cetatii dovedind un inalt grad de civilizatie la care a ajuns acest oras in antichitate.

            Numele Histria deriva din denumirea antica a Dunarii –Istros. Cetatea a fost intemeiata la mijlocul secoluluial VII-lea i.e.n, de catre colonistii greci veniti din Milet (cetate aflata pe coasta de est a Asiei Mici, in Turcia de azi).

Bibliografia de specialitate releva faptul ca relatiile dintre autohtoni si noii veniti au imbracat forma unor tranzactii comerciale.

            Pentru traco-geti grecii aduceau marfuri de calitate superioara, care lipseau in parte locului ; diverse soiuri de vinuri, uleiuri de masline, arme mai bune, ceramica si obiecte de podoaba, maiestrit lucrate, in schimbul carora primeau de la populatia autohtona grane, vite, piei de animale, peste, miere de albine si ceara, atat pentru indestularea proprie cat si pentru aprovizionarea tinuturilor pietroase si sarace ale Greciei de bastina.

            In sec. al IV-lea i.e.n. la Histria (dar si la Tomis si Callatis) se constata o intensificare a productiei agricole in teritoriul sau propriu ceea ce-i permite distribuirea de cantitati deosebit de mari de cereale la Milet si Atena.

Dintre marturiile care se refera la epoca elenistica, cea mai mare insemnatate o au inscriptiile care vorbesc pentru sec. al III-lea i.e.n., de alianta politica cu Zalmodecikos, capetenia locala din Dobrogea si un tratat cu clauze economice si politice incheiat la inceputul sec. al II-lea i.e.n cu un alt rege al getilor, Rhemaxos.

            A fost identificat zidul elenistic de incinta al braului fortificat de piatra, ce apara orasul in aceasta perioada.

            La inceputul sec. I i.e.n. ostile romane conduse de catre M. Terentius Lucullus Varro, in anul 72 i.e.n. supun pentru scurta perioada cateva orase grecesti de pe litoralul Marii Negre, printre care si Histria.

            Spre sfarsitul sec I i.e.n cetatea Histria este cucerita de regele Burebista. Dupa dezmembrarea statului lui Burebista, asasinat in anul 44 i.e.n. , oligarhia din Histria, accepta stapanirea romana impusa in Dobrogea de catre generalul M. Licinius Crassus, care i-a infrant pe conducatorii locali Dapyx, Rolles si Ziraxes intre anii 29 27 i.e.n. , stapanire in care cei bogati vedeau garantia de baza a pastrarii privilegiilor lor, precum si o pavaza de nadejde impotriva atacurilor externe.

            La sfarsitul sec. I i.e.n. se incheie o etapa importanta din istoria Histriei, aceea in care cetatea dusese o politica de sine statatoare si incepe alta, la fel de importanta insa si bogata in implicatii economice, sociale si politice: Roma isi stabilea granita de NE pe linia Dunarii, iar teritoriile dintre acesta si mare vor purta, pentru 6 secole de acum incolo, pecetea civilizatiei marelui lor cuceritor.

            Faptul ca orasul a disparut total din memoria oamenilor si ca nimeni nu s-a mai asezat pe locul sau, asa cum s-a intamplat cu alte cetati antice, are o deosebita importanta : ruinele pastrate sub pamant, nederanjate de nimeni si nimic, constitue un bun teren de cercetare arheologica si un excelent mijloc de reconstituire a istoriei localitatii.                         

            Vizitatorii patrund pe “ Aleea de acces in cetate” care este strajuita de stele funerare si monumente arhitectonice diferite, gasite in afara cetatii.

            Muzeul cetatii Histria este adapostit intr-o constructie noua, inlocuind-o pe cea veche, cu o singura sala, ridicata de Vasile Parvan (1882-1927), primul cercetator al ruinelor histriene, in timpul primului razboi mondial.

            Muzeul adaposteste o parte din altarele onorifice si dedicatiile pentru imparati gasite de la inceputul campaniei arheologice (1914-1916), incastrarea in peretii cladirii, chiar in momentul constructiei acesteia. In vitrine sunt expuse fragmente de vase, ceramica si sticla, podoabe, iar in salile luminoase –fragmentele arhitectonice si sculpturale, amfore s.a.

            Parasind muzeul intalnim Valurile de pamant. In epoca romana-bizantina sistemul a fost completat cu trei valuri de pamant intre care erau santuri pline cu apa ridicate in fata zidului de incinta.

            Zidul de incinta din epoca romana-bizantina a fost construit la sfarsitul sec. al III-lea inceputul sec. al IV-lea si a fost reparat in cateva randuri.

Ridicat dupa distrugerea din anul 238, el apara o suprafata restransa fata de zidul din perioada romana.

Zidul inconjuara orasul din trei parti, latura de vest mai expusa atacurilor fiind cea mai solida si bine conservata (are 10 tunuri si doua porti). In zid au fost incastrate numeroase fragmente arhitectonice si inscriptii luate de pe la monumentele distruse in timpul invaziei din anul 238.

Basilicile din piata mare le intalnim dupa ce trecem pragul portii si patrundem in cetate. Basilicile erau edificii publice, laice sau de cult. Cele laice erau burse de marfuri, locuri de tranzactie comerciale si tribunale.

Basilicile de la Histria au cate doua randuri de coloane care impart interiorul in trei compartimente, denumite « nave ». Cele de cult au si niste nise sau cripte.

Parcurgem strazile principale ajungand in Cartierul comercial, situate in partea stanga a strazii principale, impartit in mai multe sectoare –pravaliile prevazute in fata cu un gen de tejghea pe care se expuneau marfurile aduse la vanzare. In cartierul comercial s-au descoperit si doua basilici.

Avansand pe strada principala pe parte dreapta intalnim Baile publice (termele), construite in sec. al II-lea e.n. dar distruse si refacute de mai multe ori. Termele, din perioada tarzie, dispun in interior de o sala mare de exercitii fizice (palestra). La vest sunt incaperile de baie propriu-zise cu instalatii de incalzire subterana, iar spre sud cateva mari incaperi incalzite in subteran prin tuburi de ceramica.

Traseul ne poarta spre cartierul de vest situat in imediata apropiere a termelor –cartierul este format din ateliere mestesugaresti ale orasului. Au fost identificate cateva ateliere de ceramica, de prelucrare a metalelor s.a. In unele ateliere au fost descoperite vase mari pentru pastrarea proviziilor (apa sau cereale) numite dolia (chiupuri).

Pasii ne poarta pe drumul de acces catre domus, o strada pentru pietoni, pavata cu lespezi mari de calcar. La stanga si la dreapta se gasesc temeliile locuintelor, la care s-au refolosit, in repetate randuri, blocuri de calcar ale apeductelor.

Inaintam spre sectorul de est (domus) format din edificiile aristocratiei din Histria, amplasate pe marginea lacului si dotate cu multe incaperi, curti interioare, sali de bai si camere pentru provizii. Unul dintre edificii, prevazut cu o absida avea si o cupola particulara.

Parasim sectorul de est intreptandu-ne spre partea cetatii prin zona sacra. In aceasta zona au fost descoperite mai multe nivele de locuire ajungandu-se pana in sec. VI-III i.e.n. Au fost descoperite temple, altare si fantani sacre, un put sacru si un altar (jertfelnic) dedicate lui Zeus Polieus (Zeus –protector al cetatii), ruinele unui templu doric din marmura, ridicat de catre un negustor bogat din Insula Thasos, pentru « Marele Zeus ».

Parasim cu regret acest stralucit monument al antichitatii indreptandu-ne spre Tomis (Constanta) alt oras antic.

Drumul de intoarcere ne poarta pe langa Lacul Nuntasi. Lacul face parte din complexul lagunar Razim-Sinoie cu o suprafata de circa 1050 ha. Calitatilor namolului sapropelic din acest lac sunt apropiate de cele ale Lacului Techirghiol. Incercarile de a deschide o noua statiune pe malul Lacului Nuntasi s-a soldat cu rezultate slabe.

Trecem prin localitatea Corbu, situata pe malul Lacului Corbu sau Gargalac cu o suprafata de 520 ha, pe malul caruia au fost descoperite urme a unor asezari getice care au intretinut relatii comerciale cu Histria. 

Depasind localitatea Corbu trecem prin partea de Sud a laculului Tasaul, un liman maritim cu o lungime de 11,5 km si o latime de 4 km avand o suprafata de circa 2025 ha.

       Drumul ne conduce prin tabara de copii de la Navodari, pe langa Hanul Piratilor si statiunea Mamaia pana in Municipiul Constanta.

Strabatem B-dul Mamaia pana la intersectia cu B-dul Tomis care apoi ne conduce pana in centru (intersectia B-dului Tomis cu B-dul Ferdinand) unde se afla Parcul Arheologic Tomis.

Parcul Arheologic a fost amenajat in anul 1958. De-a lungul B-dului Ferdinand, parcul este strajuit de zidul de incinta al Tomisului datand din sec. IV-VI e.n.

Patrundem in parc prin poarta principala strajuita de bastionul macelarilor si turnurile ce aparau zidul. Zidul cu cei 600 de m lungime a fost descoperit de sondajele lui Vasile Parvan in perioada anilor 1915-1916 si scos la lumina intre 1958-1959. Zidul a fost construit in timpul imparatilor Tacitus (275-276) si Probus (276-282). Zidul lega faleza de est cu cea de vest descriind un arc de cerc.

Grosimea zidurilor atinge 3 m, avand in exterior blocuri mari, bine fasonate. Zidul este intrerupt de doua porti, la distanta de 300 m una de alta.

Una, in apropierea Treatului Fantasio, flancata cu doua turnuri patrulatere facea legatura cu cetatea Callatis, iar cealalta spre centru, inalta de 2,5 m, avand solul pavat cu dale de calcar.

Langa poarta de nord dateaza un turn reconstituit in vremea lui Iustinian –Turn al Macelarilor, care pastreaza o inscriptie in limba greaca.



Pe aleile parcului sunt expuse chiupuri (aleea chiupurilor) vase antice mari pentru provizii, fragmente arhitecturale antice (frize, arhitrave, coloane, capiteluri, frontoane s.a.) unele expuse pe socluri din beton.

Parasim Parcul Arheologic indreptandu-ne spre plaja, unde langa catedrala ortodoxa se afla al II-lea parc arheologic (Cartierul antic din Parcul Catedralei).

Pus in valoare intre anii 1971-1974 cand au fost scoase la lumina strazi si urme ale locuintelor construite in sec. al VI-lea i.e.n. , ceea ce putem vedea astazi in parc reprezinta edificii ridicate in sec. IV e.n. , ele fiind ordonate de o parte si de alta a unor fragmente de strazi.

Dintre edificii remarcam un conplex format din trei incaperi (situat la NV de strada principala) care dateaza din sec. II-IV e.n. , un alt complex (situat in NE) reprezentat de canalizari suprapuse, pavaje din lespezi si urme de ziduri, completate de o scara si un posibil portic. In partea de SV se remarca ramasitele probabile ale unor bai si zidurile de locuinte.

La intoarcerea spre Piata Ovidiu admiram Termele, situate pe Faleza de vest, la intrarea in port. A fost scoasa la lumina o sala mare, de circa 300 m2, prevazuta cu intrari pe cele doua laturi inguste, din nord si sud.

Se pastreaza destul de bine zidul de Est, inalt de 7 m care a servit si ca zid de sprijin pentru malul de pamant al falezei. Zidul este construit din caramizi si blocuri din piatra, iar din loc in loc pilastri prevazuti cu capiteluri. Sala este pavata cu blocuri din marmura sub care prin sistemul de incalzire –hypocaustum (focar subteran) aerul cald era dirijat prin canale inguste. Din aceasta sala spre sud se patrunde intr-un vestibul larg, iar de aici o scara facea legatura cu terasa portului antic si terasa superioara la nivelul orasului antic.

A doua intrare pe peretele sudic poarta inca inscriptia in limba greaca (lentiarion) –depozit de lenjerie.

Celelalte incaperi ale termelor raman inca ascunse sub faleza orasului. Drumul nostru continua spre Edificiul roman cu mozaic. Edificiul roman a fost adus la lumina in anul 1959. Situat pe faleza de vest, complexul este construit in trei terase si facea legatura intre nivelul orasului si cel al portului antic.

Monumentalul edificiu –cu peste 2000 m2de mozaic- a fost inaltat in sec. al IV-lea e.n. , poate sub domnia lui Constantin cel Mare, fiind reparate in diverse etape pana la sfarsitul veacului al VI-lea cand cade in ruina.

Din suprafata initiala se pastreaza circa 700 m2 –suficient pentru a deduce existenta unei mari constructii portuare. Terasa superioara era ocupata de o sala de dimensiuni impresionante 1100 m lungime si 20 m latime, acoperita probabil, in antichitate, cu o imensa bolta sprijinita pe stalpi. Din aceasta sala se pastreaza pana in zilele noastre o parte din peretele lung si un perete lateral. Interesanta este pardoseala acestei terase, care pastreaza partial mozaicul policrom, cu un desen artistic, foarte elegant.

Pavimentul de mozaic este format din chenare care incadreaza motivele decorului central. Ele sunt construite din trei registre, un vrej de vita-de-vie, o zona de cercuri intre taiata, delimitand patratele convexe si o terasa incadrata de unde etrusce. Pe latura de sud apare chiar si un al patrulea registru cu motivul diagonalelor.

Zona centrala este impartita in patrate si dreptunghiuri alternad intre ele. Frecvent apar ca ornamente ramuri de maslin, frunze stilizate, cupe cu forme diferite, porumbei s.a. Sub pavimentul policrom se pot vizita depozitele boltite. Edificiul roman cu mozaic a fost reconstituit si protejat de o constructie moderna din beton si sticla terminata si pusa in circuitul turistic in anul 1967.

Parasim Tomisul indreptandu-ne spre cea de-a treia cetate greceasca Callatis.

Pozitia sa la gura Lacului Mangalia, care pe atunci comunica cu marea, precum si fertilitatea terenurilor di-mprejur i-au asigurat cetatii Callatis o mare inflorire. Apogeul il inregistreaza in sec. IV-III i.e.n. Ulterior orasul Callatis a beneficiat de conditiile prielnice create de Imperiul Roman pentru dezvoltarea comertului. In toata perioada romana, orasul s-a mentinut pe un loc fruntas imediat dupa Tomis.

La Callatis s-a pastrat un din cele mai vechi documente scrise in Limba latina din SE Europei, o inscriptie datata dupa anul 72 i.e.n. reprezentand tratatul de alianta a cetatii cu romanii dupa infrangerea cetatilor pontice de catre Licinius Vero Lucullus, in timpul ultimului razboi cu regele grec Mitridate.

Orasul a fost distrus de avari la sfarsitul sec. al VI-lea. Dupa aceasta data, Callatisul ramane o mica asezare portuara, cu caracter rural.

Muzeul de Arheologie Callatis, asemanator ca organizare expozitionala cu muzeul de profil din Constanta, cuprinde mozaicuri policrom, lucrate in piatra de rau (perioada elenistica), piesele constitutive ale uni car de lupta, frumos ornamentat, de apartenenta traco-getica, dar din epoca romana, variate podoabe din necropola romana, cavitatea marelui tumul,              reconstituit, cu mormantul personajului anonim etc.

Marele tumul, sau Mormantul cu papirus a fost descoperit in anul 1959 si a fost considerat ca datand din sec. IV i.e.n. interiorul mormantului se afla la 1,5 m sub nivelul solului antic si era construit din blocuri de piatra cioplita, acoperit cu trei lespezi mari si inconjurat de un cerc de pietre de forma unei casete. Acesta forma limita si baza tumului. Langa scheletul celui inmormantat au fost gasite fragmente dintr-un papirus scris in limba greaca, primul document de acest gen descoperit in tara noastra. Alaturi de muzeu se afla un lapidariu.

Langa mormantul cu papirus a fost descoperit un rug instalat de ordin a cadavrelor, incadrate de o centura de piatra lucrate artistic.

In apropiere a fost indentificat si un mormant avand peretii construiti din tigle si care in interior continea un tezaur : vase de alabastru, busturi de femei, numeroase figurine din lut ars, aurite, de tip Tanagra, reprezentand dansatoare, sirene, victorii inaripate. Mormantul este atribuit copilului unui mare demnitar avand in vedere valoarea obiectelor gasite in interior.

Vizitatorii urmaresc apoi zidul de incinta, aflat pe latura sudica a parcului. Zidul dateaza din timpul ocupatiei romane (sec. IV-VI e.n.). Este format din doua fete din blocuri de piatra cioplita. In cadrul zidului se pot observa doua turnuri de aparare din aceasi epoca, destinate apararii orasului catre nord. Se apreciaza ca zidul avea pe latura nordica circa 370 m, 420 m pe latura vestica si 120 m pe latura sudica. Inaltimea zidului este apreciata la 8-9 m si o grosime de 3-3,5 m. Din loc in loc existau turnuri masive iesite din aliniamentul exterior.

In spatele zidului de incinta au fost descoperite o basilica cu atriu si un palat episcopal care dateaza din perioada romana tarzie (sec. V-VI).

Edificiul este format din ziduri masive de piatra cioplita artistic si legate cu mortar de var. Se distinge o mare incapere cu doua randuri de coloane, pardosita cu lespezi de piatra si trei camere mai mici pardosite cu placi de piatra, iar de jur imprejur atriul avea un portic cu acoperisul sprijinit pe coloane de marmura.

Dupa o zi foarte placuta si instructiva ne intoarcem la Eforie.

Excursie in Delta Dunarii (Eforie Nord-Tulcea-Sulina-Canalul Cardon-grindul Letea-Tulcea-Eforie Nord)

            Traseul de la Eforie Nord pana la Constanta urmeaza DN 39, apoi pana la Ovidiu DN  2A si in continuare pana la Tulcea DN 22.

            Traseul strabate un relief incantator. Popasul facut la Babadag creaza un moment de respiro in strabaterea distantei de circa 135 Km pana la Tulcea.

            Orasul Babadag este atestat documentar din anul 1262, cand cu aprobarea imparatului bizantin, care-si exercita autoritatea asupra acestei regiuni, se stabilesc elemente ale turcilor selgiucizi. In oras se viziteaza : Giamia Ali Gazi Pasa ( datand din sec.al XVII-lea ), mormantul lui Baba Sari Saltuc-Dede (conducatorul grupului din 1262) si sectia de Arta Orientala, amplasata in casa Panaghia.

            Continuand drumul spre Tulcea, de la Babadag soseaua lasa in stanga Dealul Denistepe (267 m inaltime) acoperit cu sfaramaturi de roca. Potrivit legendei el reprezinta insula pe care a ancorat corabia argonautilor.

            In Municipiul Tulcea au fost scoase la lumina urme materiale geto-dacice datand din sec. XVIII-XVII i.e.n. precum si din timpul cetati greco-romane Aegyssus.

            Prima mentiune a orasului cu actualul nume dateaza din anul 1995.

            Tulcea ofera numeroase obiective turistice cum sunt :

            Muzeul Delta Dunarii (cu sectii de istorie, arheologie, stiinte ale naturii, arta), Catedrala Sf. Nicolae (construita in anul 1865, singurul monument de cult crestin din Dobrogea caruia otomanii i-au permis inaltarea unei turle), Gemia Azzizie (monument de arta orientala construit in anul 1924), Vechea Primarie (1870-1872) situata in apropierea Liceului « Spiru Haret », infiintat in anul 1893 fiind primul liceu din Dobrogea, Palatul Pasalelor, construit in anul 1870, sediul actual al Muzeului de Arta, Monumentul Independentei, dezvelit in anul 1977, dechiul monument inaugurat in 1904 a fost distrus impreuna cu statuia lui Mircea cel Batran in timpul ocupatiei inamice din 1916-1918.

            Tulcea este punctul de pornire pe cararile Deltei. Delta Dunarii impresioneaza prin frumusetea si ineditul peisajului unic in lume.

            Dupa ce strabate aproape 2860 Km Dunarea descrie un arc imens indreptandu-se spre mare unde-si resfira apele intr-un mirific evantai,Delta.

            Suprefata totala a deltei este de 5640 Km2 din care Romaniei ii revin 4340 Km2, ocupand locul III in Europa, dupa Delta Volgai (13 000 Km2) si Delta Kubanului (9 000 Km2) si a 21 in lume.            

            Dunarea se varsa in mare prin trei brate –Sf. Gheorghe, cel mai batran, supus unor ample lucrari de regularizare (scurtandu-se cu 32 Km), Chilia (cel mai dinamic inaintand spre mare in ultimii 50 de ani cu 40 Km respectiv cu 80 m pe an) si Sulina (acesta fiind rectificat si amenajat pentru navigatie intre anii 1868-1905, scurtandu-se traseul cu 21 Km, prin taierea « Marelui M. » intre milele 18 si 8)

Amenajarea bratului Sulina a inceput inca din anul 1958 prin grija Comisiei Europene a Dunarii. Aceasta comisie a functionat intre1856-1948, cu sediul la Galati, fiind alcatuita din reprezentantii Frantei, Marii Britanii, Italiei si Romaniei singura tara riverana. Comisia avea drepturi legislative in elaborarea regulamentului de navigatie, atributii exclusiv independente de puterea teritoriala, putere judecatoreasca fara drept de recurs privind contraventiile la dispozitiile referitoare la navigatie si imunitate pentru instalatiile, vasele si personalul ei. In anul 1948, la Belgrad a fost semnata o noua conventie pentru reglementarea regimului de navigatie pe Dunare. In comisie au ramas numai tarile riverane si pastrandu-se caracterul international al navigatiei pe fluviu.

Imbinarea apei cu uscatul confera Deltei Dunarii o frumusete sporita de multimea si varietatea speciilor faunistice si floristice –327 specii de pasari, printre care pelicanul (Pelecanus onocratalus) si cormoranul (Phalacroraz carbosineansis).

Deplasarea de la Tulcea la Sulina se face cu nave speciale. Un prim prilej de popas il ofera Cabana Ilgani, situata pe malul stang intr-un crang de salcii. Situata intr-o zona pitoreasca, cabana ascunsa sub un imens acoperis de stuf, ofera vizitatorilor un adapost confortabil. Cabana a fost construita in anul 1935 dand posibilitate unor plimbari pe canalele Arhipenca si Papadia sau pe lacurile Mesteru, Tataru si Lunguletu. Inaintand in Delta admiram cele cateva sate pescaresti, cu case construite pe platforma, acoperite cu stuf si imprejmuita din stuf frumos impletit.

Un alt popas se poate face la Maliuc, situat pe ostrovul cu acelasi nume, pe malul stang al Dunarii. Localitatea Maliuc este cunoscuta pentru Statiunea Experimentala Stuficola, care incepand cu anul 1956 incepe realtarea stufului pentru combinatul de Celuloza si Hartie de la Braila. In comuna se afla hotelul « Salcia » cu 52 de locuri.

Acest important punct turistic permite vizitarea (cu ambarcatiuni usoare) canalului Sontea, a lacurilor Furtuna, Baclanesti, Trei Ezere, Bogdaprostea, Babina s.a.

Nu departe de Malic, la mila 22, pe malul drept se afla satul Gorgova, amplasat pe malul nordic al Lacului Gorgova cu o suprafata de 1377 ha, unul dintre cel mai mare lac din Delta.

In jurul sau se gasesc mai multe lacuri, cum sunt : Cuzminti, Gorgovat, Potcoava (157 ha) Cuzmentul Mare (85 ha), Gorgovat (157 ha) etc. Aici punctul de atractie il constitue cherhanaua unde se poate servi un dejun pescaresc. Drumul strabate apoi Lacul Obretin, despartit in doua bazine odata cu regularizarea bratului Sulina. Pe malul stang al canalului a ramas Lacul Obretinul Mare, iar pe malul drept Lacul Obretinul Mic.

Cel mai cunoscut punct turistic il constitue Comuna Crisan –formata din satele Crisan, Mila 23 si Caraorman.

Vechea asezare Crisan s-a reinoit, casele acoperite cu stuf fiind inlocuite cu case din caramida acoperite cu tabla, dispensar si scoala. Pentru turistii care doresc sa poposeasca aici s-a amenajat un camping. Ospitalitatea locuitorilor aproape ca l-au transformat in sat turistic, mai ales ca de aici se pot vizita locuri pitoresti in imprejurimi.

Spre nord se merge la Mila 23 , Lacurile : Matita, Trei Ezere, Babina, si spre bratul

Chilia.Spre sud se poate ajunge in localitatea Caraorman (atat pe apa cat si pe uscat) si bratul Sf. Gheorghe. Spre vest, spre orasul Tulcea, iar spre est orasul Sulina.

            In dreptul comunei, pe malul stang al canalului se inalta obeliscul, ridicat in anul 1893, cu ocazia taierii Marelui M. In apropierea obeliscului se afla Cabana de vanatoare si pescuit sportiv Crisan, avand capacitatea de 20 locuri si cherhanaua Crisan.

            Hotelul Lebada cu 148 locuri este situat la mila 14, vizavi de satul Crisan, si constitue o frumoasa baza de cazare pentru turistii cara viziteaza aceste locuri.

In jurul hotelului Lebada au fost instalate 50 de casute cu 100 de locuri si un turn, inalt de 30 m ce permite admirarea zonei inconjuratoare.

Plecand din comuna Crisan traseul strabate una dintre cele mai pitoresti zone ale Deltei pana la Sulina.

Sulina este considerat orasul cu cea mai joasa altitudine di tara 3,5 m, fata de nivelul marii. Sulina este cea mai estica localitate din Romania, dezvoltata pe o limba de pamant cuprinsa intre bratul Sulina si balta, umpluta in mare parte cu nisip provenit de la dragaje.

Descoperirile arheologice atesta istoria milenara  a orasului, cea mai veche stire despre Sulina apare in lucrarea « De administrado imperio » intocmita in anul 950 de catre Constantin al VII-lea Porfirogenetul imparat al Imperiului Bizanti intre 913-959, sub numele de Solina.

La sfarsitul sec. al XVIII-lea turcii infinteaza la Sulina o baza de control, pentru gurile Dunarii, unde erau cercetate vasele cu panze care se indreptau spre porturile Tulcea, Galati si Braila. In jurul anului 1850 Sulina era o mica asezare de pescari. Importanta Sulinei creste dupa 1856 cand devine « franco-port » pana la al II-lea razboi mondial. In anul 1857 Comisia Europeana a Dunarii a legat Sulina printr-o linie telegrafica cu portul Galati, iar in anul 1903 intra in functiune linia telefonica Sulina –Tulcea.

Orasul creste treptat construindu-se cladiri importante pentru viata economica a orasului.

Primul far a fost construit in anul1802 de catre armatele rusesti si reconstruit in anul 1842. El se afla pe malul stang al canalului, astazi aflandu-se dupa 100 de ani la aproape 3 Km departare de mare. Al doilea far, al Comisiei Europene a Dunarii a fost construit in anul 1870.

Al III-lea si al IV-lea au fost construite mai recent, in aval, pe malul drept al Canalului. Una dintre cele mai importante cladiri este Palatul Administrativ al Asociatiei Fluviale a Dunarii de Jos (fost sediu al Comisiei Europene a Dunarii). Plaja din Sulina are o latime de peste 150 m si un nisip foarte fin.

Din Sulina pornim pe Canalul Cardon spre Grindul Letea. Grindul Letea este cuprins intre bratul Chilia la nord si depresiunea Magearu-Sulia la sud. Spre vest se intinde pana la depresiunea Matita Merhei, iar spre est pana in delta secundara a Chiliei (baia Musura). Suprafata sa este de 8800 ha, lungimea de la nord la sud –peste 20 Km, iar latimea aproape 15 Km. Cotele cele mai inalte ale grindului se ridica la 13 m, in partea nordica, iar in vest fiind doar de 2 m.

Un peisaj original il ofera dunele de nisip, fara vegetatie acoperind circa 200 ha spre nord, ele fiind dese ori spulberate de vant formand dune pana la 13 m inaltime. In locurile umede s-au instalat plante ierboase. Spre interiorul grindului apar padurile ce urmeaza depresiunile dintre dune.

Depresiunile fiind inguste si lungi, orientate in lungul grindului, padurile apar si ele in fasii purtand numele de hasmacuri. Grindul fiind inconjurat de mare si de balta are o atmosfera umeda, iar panza de apa freatica se afla aproape de suprafata astfel incat solul este umed si vara. Toate aceste conditii au facut ca vegetatia sa capete un caracter luxuriant, bogat cu desisuri de nepatruns.

Arborii sunt inalti, puternici, ajungand pana la 20-30 m inaltime. Asociatia vegetala este alcatuita din stejar brumariu, frasin, plop, (atinge inaltimi de 40 m), arin ulm, alun, de nenumarati arbusti si tufe care formeaza pe alocuri ziduri de nepatruns : paducel, porumbar, maces, lemn cainesc etc.

Toate acestea sunt invaluite de plante agatatoare, liane (Periploca graeca) care dau padurii un aspect exotic. Cea mai mare padure de pe grindul Letea este « Hasmacul Mare », ce se intinde pe o lungime de 7 Km, fiind declarata monument al naturi. Cea mai interesanta este padurea numita « Gradina lui Omer », care si-a pastrat neatins caracterul ei luxuriant.

Numele acesteia vine de la un padurar turc, Omer care, stabilit aici pazea cu strasnicie padurea impotriva distrugerilor.

In padurile de pe grind si-a gasit adapost o bogata fauna de mamifere : vulpi, iepuri, viezuri, jderi, nevastuica etc. Pasarile sunt reprezentate prin –pupaza, dumbraveanca, porumbel vrabii, grauri, privighetori, pitigoi, rapitori mici (soimi, soricari) starci, tiganusi s.a. Vanatorii isi pot incerca dexteritatea in perioada noiembrie-februarie la capriori, fazani, iepuri, mistreti, rate, gaste, lisite, si becatine.

Dupa vizitarea padurii Letea ne intoarcem la Sulina, pe canalul Cardon, iar de aici pe bratul Sulina la Tulcea.

Reintoarcerea la Eforie se face pe acelasi traseu cu posibilitatea uni popas la « Doi Iepurasi » din padurea Babadag.

Excursia este bine venita dupa cateva zile fierbinti de plaja.

                                                           Bibliografie selectiva

1 Adam, I ; Constanta pitoreasca cu imprejurimile ei ; calauza descriptiva cu ilustratii ; Institutul de arte plastice « Minerva », Bucuresti, 1908 ;

2 Dragan, M ;Litoralul romanesc al Marii Negre ghid turistic, Constanta, 2001

3 Ionescu Dunareanu si colaboratorii ; Litoralul romanesc al Marii Negre, Editura Meridiane, Bucuresti, 1967 ;

4 Popescu, Demetru si colaboratorii ; Dobrogea-ghid ; Editura Meridiane, Bucuresti, 1964 ;

5 Postolache, Fl ; Arta in monumente, Constanta, 1973 ;

6 Radulescu, A. si colaboratorii; Constanta –ghid turistic al judetului. Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980.

Adrese Utile

                                   Agentia CEC, B-dul Republicii nr. 22; tf. 741034;

                                   Agentia de Turism Tomistour;Vila Energia; tf. 741895;

                                   Agentia de Turism intern; B-dul Republicii nr. 6; tf. 741188;

Agentia de Voiaj CFR; str. T. Vladimirescu nr. 1 ; tf.741214

                                   Baza de tratament Traian, str. Traian nr.1 ; tf. 742607 ;

                                   Baile Reci, str. Republicii   tf. 742470;

                                   Belona-Gradina Union, B-dul T. Vladimirescu; tf. 742315;

                                   Clinica Grand; B-dul Republicii nr. 1; tf. 741344;

Consiliul Popular Orasenesc Eforie; str. Progresului nr. 1; tf. 748633;          

                  Dispensar Policlinica; tf. 741458;

Farmacia; tf. 742675;]

Gara; tf. 741214;

Peco, str. Republicii   ; tf. 741478;

Policlinica; tf. 741226;

Politia, str. Republicii nr, 47; tf. 741256;

Posta tf. 741113; 741811;

Sanatoriul Balnear Eforie Nord; str. Republicii nr. 2; tf. 741223; 741120;

SC. Eforie SA ;str. Brizei nr. 6 ; tf. 741601; 741580;

SC> Steaua de Mare, str. B-dul T. Vladimirescu nr. 39 ; tf. 742884 ;

Tabara si Colonia de copii Eforie Nord ; tf. 741013 ;

                                   CUPRINS

·       Invitatie la Eforie Nord

·       Asezare si cai de acces

·       Cadrul natural

·       Factori naturali de cura

·       File de istorie

·       Baza materiala

·       Monumente

·       Planul Statiunii Eforie Nord

·       Petrecerea timpului liber

·       Croaziera pe canalul Dunare-Marea Neagra

·       Turul cetatilor antice Histria-Tomis-Callatis

·       Excursie in Delta Dunarii

·       Bibliografie

·       Adrese utile

·       Cuprins 

   

   

          

 









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani