|
| | 
Lucrare la pedologie CARACTERIZAREA COMPARATIVA A CERNOZIOMULUI SI A CERNOZOMULUI CAMBIC
Caracteristici | Cernoziom | Cernoziom cambic | Definire | -este de origine rusa (pamant negru) -prezenta orizontului Am cu crome 2-umed -orizontul de tranzitie AC3,5 | -cernoziomuri levigate -prezenta orizontului Bv cu val si crome3,5-umed si5,5-uscat - orizont Am cu crome2. | | Raspandire | -zona de stepa propriuzsa -in Romania 8,2% din teritoriu - C. romana, Dobrogea, C. de Vest, putin Transilvania si Moldova | -zona de silvostepa (Oltenia, Muntenia,Moldova, Transilvania, Dobrogea -in partea dinspre stepa a silvostepei-in continuarea cernozimurilor -circa 2,2mil ha | Clima | -temperat continental de stepa -precipitatii medii anuale de 430-540 mm. -temperaturi medii anuale 8,5-11,4o C -indice de ariditate 20-26 -evapotranspiratia potentiala 640-700 mm -precipitatii bogate in timpul verii, urmate de seceta prelungita si temperaturi ridicate vara | -grade variate de continenta-lism, mai accentuat in Moldova si C. Romana -precipitatii medii anuale 560-600 mm -precipitatii mai reduse la sfarsitul verii si inceputul toamnei -regim hidric percolativ iarna si primavara -temperaturi medii anuale 9,2-11,2oC -evopotranspiratia potentiala 650-700 mm | | Vegetatia naturala | -asociatii de graminee bine incheiate, inalte. -sistem radicular bogat si bine inradacinat -asociatii ierboase raspandite (festuca vallesiaca, agropirum cristatum) -vegetatia ierboasa-palcuri rare de Prunus spinosa, Roca canina, Amygdalus nana, Crataegus monogyna -pasuni si fanete | -se pastreaza doar izolat pe suprafete reduse -este formata din palcuri de paduri cu poieni mari sau paduri rarite -vegetatia lemnoasa este dominata Quercus pedunculiflora, Quercus puberces -arbusti predomina Ligustrum vulgare, Crateegus monogyna -la liziera padurii Rosa canina, Rubus fruticosa -vegetatia ierboasa Paoa bulboasa, Festuca pseudovina | | Fauna | -activitatea fazei vii al solului si cresterea nr. de populatii este mult stimulata de materia organica ce se acumuleaza anual in sol - nr. mare de populatii: miriapode, moluste, nematoizi, acarieni, furnici. -se dezvolta o flora bacteriana de echilibru -se desfasoara o intensa activitate de descompunere a resturilor organice | -faza vie este foarte bine reprezentata si este deosebit de activa, avand rol important in formarea si evolutia solurilor -nr mare de lumbricide, miapode, insecte si rozatoare -intensa este si activitatea micro organismelor hunificatoare | | Materiale parentale | -loesses, depozite loesoide si aluviuni loesificate -nisipuri fine bogate in carbonat de calciu | -loesuri si depozte loesoide -depozte nisipoase fine, remaniate eolian -luturi marnoase si mai rar argile | | Relieful | -sesuri plane (campiile si terasele netede), slab ondulate cu altitudini intre 15-20 m -terase, coline cu versanti prelungi | -forme de relief variate -campii inalte, usor sau puternic denivelate -terase, coline joase -podisuri intinse sau ondulate -altitudinea este de 50-100 m in zona de campie si 100-200 m in zona colinara | | Apa freatica | -adancimi mari sub 10-20 m ( evolutia cernoziomilor este automorfa) - exceptie Lunca Dunarii si C. Banatului unde apa freatica este la 2,5-5m (cernozomuri fidro automorfe) | -apa freatica se gaseste sub nivelul critic la adancimi mari si nu influenteaza procesul de formare a cernoziomului cambic tipic -in C. Dunarii si C. de Vest apa freatica se ridica deasupra nivelului critic la 2,5-3m. | Bibliografie: Pedologie de Gh. Blaga, I. Rusu, S. Udrescu, D. Vasile Pedologie de Puiu Stefan Memorator pentru productia vegetala- Editura Agro-silvica, Bucuresti |