PARCURI NA|IONALE ]i REZERVA|II

Parcurile na\ionale ]i rezerva\iile sunt locuri unice,de p[m`nt sau de ap[ dintr-o \ar[ stabilite de c[tre guvern pentru a proteja ecosistemul,specii de plante ]i animale,cascade @n lan\,forma\iuni geologice sau locuri istorice ]i arheologice.

Parcurile na\ionale sunt amenajate ]i pentru recreerea publicului,oferind locuri excep\ionale unde vizitatorii pot admira via\a s[lbatic[ ]i se pot bucura de @mprejurimi.#n general aceste locuri protejate sunt @n afara zonei de v`n[toare,extragerii de gaze naturale,mineritului ]i a altor activit[\i de exploatare a resurselor.C`teva parcuri comemoreaz[ evenimente istorice importante ca de exemplu:Parcul Na\ional Militar Gettysburg creat @n anul 1895 @n Pennsylvenia @n memoria r[zboiului civil american. 29165gzl72gij9i

Rezerva\iile naturale sunt localizate @n interiorul sau @n apropierea parcurilor na\ionale.Acestea sunt create de c[tre guvernele \[rilor pentru protejarea vie\ii s[lbatice sau cercetare ]tin\ific[ ]i nu pentru recreere ]i ofer[ „laboratoare vii” @n care cercet[torii observ[ speciile de plante ]i animale @n habitatul lor natural.

Primul parc na\ional a fost creat @n 1872 @n vestul Statelor Unite:Yellowstone National Park av`nd o suprafa\[ de 8983kmp.De atunci \[ri din @ntreaga lume au stabilit mai mult de 4000 parcuri na\ionale ]i rezerva\ii.

Din tundra arctic[ ]i p`n[ la \inuturile @nverzite tropicale,parcurile na\ionale ]i rezerva\iile,protejeaz[ o mare diversitate de plante ]i animale at`t pe uscat c`t ]i @n ap[.

Dezvolt[rile politice,economice ]i necesitatea protej[rii mediului @nconjur[tor a influen\at dezvoltarea parcurilor na\ionale ]i a rezerva\iilor pe toate continentele,dup[ cel de-al doilea R[zboi Mondial. zi165g9272giij

Ref[c`ndu-se dup[ dezastrele r[zboiului,liderii politici ]i sociali recunosc o nevoie de p[strare ]i restaurare a arealurilor naturale odat[ cu dezvoltarea economic[.

Conservarea,folosirea controlat[ ]i protec\ia sistematic[ a resurselor naturale a fost @ntotdeauna primul motiv pentru crearea parcurilor na\ionale,dar cel de-al doilea R[zboi Mondial limiteaz[ acest efort @ntre anii 1930 ]i 1940.Dar o dat[ cu instaurarea p[cii @n 1945 naturali]tii promoveaz[ conservarea mediului @nconjur[tor ]i stabilirea de parcuri na\ionale cu mai mare intensitate.Astfel @n Anglia parlamentul adopt[ actul:

„National Parks and Contryside” @n 1949 prin care 10 parcuri au fost create @ntre anii 1951 ]i 1957.Ast[zi aceste parcuri p[streaz[ numeroase tipuri de plante ]i animale,forma\iuni geologice,locuri de recreere,comori arheologice ]i ora]e sau sate istorice.

#n 1971 U.N.E.S.C.O ]i N.Y.Z.S.(Societatea Zoologic[ din New York) @ncurajeaz[ Etiopia s[ creeze Parcul Na\ional Bale Mountains- un larg ecosistem muntos care protejeaz[ mun\i,p[duri,mla]tini,plante ]i 64 specii mamifere incluz`nd antilopa montan[ Nyala etc.

#ncep`nd cu 1960 un lider @n creerea ]i protejarea parcurilor na\ionale ]i rezerva\iilor a fost World Wide Fund For Nature,cunoscut[ ]i ca World Wildlife Fund (W.W.F).Una dintre realiz[rile majore ale acestei funda\ii a fost @n 1973 c`nd a ajutat guvernul indian s[ organizeze proiectul:-TIGRUL-,un program pentru protejarea tigrilor @n habitatul lor natural.Tigrii era transporta\i @n Asia pe pia\a neagr[ pentru organele lor folosite @n medicina popular[ dar ]i din cauza defri][rilor s-a redus foarte mult habitatul acestora.

#n Statele Unite un num[r mare de parcuri na\ionale ]i rezerva\ii, incluz`nd arii extinse din Alaska, au fost ad[ugate sistemului na\ional de parcuri @n 1980.

Exist[ foarte multe parcuri na\ionale ]i rezerva\ii @n toat[ lumea,@ns[ pe teritoriul Statelor Unite sunt cele mai multe.

Yellowstone

Este cel mai mare parc na\ional din lume.#nfiin\at @n 1872,printr-o lege a Congresului American,parcul a fost denumit dup[ felul cum numeau indienii din tribul Minnetaree apa care str[b[tea \inutul:”mi tsi a-da-zi” ceea ce @nseamn[:”r`ul care izvor[]te din piatra galben[„.A]ezat @n inima Mun\ilor St`nco]i, parcul ocup[ o suprafa\[ de 5470kmp,de-a lungul ]i de-a latul c[ruia sunt amenajate ]osele ]i poteci marcate.

#n iarna 1806-1807,Jhon Colter a @nceput s[ exploreze zona Yellowstone.#n 1870 au fost descoperite cascadele r`ului Yellowstone, vulcanii noroio]i,lacul Yellowstone ]i gheizerul Marea F`nt`n[.2 ani mai t`rziu,regiunea a fost declarat[ parc na\ional.

Din punct de vedere geologic,Yellowstone a traversat 3 perioade vulcanice active care au generat un platou vulcanic aflat la 1950-2550m altitudine deasupra nivelului m[rii.Apar de asemenea 4 tipuri de fenomene geotermale:gheizerele,izvoarele termale,vulcanii noroio]i ]i mofetele.Marele Canion al r`ului Yellowstone este s[pat @n roci vulcanice-riolite.R`ul @n drumul s[u formeaz[ 2 cascade:Upper Falls de 33m ]i Lower Falls de 93m.

Malurile lacului ]i @mprejurimile sale reprezint[ mediul de via\[ al unor specii rare de p[s[ri:]oimi,vulturi ple]uvi,pelicani albi etc.Yellowstone este habitatul ideal al bizonilor,elanilor,ur]ilor grizzly,coio\ilor ]i lupilor.

Acest „rai”al naturii a suferit @n 1988 o grea pierdere,c`nd din cauza unui incendiu 700000 acri de teren au fost devasta\i.#n urma acestui dezastru,oamenii de ]tin\[ ]i administratorii parcului au decis s[ nu mai intervin[ @n ciclul naturii.Parcul Yellowstone r[m`ne o crea\ie impresionant[ a naturii care @ndeamn[,an de an,turi]tii s[-l viziteze.

Printre parcurile na\ionale din America de Nord se num[r[ ]i:Parcul Great Soky Mountain cu 130 specii de copaci,26 specii de salamandre,Parcul Denali National Park din interiorul Alask[i,Parcul Candias Wood Buffalo etc.

Parcurile na\ionale din America Central[ protejaz[ p[durea tropical[ ]i o mare diversitate de plante ]i animale:sute de reptile,amfibieni,specii de plante,jaguari etc.

Teritoriul rezerva\iei @n Mexic dateaz[ din secolul al-XVI-lea c`nd Montezuma II ,conduc[torul imperiului Aztec,creaz[ rezerva\ii botanice ]i zoologice.Primul parc na\ional mexican @n timpurile moderne a fost creat din decret preziden\ial @n 1917. #ntre anii 1934-1940 au fost stabilite 40 parcuri na\ionale ]i 7 rezerva\ii acestea incluz`nd ]i 18 kmp ai Parcului Na\ional Palenque care protejaz[ ruinele vechilor cet[\i Maya ]i densa p[dure tropical[ ce le @nconjoar[.

Ca ]i @n America de Nord ]i @n America de Sud @]i fac apari\ia o multitudine de parcuri na\ionale ]i rezerva\ii.

#n urm[ cu aproape dou[ miliarde de ani, dou[ mari blocuri continentale s-au ciocnit cu o for\[ de neimaginat, gener`nd un lan\ muntos de 1000 km lungime. Acesta, aflat ast[zi pe teritoriul Braziliei ]i numit Serra do Espinhaco, p[streaz[ amintirea timpului geologic at`t de @ndep[rtat, etal`nd roci care trezesc interesul oamenilor de ]tiin\[. Din statul Minas Gerais p`n[ @n Bahia mun\ii de p`n[ la 2500m altitudine formeaz[ un complex magnific de ecosisteme, dominat de comunit[\i vegetale de tip cerrado. Serra do Cipo este zona muntoas[ care apar\ine bazinului hidrografic al r`ului Cipo. Primii oameni au venit aici acum 12000 ani ]i au l[sat pe st`nci desene @nf[\i]`nd animale ]i zei. Regiunea @n care este situat Parcul Na\ional Serra do Cipo are pu\ine p[duri, multe p[]uni ]i ferme pentru cre]terea vitelor dar ]i foarte multe cerrado. Fermele sunt destul de mici, aici folosindu-se metode tradi\ionale de preparare a br`nzeturilor ]i a \uicii din trestie de zah[r, metode ce nu polueaz[ mediul. R`urile de aici sunt pietroase, sem[n`nd cu r`urile de munte de la noi, numai c[ apa lor este cald[ ]i de multe ori are culoare brun[, cauzat[ de substan\ele dizolvate din fundamentul geologic. #n Serra do Cipo exist[ o varietate deosebit[ de plante. Pe o suprafa\[ de 200kmp exist[ 1590 specii ceea ce demonstreaz[ c[ este una din cele mai bogate regiuni de pe glob, din acest punct de vedere. Multe plante se g[sesc numai aici, adic[ sunt specii endemice ]i dau valoare deosebit[ zonei. Fauna este dominat[ numeric de insecte, @ns[ nu lipsesc p[ianjenii, scorpionii, ]erpii, broa]tele cu pielea plin[ de secre\ii toxice, colibri, pume ]i jaguari. Apele sunt bogate @n pe]te.

#n Europa, prima \ar[ care a stabilit un parc na\ional a fost Suedia @n 1909: Parcul Na\ional Abisko ]i Parcul Na\ional Peljekajse. #i urmeaz[ Elve\ia @n 1914 cu Parcul Na\ional Swiss.

#n scopul asigur[rii protec\iei ]i gestion[rii durabile a florei ]i faunei, parcurile na\ionale sunt organizate astfel @nc`t s[ reprezinte adev[rate muzee naturale. #n acest context se @ncadreaz[ parcurile na\ionale existente @n Alpii Meridionali desf[]ura\i pe teritoriul Fran\ei ]i Italiei: Mercantour (Fran\a), Gran Paradiso ]i Stelvio (Italia).

Situat la c`teva zeci de kilometri de Marea Mediteran[, la nord de Nisa, Parcul Na\ional Mercantour ofer[ o incredibil[ varietate peisagistic[, desf[]urat[ @ncep`nd de la altitudinea de 1700 m ]i p`n[ la 2500m. Celebritatea regiunii este conferit[ de urmele l[sate @n peisaj de glacia\iunea cuaternar[, de ]isturile scrijelite de ghea\[ din Valea Minunilor, ornate cu aproximativ 100000 gravuri rupestre. #n acela]i timp Mercantour reprezint[ un adev[rat t[r`m al florei ]i faunei montane: cele peste 1500 specii apar ca efect combinat al influen\elor alpine, mediteraneene ]i orientale. #n timpul glacia\iunilor regiunea a servit drept refugiu pentru numeroase specii floristice, m[rturie @n acest sens fiind ast[zi cele aproximativ 200 specii rare ad[postite de acest spa\iu. #n etajul subalpin, laricele, singura specie cu frunze c[z[toare dintre coniferele europene, contribuie la splendoarea peisajului prin tenta aurie pe care toamna o d[ frunzulor. De]i Parcul Na\ional Mercantour posed[ o avifaun[ variat[ ]i specii de mamifere precum capra neagr[ ]i muflonul, din punct de vedere faunistic el nu se bucur[ de aceea]i celebritate ca ]i Parcul Na\ional Gran Paradiso, cel mai vechi dintre parcurile Italiei gra\ie c[ruia a putut fi salvat[ capra Ibex ]i vulturul monah.

#n nordul Italiei, @n prelungirea Parcului Na\ional Engadiene din Elve\ia se desf[]oa-r[ Parcul Na\ional Stelvio care formeaz[ una dintre cele mai mari arii protejate din Europa. Principalele elemente faunistice sunt: cerbul lop[tar, capra neagr[, ursul brun, coco]ul lir[, coco]ul de munte.

#n Israel, de]erturile ocup[ o suprafa\[ apreciabil[, ceea ce a impus @nc[ de la formarea statului un vast program de valorificare a acestor terenuri. Regimul de ocrotire a naturii @n De]ertul Negev din Israel are un caracter temporal diferit, de aceea, rezerva\iile pot fi permanente ]i sezoniere.

Dintre rezerva\iile permanente:

Rezerva\ia de corali Eilat: aici s-au format din scheletele coralilor coloniile mari de corali Anthozoa. #n acest biotop tr[iesc o mare varietate de pe]ti, melci otr[vitori, crustacee.

Rezerva\ia r`urilor mari: a fost creat[ pentru ocrotirea unor elemente floristice ]i a unor animale rare: c[prioarele de Negev ]i numeroase specii de broa]te \estoase.

Relieful varit, @nveli]ul biotic complex, care abund[ @n elemente floristice ]i faunistice cu valoare de unicat, condi\iile climaterice submediteraneene, la care se adaug[ un bogat patrimoniu religios-istoric imprim[ o not[ de originalitate peisajului din arealul Por\ilor de Fier. Este motivul pentru care @n acest spa\iu a fost @nfiin\at[ una dintre cele mai @ntinse arii protejate din Rom`nia: Parcul Na\ional Por\ile de Fier. De @ndat[ ce ]oseaua las[ @n urm[ construc\iile municipiului Drobeta Turnu Severin se p[trunde pe t[r`mul fascinant @n care apa, muntele, cerul ]i soarele se contopesc @ntr-o feerie @nc`nt[toare. Privirile nu pot pierde spectacolul m[re\ oferit de versan\ii @mp[duri\i care @nso\esc culoarul Dun[rii, de abrupturile calcaroase impresionante care par s[ creasc[ din apele fluviului, cu numeroase izvoare ]i cascade, de golfurile ap[rute la gurile de v[rsare ale r`urilor o dat[ cu amenajarea lacului de acumulare, de multitudinea elementelor floristice ]i faunistice sau de relieful carstic care abund[ @n forme de suprafa\[ ]i ad`ncime. Dintre acestea cele mai semnificative sunt: lacul carstic V`rtacul lui Pitra, pe]terile Filipo-Dira, Veteranii sau abruptul calcaros ce domin[ golful Mraconiei @n care se sculpteaz[ chipul lui Burebista. Din totalul speciilor de plante care vegheaz[ @n perimetrul parcului, peste 4000, 14 @]i au mediul de via\[ numai @n culoarul Dun[rii. Poten\ialul turistic natural este completat de obiectivele cultural-istorice care atest[ continuitatea locuirii @n regiunea Defileului Dun[rii.

Un spectacol grandios oferit de creatorul natural @l constituie ]i forma\iunile de bazalt de l`ng[ localitatea Raco] una dintre rezerva\iile naturale ale Rom`niei.

#n partea de vest a Mun\ilor Per]ani exist[ o zon[ relativ @ntins[, unde apare o interesant[ forma\iune eruptiv[ bazaltic[. Perimetrul @ntre ale c[rui limite sunt prezente bazaltele poate fi definit ca un triunghi, cu un v`rf @n est, la Raco], altul @n vest la Rupea ]i al treilea @n sud @n valea Comanei. Fiecare dintre cele trei v`rfuri este marcat de apari\ii ie]ite din comun ca dezvoltare a bazaltelor, fapt pentru care aceste zone au fost declarate rezerva\ie natural[. Bazaltele din Mun\ii Per]ani au format c`ndva o plac[ unitar[, care a fost dezmembrat[ prin efectele eroziunii. Bazaltele pot fi observate @n numeroasele cariere @n care sunt exploatate.Roca este

neagr[,compact[ sau poroas[,uneori cu vacuole umplute cu coar\.#n timpul consolid[rii, masa bazaltic[ a curgerilor s-a separat pe linii verticale,care au dus la structura prismatic[, tipic[ pentru aceast[ roc[. Separa\ia este perpendicular[ pe suprafe\e de depunere ]i cum acestea sunt orizontale, prismele stau inevitabil pe ax vertical. #nc[ de la intrare @n perimetrul exploat[rii de bazalt se @nt`lnesc movile mici de bazalt scoriaceu ]i pe alocuri compact. Apoi, coloanele de bazalt se arat[ @n toat[ m[re\ia lor, ca dovezi cople]itoare ale anilor de fr[m`ntare geologic[.

#n Africa, animalele s[lbatice au fost v`nate masiv @n secolul al IXX-lea, dar ]i @n secolul XX.

Africa de Sud a f[cut primul pas pentru crearea de parcuri na\ionale ]i rezerva\ii. Parcul Na\ional Elephant creat @n 1931 are acum mai mult de 200 elefan\i @ntre grani\ele sale. Parcul, acoperind o suprafa\[ de 241 kmp, este casa mai multor specii de animale printre care rinocerul alb ]i 180 spcii de p[s[ri.

Kenya posed[ ]i ea c`teva parcuri na\ionale printre care Parcul Na\ional Muntele Kenya. Muntele este un vulcan ap[rut @n timpul unei intense activit[\i tectonice. El ofer[ un ambient unic pentru vegeta\ie,81 dintre plantele de @nalt[ altitudine, desco-perite aici, fiind specii endemice. Solul vulcanic bogat ]i climatul r[coros ]i umed au dat na]tere unui excelent teren agricol. Din cauza cerin\elor tot mai mari de terenuri agricole, p[durile de aici sunt serios amenin\ate prin defri]eri masive. Aceast[ expansiune agricol[ distruge versan\ii ]i p[durile indigene ]i duce la construirea unor drumuri ilegale pe teritoriul rezerva\iei forestiere.

Pu\ine regiuni se pot compara cu p[durea tropical[, cu abunden\a sa de forme variate de via\[: copaci, arbu]ti, lujeri, plante ag[\[toare, orhidee, ferigi, ciuperci. Mai importante sunt: stejarul Meru, camforul gigant, lemnul galben, cedrul creion, m[slinul est african. Printre animalele ]i p[s[rile @nt`lnite aici sunt: p[s[ri argintii, papagali cu ciocul ro]u, uliul de munte ]orecar, pup[za cu cap alb, lei, elani,zebre, leoparzi, bivoli, elefan\i, hiene.

#n Asia, Parcul Na\ional Corbett @nfin\at @n 1936 a devenit primul parc na\ional al Indiei. Servind la protejarea tigrilor cei 521 kmp protejaz[ de asemenea leoparzi, c`teva specii de maimu\e, crocodili, p[s[ri Myna. Guvernul Indian lupt[ de asemenea pentru protejarea leului asiatic, un v[r mai mic al leului african, @n Parcul Na\ional Gir ]i Sanctuarul Leului creat @n 1975.

China ]i-a @nceput protejarea \inuturilor abia @n 1956, acum China av`nd 463 arii protejate.

Cea mai mare barier[ coraligen[ de pe glob desf[]urat[ @n Marea Coralilor, paralel cu \[rmul nord-estic al Australiei, este alc[tuit[ din aproximativ 2500 de @ngr[m[diri de recifi ]i insuli\e coraligene. Coralii au culori fascinante, dintre cele mai diferite: alb, corai, ro]u, bleu. Marea Barier[ atrage turi]tii, gra\ie lumii animale extrm de bogate ]i variate care populeaz[ apele de aici. Numai @n zona insuli\ei Heran, din sud, au fost identificate aproape 100 specii de corali, 700 specii de pe]ti, 25 specii de holoturii, 34 specii de molu]te conusoide, o mare varietate de anemone viu colorate, broa]te \estoase marine uria]e,numeroase p[s[ri, plus cea mai mare scoic[ de pe planet[:tridacna.

La baza continentului australian, adic[ @n partea sa cea mai sudic[, se afl[ o peninsul[ st`ncoas[,Wilson’s Promotory. L[\indu-se @n form[ triunghiular[, @n prelungirea unui istru, The Prom, cum i se mai spune cu alint, pare s[ fie piatra de temelie a Australiei. Promotoriul este un conglomerat de roci granitice care constituiau odinioar[ cap[tu nordic al unui lan\ muntos @ndreptat spre Tasmania.

Far[ s[ aib[ mun\i impresionan\i The Prom este spectaculos prin \[rmul s[u dantelat, prin contrastul dintre plajele albe ]i versan\ii @ntuneca\i ai colinelor. Peisajul este traversat de r`uri care taie plajele, b[ltind @n nisipuri sau croindu-]i estuare ca ni]te defilee prin blocurile de granit. Cea mai mare parte din Wilson’s Promotory este acoperit[ cu vegeta\ie deas[, ca o jungl[, @n care se reg[sesc 740 specii de plante, din medii foarte diferite, inclusiv p[duri de eucalip\i ]i de ferigi. Acest habitat este foarte prielnic unei game largi de vie\uitoare de la marsupiale la p[s[ri.

Oric`t s-ar str[dui omul, geniul naturii nu poate fi egalat. Ea a creat forme uimitoare care bucur[ ]i @nc`nt[ privirea. P[m`ntul @n decursul evolu\iei sale a dob`ndit o zestre bogat[ de minereuri, animale ]i plante.

Parcurile na\ionale ]i rezerva\iile se bazeaz[ pe biodiversitate tocmai pentru a proteja toate resursele naturale.

Omul a avut un mare efect negativ asupra p[m`ntului. Prin cariere, mine ]i sonde, el a extras tot ce putea fi utilizat, @nsu]indu-]i bunurile Terrei pe care a s[r[cit-o treptat. Influen\a p[gubitoare a omului asupra lumii vegetale ]i animale este un alt capitol grav scris de om @n marea carte a naturii. Prin imensele sale industrii omul creeaz[ bunuri indispensabile civiliza\iei, dar arunc[ @napoi @n natur[ tot felul de produse nefaste care polueaz[ mediul ]i distrug toate formele de via\[.

A]a cum spunea marele naturalist Jean Dorst @n cartea sa „}i dac[ am discuta despre via\[„: „Cu fiecare zi @mi apare mai clar acest adev[r: degradarea este cea mai grav[ amenin\are ce planeaz[ asupra Biosferei. Dispari\ia sau r[rirea pronun\at[ a unei specii este adesea pu\in spectaculoas[, afar[ de cazul c`nd este vorba despre un animal prestigios, precum elefan\ii africani, tigrii din India sau Panda, a c[rui siluet[ este simbolul celei mai celebre organiza\ii mondiale de protec\ie a naturii W.W.F.. Dar, @n acest timp, dispar sub ochii no]tri, care nu ]tiu s[ le vad[, sute ]i mii de specii de mici dimensiuni, componen\i obscuri ]i f[r[ grad ai lumii vegetale ]i ai celei animale. Multe dintre insecte, apoi molu]te ]i al\i locuitori ai m[rilor ]i apelor dulci au disp[rut @nainte chiar s[ fie cunoscute de ]tiin\[.”

Tocmai de aceea trebuie s[ avem grij[ ]i s[ protej[m minun[\iile create de acel arhitect inegalabil, natura, s[-i p[str[m miile de plante ]i vie\uitoare care populeaz[ at`t uscatul c`t ]i apa.

Fiecare \ar[ @]i are p[durile, lacurile, stepele, vie\uitoarele ei f[r[ seam[n de frumoase. Toate acestea sunt bog[\ia P[m`ntului nostru,al tuturor. El este luminos ]i multicolor ca un curcubeu, ]i fie ca lumina lui s[ nu se sting[ niciodat[.

Surse:Terra Magazin Nr. 11/1999; 1-2/2000; 1/2001;

6/2001; 10/2001

Atlas Magazin de vacan\[ 1999

ENCARTA -Enciclopedia 2001

IORDACHE BOGDAN,

CLASA a IX-a G