Munþii Himalaya formeaza un arc continuu de aproape 2600 de kilometri in jurul marginilor subcontinentului Indian, de la curbura raului Indus in nord-vest, pana la raul Brahmaputra in est. In nordul acestei centuri muntoase se afla Platoul Tibetan (Qing Zang Gaoyuan). Munþii Himalaya formeaza cea mai inalta regiune muntoasa de pe planeta, avand 9 din cele 10 cele mai inalte varfuri ale acesteia.

Sistemul muntos Himalayan a aparut intr-o serie de etape acum 30-50 milioane de ani, fiind format prin miºcari puternice ale pamantului, atunci cand placa Indiana s-a ciocnit de placa Euro-Asiatica. Chiar ºi astazi, munþii continua sa se dezvolte ºi sa se schimbe, iar cutremurele sunt frecvente in aceasta zona.

Munþii Himalaya influenþeaza climatul peninsulei Indiene, aparand-o de masele de aer rece din Asia centrala. Sistemul exercita de asemenea ºi o influenþa majora asupra musonului ºi a modului in care cad ploile. In munþi, clima variaza in funcþie de inalþime ºi locaþie. In sud, ea este subtropicala, cu temperaturi medii de 30° C in timpul verii ºi de 18° C in timpul iernii, in vaile din centru ea este temperat-continentala, cu temperaturi medii in timpul verii de 25° C ºi ierni mai reci, iar in zonele mai inalte din Himalaya temperatura medie este de 18° C, iar iernile au temperaturi sub punctul de ingheþ. La inalþimi de peste 4800 m, clima este foarte rece, iar zona este permanent acoperita de zapada ºi gheaþa. In zona de est a munþilor ploua des, in timp ce partea de vest este mai uscata.

Vegetaþia este influenþata de clima ºi altitudine. In trecut, aproape toata zona sub-Himalayana era acoperita de paduri tropicale. Cu cateva excepþii, cea mai mare parte din aceasta padure a fost taiata pentru cherestea sau pentru a face loc terenurilor agricole. In zona centrala a Munþilor Himalaya, la inalþimi cuprinse intre 1520 m ºi 3660 m, vegetaþia naturala consta din multe specii de pin, stejar, plop ºi nuc. 36642bso66pmp2l

O mare parte din aceasta zona a fost despadurita, padurile ramanand doar in zone inaccesibile, sau pe pante abrupte. Vegetaþia alpina ocupa zone mai inalte ale munþilor chiar sub zona zapezilor veºnice ºi include arbuºti, muºchi, licheni, ºi flori salbatice. Aceste zone sunt folosite in timpul verii pentru paºunat. In zonele mai inalte ale munþilor se intalnesc cerbi, capre salbatice, lupi, ºi leoparzi de zapada.

Populaþia ºi aºezarile din munþii Himalaya au fost influenþate de variaþiile topografice ºi de clima, care impun condiþii aspre de viaþa ºi tind sa limi-teze comunicaþiile. Oa-menii care locuiesc in vai izolate ºi-au pastrat in general identitaþile culturale. Totuºi, datorita imbunataþirilor in trans-porturi ºi comunicaþii, mai ales programele prin satelit din Europa ºi Statele Unite pun in contact vaile izolate din munþi cu lumea din afara, ceea ce a inceput sa influenþeze tot mai mult cultura ºi ordinea sociala tradiþionala.

Existenþa Abomina-bilului Om al Zapezilor, cunoscut ºi ca Yeti, a fost raportata de catre ºerpaºii din Nepal, insa expediþiile ºtiinþifice nu au gasit nici o dovada in acest sens. In 1950, gu-vernul nepalez a mers pana acolo incat a interzis prin lege uciderea sau scoaterea unui Yeti din þara. Pana acum, nimeni nu a reuºit sa incalce aceasta lege; poate ca Yeti este totuºi un spirit rau, aºa cum cred tibetanii.

Marile piscuri iºi pastreaza misterele. Zeii gheþii iºi ridica cununile sclipitoare spre cer ºi raman intr-o lume pe care puþini o cunosc. Caci, dupa cum spune un stravechi text hindus: „precum roua in faþa soarelui, aºa dispare tot ce este josnic la vederea Casei Zapezilor, veºnic neprihanita“. sm642b6366pmmp

Bogdan Stoica,

clasa a VII-a C