Limbaje orientate pe calcul tabelar .

Aplicatiile impreuna cu limbajele implementate pentru rezolvarea problemelor descrise in continuarea nu pot fi considerate medii de programare propriu-zise .

Aplicatiile de tip “ tabela de calcul “ au fost concepute in ajutorul functionarilor , pentru a prelua o parte imensa din rutina de lucru inerenta unor astfel de activitati .

Denumirea provine din limba engleza si este o traducere pentru termenul „ spread-sheet”

( spread-intindere,desfasurare,foaie,tabel; sheet-schema,diagrama,a acoperi cu un strat ) .In traducere directa aceasta ar insemna – pentru cazul de fata – organizarea unei foi ( a unui tabel ) .

Iata cum functioneaza un program de tip spread-sheet : 11953ipv28lxv3c

• elementul de lucru il reprezinta un tabel ;

• un tabel este format din linii si coloane ;

• intersectia unei linii cu o coloana se cheama celula ;

• tabelul este vizualizat pe ecran prin intermediul unei ferestre ; px953i1128lxxv

• in fiecare celula poate exista una din entitatile urmatoare : text , numere , formule , secvente de program , macroinstructiuni .

Pe langa aceste caracteristici specifice unui spread-sheet cerintele minimale ale unui

pachet de calcul tabelar includ :

• posibilitatea „ cautarilor inverse ” ( de la rezultatul unui calcul , la valorile care l-au generat ) ;

• posibilitatea de lucru multi-tabel ( mai multe tabelel simultan);

• functii de editare si formatare a textului ( editor de texte obisnuit ) ;

• functii grafice ( diagrame , prezentari ) ;

• sistem de gestiune a bazelor de date ( pentru celulele unui tabel ) ;

• tiparire de calitate ( posibilitatae de a lucra cu mai multe tipuri de imprimante , exploatarea rezolutiei unei imprimante laser , set bogat de fonturi ) .

Spre deosebire de limbajele de programare propriu-zise , cele folosite de spread-sheet-uri

sunt special concepute pentru a fi folosite de nespecialisti ( usor de invatat , usor de utilizat) .

Un astfel de limbaj ( de tip interpretor ) se constituie intr-un cadru general pentru rezolvarea problemelor functionarilor din diverse domenii de activitate .

O aplicatie realizata cu un spread-sheet poate fi modificata si adusa la zi direct de catre utilizator , fara a mai fi necesara interventia programatorului . Produsul obtinut are flexibilitate maxima , iar efortul necesar realizarii lui este minim.

Dezavantajele principale ale aplicatiilor realizate cu ajutorul unui spread-sheet le constitue imposibilitatea depasirii cadrului de „ programare „ oferit si dificultatea de a realiza prelucrari foarte complexe . Insa aceste dezavantaje sunt mai mult teoretice deoarece nu este cazul de a realiza aplicatii cu astfel de cerinte folosind un spread-sheet . Programele de calcul tabelar rezolva in mod stralucit o problema punctuala .

Cele mai cunoscute si raspandite produse de tip „ calcul tabelar „ sunt :

II.4.1. LOTUS 1-2-3

Lotus 1-2-3 , produs al firmei Lotus Development este in mod sigur cel mai raspandit produs din aceasta categorie . Datorita popularitatii sale el s-a constituit intr-un adevarat standard ( neoficial ) pentru spread-sheet-uri . La nivel de ansamblu , LOTUS se preuinta ca o aplicatie cu buna interactivitate . Reprosurile ce i se pot aduce sunt : meniurile ( uneori stufoase si nelogic ramificate ) si help-ul care nu totdeauna este la obiect .

II.4.2. QUATRO PRO 2.0

Spread-sheet-ul QUATRO , realizat de firma Borland este cel mai nou si puternic produs din categoria sa . El combina intr-un mod fericit tot ceea ce este pozitiv la rivalii sai adaugand si multe facilitati proprii.

II.4.3. EXCEL

Produsul firmei Microsoft , EXCEL este o aplicatie care functioneaza sub Windows . De aici rezulta in mod direct unele din caracteristicile sale ( utilizare mai comoda , meniuri foarte clare si standardizate , functii grafice deosebit de puternice , viteza de lucru inferioara lui Quatro ) .

Cateva specificatii tehnice pentru EXCEL ar fi :

• tabela cu dimensiunea maxima de 1638 x 256 celule ;

• latimea maxima a unei coloane este de 255 caractere ;

• tabelele si grafica pot exista pe foi distincte ;

• functioneaua dupa principiul WYSIWYG ;

• se pot folosi maxim 4 fonturi la un moment dat ;

• limbaj de programare puternic si flexibil ;

• posibilitatea definirii de macroinstructiuni ;

• nu poseda functie de salvare automata ;

• contine suport de functionare in retea ;

• detecteaza prezenta coprocesorului matematic si face uz de facilitatile acestuia ;

• lucreaza cu memoria expandata.